Te haapaoraa i te mau metua—Faarururaa e te mau faateimaharaa i te mau mahana atoa
MAI te peu e te faatupu nei te haapaoraa i te mau metua i te mau faateimaharaa i nia ia outou, te feia iho â râ o ta outou aita i manaˈo aˈe, e manaˈo inoino paha outou. E tia ia outou ia ani atu ia outou iho e: ‘Te vai ra anei te tahi mea hape i roto i to ˈu taairaa e to ˈu mau metua? Aita anei te mau taata paari i roto e rave rahi mau ihotumu e ora oaoa nei e to ratou mau metua i te roaraa o to ratou oraraa?’
Oia mau, e mea taa ê paha to outou huru oraraa. E haere mai to outou mau metua e ora i roto i to outou fare i muri iho e 20, 30, 40, aore ra hau atu matahiti i to ratou oraraa e o ratou anaˈe. Te auraa ïa e ua rave outou e to outou mau metua i te huru oraraa e te mau peu taa ê atu i te tahi no te rahiraa o to outou oraraa. I te roaraa e rave rahi matahiti, ua taa ê te mau huru oraraa e te mau peu. Tera râ, i teie nei, mai te hoê taata haapao metua, tei mua outou i te hinaaro ia tuea maitai e i te feia ta outou e haapao ra. E nehenehe te reira e fifi mai te peu e e ora outou e o ratou i te hoê taime roa mau.
Hau atu, te tahi mau metua e mea maˈimaˈi roa aore ra i te tahi pae te titau rahi nei i te atuaturaa taa ê. Ia faaitehia, na roto i te hoê huru maitai, ia outou eaha te titauhia ra, aita e faufaa ia tuu i to outou mau metua i roto i te fare maˈi, teie râ mea papu e faatupu taua huru tupuraa ra i te mau faateimaharaa i te mau mahana atoa i nia ia outou paatoa. E mea tano ia haapao i to outou mau metua. E ere râ te haereraa i te ruauraa e te maˈiraa i te mea tano. Aita roa ˈtu te Poiete i opua e ia erehia te taata i to ratou puai e te oraora-maitai-raa i te roaraa o te matahiti. No reira, eiaha outou e manaˈo e te vai ra hoê ohipa hape i nia ia outou no te mea te titau nei teie huru tupuraa hau atu â i te pae o te manaˈo hohonu e i te pae tino, i ta outou i ore i ite aˈenei.—Genese 1:26-31; Salamo 90:10.
Eita te mau faateimaharaa o te haapaoraa i te metua e faaiti noa ˈˈe i te hoê taairaa i rotopu ia outou e to outou mau metua. Mai te peu e ua fanaˈo iho â outou i te hoê taairaa e o ratou na mua ˈˈe ratou e titau ai i ta outou tauturu, e au e te mau fifi ta outou e ite ra o te faahopearaa ïa o te mau tutavaraa ta te atuaturaa e faaite nei. Nafea outou e haapaiuma i te mau faateimaharaa i te mau mahana atoa?
Faarururaa i te mau manaˈo faahapa
Te inoino nei te mau taata i te tahi taime o te rave ra i ta ratou e nehenehe e te tia ia rave no to ratou mau metua no te oreraa e rave hau atu â. Oia mau, e riro ei peapearaa taua faahaparaa tano ore ra. E nehenehe outou e rave i te hoê faaotiraa no te tamǎrû i to outou faahaparaa, tera râ, e ere i te mea maitai aˈe no outou aore ra to outou mau metua. Ei hiˈoraa, eaha te tupu mai te peu e, e no te haamama i to ˈna mau manaˈo faahapa tano ore, e ohipa noa te hoê vahine no te haapao i te mau metua ma te tâuˈa ore i ta ˈna iho tane e mau tamarii? E faahopearaa peapea o te tupu mai i nia ia ˈna, ta ˈna tane e ta ˈna mau tamarii. No reira, eiaha e vaiiho i te manaˈo faahapa tano ore ia aratai i to outou oraraa.
E manaˈo faahapa anei to outou te tahi mau taime no te mea e au ra e aita e navai ta outou e rave nei no to outou mau metua? E mea papu e te titau nei to outou mau metua hau atu i ta outou e nehenehe e horoa ˈtu. E au e noa ˈtu eaha ta outou e rave, e au ra e te vai noa ra te mea te tia ia rave. Hau atu, mai te peu e hiˈo outou i te haapaoraa i te mau metua mai te hoê ravea no te faahoˈi i te mau mea atoa ta ratou i rave no outou, a paari mai ai outou ia ratou ra, e manaˈo faahapa noa to outou, no te mea eita roa ˈtu e nehenehe e faahoˈi i te taatoaraa o te mau mea ta ratou i rave no outou.
Te faaite ra te buka O outou e to outou mau metua ruhiruhia (beretane) i te faufaaraa no te faaoti i te ohipa ta outou e rave no to outou mau metua. Te parauhia ra e: “E ape outou i te rohirohi e te roimata, mai te peu e e niu outou i ta [outou mau faaotiraa] na mua eiaha i nia i te mau mea ta outou e hinaaro e rave aore ra i te tia ia outou ia rave, tera râ i nia i ta outou e nehenehe e rave.”
Oia mau, a hiˈopoa maite eaha ta outou e tiai nei ia outou iho. E tauturu te reira mai te peu e e ani outou i te tauturu o te hoê hoa papu o te ite i to outou mau aravihi, mau otia, e te huru tupuraa o to outou utuafare fetii. E nehenehe anei outou e rave i to outou mau metua i to outou fare? E navai anei te vahi faaearaa? E farii anei ratou ia haere mai oia i te fare? Mai te peu e aita to outou mau metua e ora e o outou, ehia taime outou e haere ai e farerei ia ratou, e anafea? Mai te peu e e rave outou i ta outou e nehenehe, aita e faufaa i te manaˈo faahapa. Mai te peu e e manaˈo faahapa noa iho â to outou, a feruri e mea tano ore te manaˈo e a patoi i te reira ia faatere i ta outou mau faaotiraa.
A tufa i te hopoia
Te faaite ra te buka a te Koheleta e mea ino ia “faahua rahi” aore ra ia “faataata parau-tia hua” e te riroraa ei taata faahua parau-tia e nehenehe e ‘taparahi pohe ia outou iho.’ (Koheleta 7:16-18) E tupu te reira mai te peu e e tamata outou i te rave hau atu â i ta outou e hinaaro ra e rave, e nehenehe, e e tia ia rave atoa.
Mai te peu e e ua î ta outou tabula ohipa na mua ˈˈe i te haamataraa i te haapao i to outou mau metua, e tia ia outou ia haapae i te tahi mau ohipa aore ra ia ani i te tauturu. E rave rahi râ o te haamarirau nei i te ani i te tauturu. Mea mamahu roa ratou aore ra te parau nei e aita vetahi ê e hinaaro ra e tauturu ia ratou. No reira, eita outou e horoa no outou iho e no te feia e haaati ra ia outou i te ohipa maitai mai te peu e ua rohirohi roa outou. I roto i ta ˈna buka i nia i te haapaoraa i te mau metua, te pii nei te taata papai ra o E. Jane Mall i taua raveraa ra na nia i te mau otia, te “maˈi tamau o te hamani-ino-raa.” Te aˈo nei e: “E mea faufaa ia rave i te hoê kalena, e e toru o ta outou mau ohipa e tuuhia i te parahiraa matamua oia hoi te taime e ta outou [vahine], te taime e to outou mau tamarii e to outou mau hoa, e te taime no outou iho.”
Oia mau, mea titauhia ia outou ia tufa i te hopoia. No reira, ihea outou e haere ai no te tauturu? E nehenehe te utuafare, te mau hoa, te feia tapiri, e te mau taata matauhia i te haapao i te feia ruhiruhia e riro ei tautururaa. Teie nei râ, e tia ia outou ia ani i te tauturu. E a ani tahaa roa ˈtu. Eita te mau parau haavarevare e manuïa. E maere outou ia ite e o vai e nafea e rave rahi i te hinaaroraa e tauturu mai te peu e e faaite maramarama outou i to outou mau hinaaro, ta outou mau titauraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e ani i te hoê taata ia tauturu ia outou ia tama i te fare. Mai te peu e e horoa te reira i te tahi tamǎrûraa hinaarohia, e ere ïa te taime ia mârô ia tama outou iho i te fare no te mea e ‘aita hoê aˈe taata e rave i te reira ma te tia.’
Mai te peu e e taeae aore ra e tuahine to outou, e hopoia atoa ta ratou ia haapao i to ratou mau metua. Peneiaˈe paha e ua rave outou i te taatoaraa aore ra te rahiraa o te atuaturaa e tae roa mai i teie nei, ma te tiaturi e eita to mau taeae e tuahine e nehenehe aore ra e hinaaro e rave i te hoê aˈe mea. Teie nei râ, ua ani roa anei outou i to ratou tauturu? E pahono vetahi e e—mai te peu e e papu ia ratou e te titauhia ra te tauturu.
Te popore nei vetahi i te haapaoraa i te hoê metua no te roaa aore ra no te tapea i te farii maitai a te mau metua. Aore ra ma te hiaai nei ratou i te hoê manaˈo paieti na roto i te raveraa ratou iho i te taatoaraa o te ohipa. E amuamu paha ratou e eita vetahi e tauturu ra no te haapao i te metua, tera râ, te faaite atoa nei ratou i te mau tapao no te faataa e mea hau aˈe na ratou i teie huru. E nehenehe te reira e riro ei huru faahua parau-tia. Teie nei râ, no te aha e faateimaha ia outou iho? Mai te peu e te vai ra te tauturu, a ani atu, e a faaohipa i te reira.
Hoê parau faaararaa: Eiaha e tiai e e amo to outou mau taeae e tuahine i te mau hopoia e o outou ma te aifaito. Peneiaˈe i te tahi mau taime e nehenehe ratou e na reira, noa ˈtu e mea fifi to ratou iho huru tupuraa, mai te peu e eita roa e nehenehe. I roto e rave rahi tupuraa e mea ohie no te hoê melo utuafare ia haapao o o ˈna anaˈe i te metua, maoti vetahi mau melo utuafare, te mau taeae e te mau tuahine iho â râ, e tauturu noa ratou i te pae moni, na roto i te taniuniuraa, te farereiraa, aore ra i te tahi taime te raveraa te mau metua i te fare aore ra te mau tereraa hopea hebedoma.
Te oraraa tapiri
E faatupu te oraraa tapiri te tahi e te tahi i te mau iria haihai. Te mau hape o te hoê hoa ta outou e faaore ohie e mea farii-ore-hia no te hoê melo utuafare piri.
Hau atu, e nehenehe to outou mau metua e parau mai te reira te huru e, ‘Te hinaaro nei au e e haamâuˈa oe i te taime e o vau, tera râ, ua ite au e mea ohipa roa oe.’ Te huna nei i te poroi i te tiaturiraa e aita outou e tâuˈa maite ra i to outou metua. E nehenehe outou e pahono i taua parau ra ma te iria. Maoti râ i te iria, e ere anei i te mea hau aˈe ia faaite i te anaanatae mau i to outou mau metua, e ia haamâuˈa i te taime e o outou? Noa ˈtu e eita outou e farii i te aniraa, a faataa ma te mǎrû i te mau ohipa o te horoa i te mau faahopearaa maitatai maoti râ i te hoê pahonoraa mauiui.—Maseli 12:18.
E tauturu te mau tutavaraa haavare ore ia outou na roto i te faatupuraa i te mau huru maitatai faaitoitohia e te Bibilia ia vai te mǎrû e te aueue ore ia titau-anaˈe-hia. Ua ite papu maitai te buka Bibilia a te Kolosa e te tahi taime e “pari tatou i te tahi e te tahi.” Te faaue ra te reira ia tatou ia “faaoromai te tahi te tahi e e faaore te tahi i ta te tahi hapa.” Te aˈo atoa ra ia tatou ia faaahu ia tatou iho i te “aroha noa e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.” (Kolosa 3:12-14) E mea papu e mea faufaa taua huru maitatai ra no te faaiti i te mau iriaraa o te oraraa tapiri.
Mai te peu e te tahi taime te topa nei outou, te erehia nei outou i te faaoromai, e te parau nei outou i te hoê mea aita outou e hinaaro e parau atu, “eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” A faaore oioi, e a tuu i te fifi i muri mai ia outou. Eiaha e vaiiho te reira ia riro ei pu no te mau manaˈo faahapa.—Ephesia 4:26, 27.
A tapea i te oraraa e o ratou anaˈe
Mai te peu e te ora nei outou e to outou mau metua i roto i te hoê â fare, e mea fifi ia ora e o outou anaˈe. Oia mau, te titau nei outou e to outou mau metua i te tahi oraraa e o outou anaˈe. E mea maitai ia paraparau outou i taua fifi ra e o ratou e ia ite ratou e e vetahi mau taime e mau vahi no outou e to outou utuafare piri roa anaˈe. I teie nei, no te tahi mau utuafare, eiaha râ no te taatoaraa, e tuuhia te hoê opani tapirihia e te hoê tapao eiaha e tomo, mai te hoê faaiteraa i te hoê vahi aore taime no te taata i roto no ˈna anaˈe.
Mai te peu e aita e opani to te piha, e nehenehe e faaohipahia i te hoê iri aore ra hoê tabula no taua tumu ra. E mea tano te hoê faahaamanaˈoraa mǎrû mai te peu e e tâpûhia ma te manaˈo-ore-hia te vahi e o outou anaˈe. Teie te manaˈo, e tia ia faaturahia te hinaaro o te tahi ia vai noa o ˈna anaˈe no te taotoraa i roto i te utuafare.
Te hoê haamaitairaa
A haamanaˈo e noa ˈtu te mauiui nei tatou ia iti mai te oraora-maitai-raa o to tatou mau metua, te hinaaro nei to tatou Poiete o Iehova ia tamata tatou i te hoê faito o te oaoaraa noa ˈtu e faaruru tatou i te mau huru tupuraa teimaha. E tauturu te reira ia outou ia faatupu i te taairaa piri roa e o Iehova e ia turui i nia ia ˈna na roto i te pure. Te parau nei te hoê vahine o te haapao i te mau metua mai te reira te huru e: “E mea piri noa vau e o Iehova, tera râ, ua haapii te haapaoraa i te mau metua ia ˈu ia tiaturi ma te taatoa ia ˈna. O te taa-ê-raa o te hoê taniuniuraa atea e ia vai te taata i pihai iho ia outou. Mai te huru e tei pihai iho o Iehova ia ˈu.”
Ua riro te haapaoraa i te metua ei haamaitairaa e ei hopoia atoa. A tauaparau e to outou mau metua no te ite i to ratou mau hiaai. A haamâha i to ratou hinaaro, e a tapea noa i te oaoa na roto i te raveraa i te reira.—Philipi 4:4-7; Petero 1, 5:7.
[Tumu parau tarenihia i te api 7]
A faariro i te haapaoraa i te mau metua ei ohipa oaoa
1. Ta te mau metua e hinaaro i ta ratou mau tamarii paari o te mau taairaa maitatai roa. Te ani ra te reira i te mau taairaa piri e to outou mau metua e te faaiteraa i te mau tuhaa faufaa o to outou iho huru. E nehenehe te reira e riro ei mea fifi i roto i te mau taairaa metua/tamarii paari. E nehenehe te mau huru haavaraa i te tahi e te tahi pae e riro ei fifi. E faaruehia taua huru haerea ra no te tapae i te taairaa piri roa.
2. Mai te peu e e parau noa te hoê o to outou metua ia outou i te hoê fifi aore ra te hoê haapeapearaa, a faaroo maite ia ˈna. Te mau pahonoraa o te faaiti ra to ratou mau manaˈo hohonu e nehenehe ïa e faarahi te mau manaˈo tano ore mai teie huru e: ‘Auê hoi e, e ere hoi i te mea ino roa’ aore ra, ‘Ua ite au, ua tupu taua mau mea ra i nia ia ˈu atoa.’ E faufaahia outou mai te peu e e tamata outou i te taa i te mau manaˈo hohonu o to outou mau metua, e muri iho i te farii e te amo atoa i te reira (‘Mai te huru e e taime fifi mau ta oe i teie nei, tera râ, e faaruru tâua i te reira’).—Maseli 20:5.
3. Mai te peu e e metua vahine outou o te haapao ra i te mau metua no te taime matamua, a riro ei taata turu i te pae tino e te pae o te manaˈo horuhoru. A paraparau e to outou hoa; ia ore e tupu mai i te taa-ore-raa. E taa-ê-raa rahi mau ia turu anaˈe te hoa faaipoipo. Ua taˈi te hoê vahine faaipoipo i te ereraa o te tautururaa no ǒ mai i to ˈna utuafare e “e mea fifi mau i te faaruru e te haapaoraa i [to ˈna] mama i teie nei mahana.” I te tahi pae, ua mauruuru hohonu oia i te tauturu o te hoê hoa o tei haamama ia ˈna i te tahi taime. Ua parau oia e: “Ua putapû to ˈu mafatu a pûpû ai oia i ta ˈna tauturu. E mea maitai te reira no ˈu, e ua tupu i te hoê taairaa piri roa i rotopu ia mâua.”
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Mai te peu e o outou o te haapaohia ra
O outou paha te fanaˈo nei i te ohipa atuaturaa. Eaha ta outou e rave no te tapea i te hoê taairaa aifaito e te hau e ta outou mau tamarii?
Te hape ra te tahi mau metua na roto i te tamataraa i te roaaraa i te faatere na roto i te huenaneraa, te imi-haere-raa, aore ra te faatupuraa i te faahapa. Mai ta outou i ite te mau faahopearaa o te itiraa ïa o te hitahita ore e e rahi mai te hepoheporaa. E mea maitai aˈe te mau faahopearaa ia faaite anaˈe outou i te mau tamarii paari e te faatura nei outou ia ratou, i to ratou oraraa e o ratou anaˈe e to ratou mau huru hiˈoraa, noa ˈtu e aita outou e farii ra. Mea tano ia haamauruuru pinepine i ta outou mau tamarii. Ua parau te hoê vahine e: “Te hinaaro nei te hoê tamarii i te farii maitai a to ˈna mau metua noa ˈtu eaha to ˈna matahiti.”
I roto i taua huru here ra e te tura, a faaite e te hinaaro mau ra outou i ta outou mau tamarii. E faatupu te mau parau papu ore hau atu i te mauiui maoti i te maitai no reira a faaite tahaa i te manaˈo, tera râ ma te mǎrû. Noa ˈtu aita outou e ta outou mau tamarii e tuea ra i nia i te hoê tuhaa, e faatupu to outou aravihi i te hoê taairaa piri e te haavare ore aita e taa-ore-raa i roto.
[Hohoˈa i te api 8, 9]
Ia haapao outou i to outou mau metua, e rave atoa i te taime no to outou hoa, ta outou mau tamarii, e no outou iho