Te aratai tia nei te mau haerea morare ihea?
E RAVE rahi senekele te maoro to te Bibilia faariroraahia ei buka faito teitei i te pae morare, i roto e rave rahi mau fenua. A ore noa ˈi te taata e haafaufaa i ta ˈna mau faaueraa tumu teitei mau, ua horoa mai te Bibilia na te totaiete taata e farii ia ˈna, i te hoê reo morare otahi roa, i te hoê ofai tihi no te haava i te haerea. Te na ô ra râ te peretiteni o te fare haapiiraa tuatoru jésuite o Joseph O’Hare e: “Te vai ra ta matou mau ture tei faahapahia e tei manaˈohia e mea hape aore ra aita e tano faahou ra. I teie nei, aita roa ˈtu e itehia ra i te tahi tapao morare.”
Eaha hoi te tumu te haerea a te Bibilia e ore ai e farii-faahou-hia? Te hoê tumu faufaa roa o te farii-rahi-raahia ïa te haapiiraa tumu ore ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa. Te na ô ra te buka ra American Values: Opposing Viewpoints e: “I roto i te mau huru oraraa atoa i itehia, e tiaturi na te taata i te parau no na ao e piti: te hoê ao o ta outou e nehenehe e ite, e te tahi o te ore e itehia e te mata taata. . . . E horoa mai te ao itea-ore-hia i te niu no te auraa e no te faufaaraa . . . O ˈna te tumu no te au-maite-raa o to ratou totaiete. Tera râ, i te ropuraa o te senekele hopea nei, ua haamatahia aˈera i te parau i te taata e te vai ra te hoê ao itea-ore-hia e te mata. Aita roa ˈtu hoi i vai na e eita roa ˈtu e vai mai.” E i taua mau area tau ra te iteraahia i te mau patoiraa uˈana i te Bibilia e i ta ˈna haerea morare. Inaha, tei roto tei parauhia te manaˈo patoi teitei i te Bibilia e te mau parau i neneihia e Darwin no nia i te Tumu o te mau mea ora [beretane], i taua mau aroraa manaˈo philosopho ra.a
Ua faaiti atoa mai te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, i te mana o te Bibilia i roto i te feruriraa o te mau taata e rave rahi. Mai ta te hoê tumu parau i roto i te Harvard Magazine e haapapu ra, te faarirohia ra te Bibilia i teie nei ei “aamu feruri-noa-hia.” E mana puai mau hoi to te reira i nia i te haerea morare. Ua riro mai te haapiiraa tumu ore ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa, ia au i ta te hoê aivanaa matau-maitai-hia o Fred Hoyle e parau ra, “ei parau faatia no te mau huru haerea atoa.”
Papu maitai, e tuhaa noa te parau no te haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, no te hoê pae hohoˈa. Ua faatupu e piti tamaˈi rahi i te manaˈo tiaturi ore i te haapaoraa tei parare rahi roa. Ua faatupu te orureraa i te pae maona i te mau tauiraa rarahi i te pae totiare e i te pae morare. Hau atu, ua turu te maraa-oioi-raa te mana o te mau parau haaparareraa e haapurororaa i te taata, i roto i te mau haerea morare hairiiri mau e te reira i nia i te hoê faito rahi mau.
Tei te huru anei te faito o te mau mea?
Te vahi maere râ hoi, mea rahi te taata aita ta ratou e aratairaa morare. Mai te hoê pahi aita e aveiˈa to ratou ra huru. Ei hiˈoraa, e rave rahi teie e farii nei i te haerea matau-roa-hia i te pae no te haerea morare, oia hoi o te manaˈo ra e “tei te huru o te mau taata e te mau pǔpǔ taata e mau ra i te reira, te mau parau mau morare.” Ia au i taua manaˈo philosopho ra, aita e haerea morare taa maitai—tei te huru. ‘Te mea o ta outou e manaˈo ra e mea ino, e nehenehe ïa e riro ei mea maitai no te tahi atu taata,’ ta te feia ïa e turu nei i teie huru manaˈo e parau ra. No te mea e te aratai ra ta ratou aveiˈa i te mau huru vahi atoa, e oioi roa ˈtura ïa ratou i te faariro i te mau haerea atoa ei haerea fariihia.
No reira, e riro atura te hoê ohipa e parauhia e “hara” aore ra e mea “ino” ei ohipa “maamaa” i teie nei. E parauhia hoi e e “mea tano ore” te hoê ohipa eiaha râ e mea “tia ore”. Te haamanaˈo ra tatou i te ohipa i tupu i te mau mahana o te peropheta tahito ra o Isaia a parau vetahi pae “i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino, . . . o tei parau i te pouri ra, ei maramarama.”—Isaia 5:20.
Te faahaparaa ia vetahi ê
Te tahi atu haerea morare e itehia ra, te faahaparaa ïa ia vetahi ê. Ua faahapa o Adamu ia Eva, e o Eva i te ophi. I teie mahana, te hauti nei te feia faahapa i te tiaraa o te mau taata e rave e ia ore te hopoia ia topa mai i nia ia ratou, e e pinepine ratou i te turuhia na te mau ravea a te feia toroa a te ture e a te taote rapaau i te maˈi feruriraa. Te faahapa ra te hoê tumu parau i roto i te U.S.News & World Report i te mau taote rapaau i te maˈi feruriraa i te na ôraa e “ua hamani ratou i te mau maˈi apî e tuu i te feia faahapa i nia i te tiaraa o te feia aita ta ratou e ravea.” Ei hiˈoraa, te faataa ra te Taatiraa Marite a te feia i roohia i te maˈi feruriraa, i te feia mafera mai te mau taata i roohia i te hoê maˈi o ta ratou e parau ra ma te huru ê, “e ohipa mafera here puai mau.” Te manaˈo ra vetahi e e nehenehe ratou e rave mai i te hoê parau faatia na te ture no te faatupu i te ohipa mafera, ma te ore hoi ratou e faautuahia mai. “No te patoiraa uˈana a te mau vahine i ite-oioi-hia ˈi e e ere roa ˈtu te ohipa mafera i te maˈi.”
Aita te reira e patoi ra i te mea e e nehenehe te mau fifi o te vai-tamarii-rii-raa eita e moehia, e taui i ta ˈna faaohiparaa i nia i te tau paariraa. Mea hape râ hoi ia parau e e tapoˈi tei farereihia i mutaa ihora e te tamarii, i te haerea ino aore ra tia ore o te taata paari.
Te feia apî—Aita e aveiˈa morare
Ua vaiiho mai te arepurepuraa morare o teie nei ao i ta ˈna tapao i nia i te feia apî ohie noa te manaˈo i te riro. Te parau ra te taata maimi ra o Robert Coles no te Fare haapiiraa tuatoru no Harvard e, aita e taata e haapapu ra i te faanahoraa o te mau titauraa e aratai i te oraraa morare o te mau tamarii marite. Na te mau aveiˈa morare huru rau e na te haavaraa i te parau no te faufaa, i aratai ia ratou. Fatata e 60 i nia i te hanere o te hoê pǔpǔ taurearea faito piha 4 e tae atu i te 12 tei parau e na te mea i mua ia ratou aore ra na te mau mea e haamaitai ra i to ratou manaˈo e aratai na ia ratou.
Ua turu hoi te mau fare haapiiraa i taua huru arepurepuraa i te pae morare ra. A hiˈo na i te porotarama oia hoi te upoo parau “te haamaramaramaraa i te parau no te mau mea faufaa,” tei haamauhia tau matahiti i teie nei i roto i te mau fare haapiiraa a te mau Hau Amui no Marite. Ta ˈna mau haapiiraa tumu? E tiamâraa to te mau tamarii no te maiti i ta ratou iho mau faufaa morare.
Te itehia ra te ereraahia i te haerea morare mai te reira te huru i roto i te ohipa i farereihia e te hoê potii haere hapiiraa no te oire no New York, tei opua e faahoˈi i te hoê pute i itehia mai e ana e 1 000 dala marite to roto. Eaha ta to ˈna mau hoa haapiiraa i roto i te hoê piha e haapii ra i te parau no nia i te mau faufaa morare, i pahono mai ia ˈna? Ua faaooohia mai o ˈna e ua tamaˈihia mai o ˈna ia ˈna i na reira! Te vahi ino roa ˈtu â, aita hoê noa ˈˈe orometua aore ra hoê noa ˈˈe tia o te fare haapiiraa i haapopou mai ia ˈna no to ˈna haerea tia. Te na ô ra te hoê orometua no nia i taua haerea ra e: “Ia rave mai vau i te tiaraa o te taata e hiˈo eaha te mea maitai e te mea ino, e ere ïa vau to ratou taata aˈo.”
E nehenehe anei ta te mau ekalesia e tapea i te parau no te ereraahia i te haerea morare?
Eita e maerehia ia faatupu te haerea morare ino mau o teie nei ao i te hoê arepurepuraa rahi. E rave rahi teie e tutava nei e hoˈi â i nia i te mau peu tahito, oia hoi no vetahi mau taata te hoˈi-faahou-raa i roto i te haapaoraa. Tera râ, mea veve roa te aamu o te mau ekalesia i te pae no te horoaraa mai i te atarairaa morare. Teie ta te Apooraa Rahi a te Ekalesia Peresibutero (Hau Amui no Marite) i parau: “Te faruru nei tatou i te hoê ati riaria mau i te pae no to ˈna aanoraa e te mau mea ta ˈna e faatupu.” Eaha te tumu o teie nei ati? “Mai te 10 e tae atu i te 23 i nia i te hanere o te mau upoo faatere haapaoraa o teie nei ao tei taoto atu i te mau melo o ta ratou iho paroisa, i to ratou mau taata, aore ra i ta ratou mau rave ohipa, e e rave rau atu â.”
Ua parare roa râ hoi te parau no te tiaturi ore i te haapaoraa. Ua haapapu maitai mai te peretiteni i te pae no Tapihooraa tauihaa e no te Apooraa i te pae Maona o te mau Hau Amui no Marite, i te reira i te na ôraa oia e: “Aita te mau taatiraa faaroo i manuïa i te pae no te horoaraa mai i ta ratou mau faufaa tahito, e i roto e rave rahi mau huru tupuraa, o tei riro mai ei fifi [morare], ma te haafaufaa i te parau no te tiamâraa i te pae no te haapiiraa no nia i te Atua e i nia i te mau manaˈo e ore e tia ia haavahia, o te haerea o te taata.”
Mea papu maitai e eita te haava manaˈo o te taata i ore haapiihia e navai no te aratai i te huitaata nei. E i teie mahana, aita ˈtu vahi ta te mau haerea morare e aratai ra maoti râ i nia i te topa-roa-raa i te pae morare. Te hinaaro nei tatou i te hoê aratai no ǒ mai i te hoê taata teitei aˈe ia tatou nei.—A faaau e te Maseli 14:12; Ieremia 10:23.
Te vai ra taua huru aratairaa ra. E noaa i te mau taata atoa e hinaaro nei.
[Nota i raro i te api]
a Te horoahia ra te mau haapapuraa i te parau no te poieteraa i roto i te buka ra La vie—Comment est-elle apparue? Évolution ou création?, i neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
Te tiaturiraa i te haapiiraa tumu ore ra e mea tupu noa mai te mau mea atoa o te tahi atu ïa tumu e orehia ˈi te morare o te Bibilia e haapaohia
[Parau iti faaôhia i te api 6]
‘Mai te 10 e tae atu i te 23 i nia i te hanere o te mau upoo faatere haapaoraa o teie nei ao tei taoto atu i te mau melo o ta ratou iho paroisa, i to ratou mau taata, aore ra i ta ratou mau rave ohipa, e e rave rau atu â’
[Hohoˈa i te api 7]
Ua haafaufaa te mau upoo faatere haapaoraa i te hoê faanahoraa morare i niuhia i nia i te paari o te taata eiaha râ i nia i te Bibilia