Te hiˈopoa-maite-raa i te mau hinaaro o to outou mau metua
IA RIRO ei tauturu mau no to outou mau metua ruhiruhia, e tia ia outou ia haapii eaha mau na to ratou mau hiaai e te mea ta ratou e au. Aore ra e nehenehe outou—ma te mau manaˈo maitatai—e pûpû atu te mau maa e te mau tautururaa aita to outou mau metua e titau e e hinaaro nei, noa ˈtu e e taiâ ratou ia parau mai ia outou i te reira. No reira, ia niuhia to outou mau taairaa i nia i te taa-ore-raa, e riro ei hepoheporaa faufaa ore noa, eiaha noâ no outou iho no to outou atoa râ mau metua.
Eaha mau na ta ratou e hinaaro ra?
Ua tae i te hoê mahana e ua manaˈohia e mea faufaa ia haere mai to ˈna nau metua ia ˈna ra, e faaineine te hoê vahine i te reira i taua iho â taime. I muri iho, e taa ia ˈna e e nehenehe to ˈna mau metua e ora i roto i to ratou iho fare—e e mea oaoa aˈe na ratou mai te reira te huru!
I to ˈna afairaa i to ˈna mau metua i te fare no te ora e o ˈna, te parau nei te hoê tamaiti e: “Eiaha roa ˈtu orua e horoa i te moni no te ora i roto i to ˈu nei fare! Eiaha roa, no te mau mea atoa ta orua i rave no ˈu!” Tera râ, e manaˈo te mau metua e aita ta ratou e nehenehe faahou e rave i te mau mea ta ratou e hinaaro. No reira, ua parau raua ia ˈna e e mea au aˈe na raua e horoa te tahi maa moni no to raua tura.
Te horoa nei te hoê utuafare i te mau tauturu haihai no to ratou mau metua ruhiruhia ia papu ia ratou e e mea maitai ratou e aita e teimaharaa i te pae tino. I muri iho, e taa ia ratou e te hinaaro nei to ratou nau metua ia rave hau atu â no ratou iho.
I roto i te mau hiˈoraa tataitahi i nia mai, te mau tauturu i ravehia e mea titau-ore-hia e te hinaaro-ore-hia e te mau metua. E nehenehe te reira e tupu ohie noa, mai te peu e e turaihia te hoê tamaiti aore ra te hoê tamahine manaˈo maitai i te manaˈo faarahi i te hopoia aore ra mai te peu e te vai ra te taa-ore-raa i te mau hiaai o te mau metua i taua taime ra. A feruri na i te hepohepo faufaa ore ta te reira e faatupu nei i nia i te taata tataitahi. Te ravea, oia mau, ia roaa mai ïa te hoê iteraa i te mau hiaai e te mau hinaaro o to outou mau metua i taua taime ra.
E mea titau-mau-hia anei ia faaea to outou mau metua i roto i to outou fare? Te hinaaro atoa ra anei ratou? E maere paha outou i te ite e te hinaaro nei te tahi mau taata paari ia ora e o ratou anaˈe. No te mǎtaˈu ia manaˈohia e mea mauruuru ore oia, e haamarirau ratou i te parau i ta ratou mau tamarii e e mea au aˈe na ratou ia ora e o ratou anaˈe i roto i to ratou iho fare, noa ˈtu te tahi mau fifi. Te here nei ratou i ta ratou mau tamarii e te hinaaro nei ratou e haamâuˈa i te taime e o ratou. Tera râ, na te mau tamarii noa anei e haapao ia ratou? Eita, te hinaaro nei ratou e rave i te mau mea no ratou iho.
Peneiaˈe paha, ia tae i te hoê mahana e tia ia afai i to outou mau metua i to outou fare. No reira, mai te peu e aitâ taua taime ra i tae mai atura, e mai te peu e e mea maitai aˈe na ratou e ora e o ratou anaˈe, no te aha e patoi atu ia ratou teie mau matahiti tiamâraa? Eita anei te tahi mau tatairaa i te fare aore ra te taniuniuraa tamau aore ra te hoê farereiraa e tauturu ia ratou ia tamau noa i te ora i roto i to ratou iho fare? E oaoa roa ratou i roto i to ratou iho fare, ma te rave i ta ratou iho mau faaotiraa i te mau mahana atoa.
Ua faataa te hoê taata haapao i to ˈna mau metua i to ˈna hinaaro ru ia haere mai to ˈna mama i to ˈna fare e: “A pohe ai to ˈu papa, ua rave mâua i to ˈu mama, no to matou aroha ia ˈna. Mai te itehia ra, ua ora o ˈna e hau atu i te 22 matahiti. Maoti i te hoo i to ˈna fare, ua nehenehe o ˈna e ora tamau i roto. Eiaha e faaoti oioi eaha te mau taahiraa avae e tia ia rave. Hoê faaotiraa mai te reira te huru, ia haamau-anaˈe-hia e mea fifi roa ia taui i muri iho.”—A faaau atu i te Mataio 6:34.
‘Tera râ,’ e nehenehe outou e parau e, ‘eaha mai te peu e e tupu te hoê ohipa i te hoê o to ˈu mau metua a ora ˈi oia i roto i to ratou iho fare? Mai te peu e e topa e e mauiui mama aore ra o papa, e inoino roa vau i te reira!’ E haapeapearaa faufaa mau te reira, mai te peu iho â râ te iti ra te puai aore ra te oraora-maitai-raa o to outou mau metua e e nehenehe oia e riro ei ati atâta. Mai te peu e e ere mai te reira, a ani ia outou iho mai te peu e te tapitapi nei outou no to outou mau metua aore ra no outou iho, no te paruru ia outou i te faahaparaa tano ore.
A hiˈopoa atoa e to roto to outou mau metua i te hoê huru tupuraa oaoa aˈe i roto i to ratou iho fare. I roto i te buka O outou e to outou mau metua ruhiruhia (beretane), te parau ra o Edith M. Eastern e te taote o Mabel Ross e: “Ua faaite te mau tuatapaparaa e e faaea apî noa te mau taata paari, e e mea oraora e te peepee i roto i to ratou iho mau fare i te hoê vahi ê atu. Ma te haapoto noa, ua manuïa te mau tutavaraa tano ore no te faatopa i te mau matahiti i roto i te faaoioiraa i te ino.” No reira, a tauturu i to outou mau metua ia ora ma te tiamâ mai te peu e e nehenehe, a horoa noa ˈi i te atuaturaa e te mau tauturu ta ratou e titau nei i teie nei mahana. E tia ia outou ia faatupu i te hoê hiˈopoaraa i te mau taime atoa e ia faatitiaifaro i te mau hiaai a to outou mau metua o te rahi maira aore ra o te iti nei atoa.
A riro ei taata haapao
Ma te hiˈopoa i te oraora-maitai-raa e te mau huru tupuraa o to outou mau metua, na roto i te afairaa ia ratou i roto i to outou fare o te hoê ravea maitai roa ˈˈe. Teie nei râ, ia farii tatou e e mea au aˈe na ratou e rave e rave rahi mau mea no ratou anaˈe mai te peu e e nehenehe. Mai te mau taata noa ˈtu te matahiti, te hinaaro nei ratou to ratou iho tiaraa iˈoa, ta ratou iho tabula ohipa, e to ratou iho mau hoa. E riro te reira ei mea maitai. Noa ˈtu e e mea oaoa ia rave te tahi mau ohipa e te utuafare taatoa, e mea maitai ia faaherehere outou i te tahi mau ohipa no to outou noa utuafare piri e ia vaiiho na to outou mau metua i ta ratou iho tuhaa ohipa. Ua faaite te hoê vahine o tei haapao i te metua ma te paari e: “A hiˈopoa e te vai ra ta to outou mau metua i ta ratou iho tauihaa e mau hohoˈa o tei riro ei mea taa ê no ratou.”
Na roto i te tutavaraa no te ite i te mau hinaaro mau o to outou mau metua, a paraparau atu ia ratou. A faaroo atu i ta ratou mau tapitapiraa e a haapao i te mea ta ratou e tamata nei i te faaite atu ia outou. A faataa ˈtu eaha ta outou e nehenehe e rave aore ra te mea ta outou e ore e nehenehe e rave no ratou ia ore ratou e mauiui i te mau tiairaa hape. “A faataa ma te papu e eaha te tiaihia ra i te utuafare taatoa,” ta te hoê taata haapao metua e faaitoito ra. “A faatupu tamau noa i te mau tauaparauraa no te haapae i te mau manaˈo iria e te peapea e te mau manaˈo inoino haapuehia. Mai te peu e e rave outou i te mau parau tǎpǔ (“E taniuniu vau ia oe i te monire avatea atoa”; “E tii mai au ia oe i te mau hopea hebedoma atoa”), e mea maitai ia haapapu outou e tamata outou i te na reira i te hoê area taime e ia ite e mea nafea te huru tereraa. Mai te reira, mai te peu e eita e tano, ua matara aˈena te opani no te tamata-faahou-raa.
Eiaha e rave i te hoê aˈe mea tei faahitihia i nia mai ei otoheraa no te haapae i te hoê metua i te tura e te tauturu e tia e faahoˈi atu. Mea taa maitai te manaˈo o te Poiete i nia i taua tumu parau ra. E horoa te mau tamarii paari i te tura i to ratou mau metua, ma te haapao ia ratou, e te tautururaa. Ua faahapa Iesu i te mau pharisea faahua parau-tia i te taviriraa i te mau Papai no te haapapu i te tâua-ore-raa i te mau metua. Te faaite ra te parau oraora i roto i te Maseli 30:17 i te manaˈo faufau o te Atua i te feia aita e faatura nei i to ratou mau metua: “Te mata e tâhitohito i te metua tane, e ua vahavaha i te aˈo a te metua vahine; na te oreba o te peho e tito mai e pee atura, e na te fanauˈa a te aeto e amu.”—A hiˈo i te Mareko 7:9-13; Timoteo 1, 5:4, 8.
Ia horoa anaˈe outou i te tautururaa hinaarohia i to outou mau metua, e faaruru atoa outou i te mau fifi apî. Nafea outou e nehenehe ai e faaruru atu i te reira? Te horoa nei te tumu parau i muri iho i te tahi mau manaˈo.
[Hohoˈa i te api 5]
E oaoa te hoê metua i te mau ohipa e o o ˈna iho e te mau hoa e te utuafare fetii