VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/4 api 11-13
  • Te tauturu faufaa mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tauturu faufaa mau
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E hinaarohia te tauturu
  • Te ohiparaa ia noaa te manaˈo maitai
  • Te mau ravea no te ora mai
    A ara mai na! 1994
  • Eaha te tia i te mau vahine ia ite no nia i te mariri ai taata o te titi
    A ara mai na! 1994
  • Mariri ai taata: Nafea ia turu i te feia i roohia?
    A ara mai na! 1986
  • E nafea ia tauturu i te hoê hoa tei maˈihia?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
A ara mai na! 1994
g94 8/4 api 11-13

Te tauturu faufaa mau

“I AROaro na vau i te mǎtaˈu i te pohe e te mau tau hepohepo,” o ta Virginia, te hoê Ite no Iehova no Raparata i faatia mai. Ua iritihia to ˈna nau titi e te mau iˈo amui e vai ra i raro aˈe e ua tatarahia nau ovari no te aroraa i te mariri ai taata o te titi.a

I te mea mau, e itehia i te ao taatoa nei te mǎtaˈu i te pohe ei faahopearaa ïa no te mariri ai taata o te titi. Teie mǎtaˈu, tapiri atu i te taiâ i te maˈi e te ereraa i te huru hohonu o te vahine e te ravea no te faaamuraa, e nehenehe te reira e faahuehue i te oraraa o te hoê vahine i te pae o te mau manaˈo hohonu. E nehenehe te manaˈo e o ˈna anaˈe iho mai te reira te huru e faatopa oioi ia ˈna i roto i te tiaturi ore. Nafea o ˈna e mǎmǎ ˈi i teie mau aroraa ahoaho?

E hinaarohia te tauturu

“E hinaaro o ˈna i te tauturu!” ta Joan, no te mau Hau amui no Marite i pahono. Ua roohia to ˈna iho metua vahine e tupuna vahine i te mariri ai taata o te titi, e i teie nei te faaruru nei oia i te hoê â aroraa. Teie te taime e nehenehe ai te mau melo o te utuafare e te mau hoa mau e horoa i te tamahanahanaraa e te tauturu. Ua riro to Joan tane, o Terry ei auvaha itoito e te maitai. Te faataa ra o Terry: “To ˈu tiaraa, mai ta ˈu i ite, o te faaaifaitoraa ïa i te mau mea. E tia ia ˈu ia tauturu ia Joan no te rave i te mau faaotiraa no nia i te huru rapaauraa o te horoa mai i te tiaturiraa e te itoito no te aro, e eiaha oia ia faarue. Ua haapii mâua i te faaruru i to ˈna mǎtaˈu ia tâpûhia te mariri ai taata, e ua tamata vau e ia faaite-papu-hia ta ˈna mau uiraa e ta ˈna mau mǎtaˈuraa ia paraparau anaˈe mâua i te mau taote.” Te na ô faahou ra o Terry e: “Teie te hoê mea o ta tatou e nehenehe e rave no to tatou mau utuafare fetii e no te mau hoa o te parau mau o te ore e turuhia ra e te mau melo o te utuafare. E nehenehe tatou e riro ei mata no ratou, ei tariˈa, e ei reo no ratou i pihai iho i te feia utuutu maˈi.”

E tia ia haapao-maitai-hia te feia e faaea hoê noa e te mau vahine ivi. Te parau ra o Diana, no Auteralia e: “Ua pohe ta ˈu tane i muri aˈe i te tâpûraa to ˈna mariri ai taata e pae matahiti i teie nei, ua tauturu râ ta ˈu mau tamarii no te mono ia ˈna. E mea maitai ratou ma te ore râ e faaite i to ratou mau manaˈo hohonu. Na te reira i faaitoito ia ˈu. E haapao-oioi-hia te mau mea atoa ma te hau.”

E huru-ê-roa-hia te taatoaraa o te utuafare ia roo-anaˈe-hia te hoê i te mariri ai taata o te titi. No reira e titau te taatoaraa i te here e te tauturu no ǒ mai ia vetahi ê (no ǒ mai iho â râ i te mau taeae e te mau tuahine i te pae varua, ahiri e mau Ite no Iehova ratou).

Te faataa ra o Rebecca, no te mau Hau amui no Marite, e ua aro hoi to ˈna metua vahine i te mariri ai taata o te titi: “Ua riro te amuiraa mai te hoê utuafare fetii te huru, e e putapû roa oe i ta ratou mau ohipa. Noa ˈtu â ïa aita te taatoaraa i au i te huru rapaauraa ta to ˈu mama i maiti, ua turu râ ratou ia mâua i te pae o te mau manaˈo hohonu ma te taniuniu mai e ma te haere mai e farerei ia mâua. E haere mai te tahi pae no te tauturu rima roa ma te faaineine i ta ˈna maa taa ê. Ua faanaho te mau matahiapo ia taaihia te niuniu paraparau i te haaparareraa reo o te Piha o te Basileia eiaha roa mâua ia erehia i te mau putuputuraa. Ua hapono atoa te amuiraa i te hoê rata hohoˈa e te moni ô atoa.”

Te farii ra o Joan e: “Tae roa mai i teie nei mahana, ia manaˈo vau i te here ta to ˈu mau taeae e mau tuahine i te pae varua i faaite mai, e putapû-roa-hia vau! I te roaraa e hitu hebedoma, e pae mahana i te hebedoma hoê, te tahi i muri iho i te tahi e faahoro ta ˈu mau tuahine here ia ˈu i te fare maˈi no te rapaauraa ia ˈu. E 150 kilometera ïa no te haere e no te hoˈi mai! E haamauruuru mau vau ia Iehova no teie haamaitairaa taoˈa rahi a te autaeaeraa kerisetiano!”

Te tahi atu ravea e nehenehe tatou pauroa e faaitoito e e turu na roto ïa i te mau parau o te haamaitai. E tia ia tatou ia haapao maitai eiaha tatou ia faatupu i te ahoaho ma te tauaparau tamau noa no nia i te mau tupuraa ino. Te faataa ra o June no Afirika apatoa e: “Eita e titauhia te taata tei ore i roohia i te mariri ai taata ia parau noa i te parau tano. No ˈu, ua manaˈo vau e mea maitai aˈe eiaha ia faahitihia te mau tupuraa no te mariri ai taata maoti râ ei mau tupuraa maitai.” Te farii ra o Noriko no te fenua Tapone e: “Ia faatia-anaˈe-hia te parau no te hoê taata tei ora mai e o tei ore i roo-faahou-hia i teie maˈi, i reira e nehenehe atoa ïa vau e tiaturi e peneiaˈe o vau atoa ïa.”

A haamanaˈo noa e mea au aˈe na te tahi mau vahine eiaha ia faahiti-noa-hia to ratou maˈi. No te tahi atu pae râ, no to ratou iho maitai, e hinaaro ratou e paraparau i te ohipa i tupu no nia i to ratou iho mariri ai taata o te titi, i te mau hoa rahi iho â râ. Nafea tatou e ite ai eaha te mea maitai aˈe o te tia ia tatou ia rave? Teie te manaˈo o Helen, no te mau Hau amui no Marite: “A ani atu i te taata e e hinaaro ra anei o ˈna ia paraparau no nia i te reira, e a vaiiho ia ˈna ia paraparau mai.” Oia mau, “ia ineine oe i te faaroo,” ta Ingelise, no Danemata e parau ra. “A turu noa i to ˈna mau manaˈo hohonu ia ore o ˈna e faaea oia anaˈe iho e to ˈna mau manaˈo taiâ.”

Te ohiparaa ia noaa te manaˈo maitai

E paruparu roa e e rohirohi roa te taata maˈi e hebedoma, e avaˈe, aore ra e matahiti te maoro i muri aˈe i te rapaauraahia te mariri ai taata o te titi. Te hoê o te mau tamataraa rahi roa ˈˈe no te hoê vahine i roohia i te mariri ai taata o te titi o te faarururaa ïa i te mea e eita o ˈna e nehenehe faahou e rave mai mutaa ihora. Ia farii ïa o ˈna i te mau taotiaraa a to ˈna iho tino ma te haamau i te ohipa e au no ˈna ma te faafaaea rii i te roaraa o te mahana.

Ia tupu anaˈe te hepohepo rahi, e tia ia ravehia te mau taotiaraa oioi ia vai noa te hoê feruriraa maitai. Te faatia ra o Noriko i te ohipa i tupu i nia ia ˈna: “Ua hepohepo roa vau i muri aˈe i te rapaauraa e te oromona. I roto i teie huru tupuraa eita e maraa ia ˈu ia rave i te mau mea o ta ˈu e hinaaro, e ua haamata vau i te manaˈo e mea faufaa ore vau no Iehova e i roto atoa i te amuiraa kerisetiano. Ia ino roa anaˈe to ˈu huru feruriraa, i reira vau e haamanaˈo ai i te mau melo o to ˈu utuafare o tei pohe hoi i te mariri ai taata na roto i te mauiui rahi. E riaria roa vau ma te manaˈo e, ‘E nehenehe ra anei vau e faaoromai i teie mauiui mai ia ratou?’”

Te na ô faahou ra o Noriko e: “I taua taime râ e tutava vau no te faatano i to ˈu huru feruriraa ma te rave i te mau buka e te mau vea a te mau Ite no Iehova no te feruri e nafea Iehova i te hiˈoraa i to tatou nei oraraa. Ua haapii vau e e itehia te paieti, na nia i te hinaaro tae i te raveraa i te ohipa, eiaha râ na nia i te rahiraa ohipa i ravehia. I te mea e ua hinaaro vau e ia oaoa Iehova i te huru o to ˈu nei mafatu e to ˈu huru feruriraa, ua faaoti vau e e tia ia ˈu ia tavini ia ˈna ma te oaoa e ma to ˈu nephe taatoa noa ˈtu â ïa e mea iti ta ˈu e rave ra i roto i te taviniraa kerisetiano.”

E nehenehe te vai-papu-ore-raa maoro no e rave rahi vahine e aro ra i te mariri ai taata o te titi i te faaino i to ratou huru hiˈoraa maitai. Te faataa ra o Diana e te mea o tei tauturu rahi aˈe ia ˈna o te faaîraa ïa i to ˈna mafatu e to ˈna feruriraa i te mau mea maitatai atoa ta te Atua ra o Iehova i horoa mai: “To ˈu utuafare, to ˈu mau hoa, te upaupa navenave, te mataitairaa i te moana puai e te mau taharaa mahana nehenehe mau.” Te faaitoito mau ra o ˈna: “A faaite atu ia vetahi ê te parau no te Basileia o te Atua. E a tiai mau i te mau tupuraa e ite-tamau-hia i nia i te fenua nei i raro aˈe i te Basileia, i reira aore roa ïa e maˈi faahou!”—Mataio 6:9, 10.

E noaa atoa ia Virginia te puai no te aro i to ˈna hepohepo rahi na roto i te feruri-hohonu-raa i te auraa o to ˈna oraraa: “E hinaaro mau vau e ora no te mea e ohipa taoˈa rahi mau te tia ia ˈu ia rave.” Ia tae anaˈe te mau taime fifi mau e ia fa anaˈe te mǎtaˈu, te parau ra oia e: “E tiaturi taatoa vau ia Iehova, ma te ite e eita roa o ˈna e faarue ia ˈu. E e haamanaˈo vau i te irava o te Bibilia i roto i te Salamo 116:9, o te haapapu mai e ‘E hahaere â vau i mua ia Iehova i te fenua o te feia e ora nei.’”

Ua niu teie mau vahine atoa i to ratou tiaturiraa i nia i te Atua o te Bibilia, o Iehova. Te faariro ra te buka ra o te Bibilia i roto i te Korinetia 2, i te pene 1, e te irava 3 e te 4, ia Iehova mai te “Atua no ˈna anaˈe te mahanahana; o tei haamahanahana mai ia matou i to matou mau [ati] atoa nei.” E toro ra anei o Iehova i to ˈna rima no te turu i te feia e hinaaro nei i te tamahanahanaraa?

Te pahono ra o Mieko, no te fenua Tapone e: “Ua papu ia ˈu e na roto i te tavini-tamau-raa ia ˈna, e noaa ia ˈu te tamahanahanaraa puai e te tauturu a Iehova.” Te faaite atoa ra o Yoshiko e: “Noa ˈtu â ïa eita te taata e taa i to ˈu mauiui, ua ite râ o Iehova i te mau mea atoa, e ua papu ia ˈu e ua tauturu aˈena o ˈna ia ˈu ia au i to ˈu mau hinaaro.”

Te parau ra o Joan e: “Te vai ra i te pure te puai no te tauturu ia oe ia na nia iho i te tiaturi ore e no te faahoˈi mai i to oe huru mau. Ia manaˈo anaˈe vau i te faaoraraa rahi ta Iesu i faatupu i to ˈna parahiraa i nia i te fenua nei e te faaoraraa taatoa o ta ˈna e rave i roto i te ao apî, e tamahanahana mau teie mau parau ia ˈu!”—Mataio 4:23, 24; 11:5; 15:30, 31.

E nehenehe ra anei oe e manaˈo i te hoê ao e aore e mariri ai taata o te titi faahou i reira, i te mea mau, aore roa ïa e maˈi faahou â? Teie te parau fafau a te Atua no ˈna te mau tamahanahanaraa atoa. Te faataa ra o Isaia 33:24 i te tau i reira aore roa e taata i nia i te fenua nei e parau faahou e e maˈi to ˈna. Ua fatata teie tiaturiraa i te tupu ia hopoi anaˈe te Basileia o te Atua i roto i te rima a ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, i ta ˈna faatereraa taatoa i nia i te fenua nei, ma te tumâ i te mau tumu atoa o te maˈi, te oto e te pohe! No te aha e ore ai oe e taio i te parau no te tiaturiraa faahiahia mau e vai ra i roto i te Apokalupo 21:3 e tae atu i te 5? A faaitoito no te faaruru atu i te mau mahana i mua e te tauturu o te horoa mai i te tamahanahanaharaa mau.

[Nota i raro i te api]

a Ua riro te ovari ei tumu rahi no te estrogène i roto i te vahine tei fatata te ore te maˈi avaˈe.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono