Te aratai morare maitai roa ˈˈe
MEA hinaaro na te hoê taata horo pahi i te mau hohoˈa fenua e te mau mauhaa e au no te faatupu papu maitai i te hoê tere. Mea hinaaro atoa hoi na te taata i te hoê aratai tano maitai no te rave i te mau opuaraa i te pae morare ta ratou e farerei i te mau mahana atoa. Eita roa ˈtu hoi te hoê aratai morare huru ê e te papu ore e na reira, eita atoa te hoê aratai e tano noa no te tahi mau huru oraraa aore ra totaiete. Ia tano râ te aratai morare maitai roa ˈˈe i roto i te mau huru nunaa e mau huru oraraa atoa e tia ˈi.
Mea hoata ia parauhia e te Bibilia—teie buka farii-ore-hia e te mau milioni taata, te buka tei faarirohia e vetahi pae ei buka nehenehe roa, te buka faaino-rahi-roa-hia ˈˈe i roto i te aamu—o te aratai morare maitai roa ˈˈe ïa. Te parau ra te Bibilia iho e o ˈna te aratai morare a te Poiete, no te taata nei, te “lamepa” e e turama ia tatou na te “eˈa titiaifaro.”—Salamo 23:3; 119:105.
Te vai ra anei te haapapuraa no te turu i taua manaˈo nei? Te vai ra anei te haapapuraa e mea faahiahia aˈe ia faaohipahia te mau aˈoraa a te Bibilia i te faaohiparaa i te mau haerea morare i haamauhia e te taata?
Te Bibilia e te haerea morare i te pae taatiraa
A hiˈo na i te parau no te haerea morare i te pae taatiraa. Te faaau maira te Bibilia e haapae roa i te mau taatiraa i rapae au aˈe i te faaipoiporaa, i te na ôraa e: “E maue ê atu i te faaturi.” (Korinetia 1, 6:18; Ephesia 5:5) Te aˈo ra oia i te feia faaipoipo e: “Ia haamaitaihia te faaipoipo i te taata atoa ra; e te viivii ore hoi te roi; e haava hoi te Atua i te poreneia e te faaturi ra.” (Hebera 13:4) Te faaite ra râ te Bibilia e te taata e ore e auraro i teie aˈoraa, e riro ïa oia i te faaino ia ˈna iho e i te ore e auraro i te tiamâraa o vetahi ê.—Maseli 6:28-35; Tesalonia 1, 4:3-6.
Ua riro te mau fifi ino mau i roto i te mau taurearea vahine i hapû, te haamǎtaˈuraa o te maˈi SIDA, te mau maˈi purumu mai te herpès, te syphilis, e e rave rau atu â mau maˈi purumu, e te maraaraa te faito o te feia faaipoipo e faataa nei, ei haapapuraa e te mana noa nei â teie aˈoraa no te taatoaraa o te mau matahiti 1990. E riro hoi te taata e farii i te haerea morare a te Bibilia, i te paruruhia i te mau hepohepo e te mau peapea e rave rahi. Hau atu â, e haava manaˈo maitai te noaa mai ia ˈna. (Petero 1, 3:16) “Te faatura nei au ia ˈu iho e mea oaoa roa na ˈu ia rave i te mea tia i mua i te aro o te Atua,” ta Jonathan ïa e 24 matahiti i parau. E Ite no Iehova o ˈna. “Ia hiˈohia te rahiraa taurearea e pohe nei i te maˈi SIDA, ua faaora mau â te faaea- mâ-noa-raa vau i te pae morare, ia ˈu nei.”
Ua itea i te feia faaipoipo e mǎtaˈu i te Atua e e hopea maitai to te haapaoraa i te morare a te Bibilia, i nia i to ratou faaipoiporaa. Teie ta te hoê vahine e 23 matahiti e parau ra: “Aitâ mâua ta ˈu tane i taoto aˈenei i te tane aore ra i te vahine i te mahana mâua i faaipoipohia ˈi. I to ˈu manaˈo, te vai nei ia mâua nei i te hoê mea taa ê mau, te hoê mea ta te rahiraa o te mau taurearea e nehenehe e fanaˈo e to ratou hoa faaipoipo i teie nei tau. Ua ite au e ua faaetaeta te reira i te taairaa here e vai nei i rotopu ia mâua nei.”
Te Bibilia e te ohipa imi moni
Te vai atoa ra ta te Bibilia iho haapueraa ture morare i te pae no te ohipa imiraa moni. A faaite noa ˈi oia i te parau no te ruperuperaa te mau taata haerea tia ore, te faaara noa atoa nei oia ia tatou ia mau noa tatou i te hoê haerea tia. (Salamo 73:1-28) “Te mau tapao e rave rahi te huru, e te mau faito e rave rahi te huru [te hoê faito tano no te hoo mai e te hoê faito tano ore no te hoo atu], e mea riaria atoa ïa na Iehova.” (Maseli 20:10) E faaohipahia te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i te mau fenua e te mau ihotumu atoa. E haapae roa hoi te mau Ite no Iehova i teie mau huru ohipa huru ê i te pae no te imiraa moni.
Parau mau, e huru ê iho â te hoê kerisetiano ia na reira oia. Mea fifi roa na ˈna ia tataˈu e te mau taata haerea tia ore i te pae no te hoo taoˈa. E riro paha te tahi pae i te parau e mea huru ê mau â to ˈna haerea tia, mea maamaa, e tapea râ o ˈna i te hoê haava manaˈo maitai—te hoê taoˈa faufaa aˈe i te moni. Te vai ra i roto ia ˈna te hau o te feruriraa e e nehenehe hoi to ˈna taoto e topa maitai i te po. Eita o ˈna e haapeapea i te mǎtaˈuraa e e noaahia o ˈna aore ra e faautuahia o ˈna no to ˈna haerea tia ore.—A faaau e te Maseli 3:21-26.
Hau atu, e rave rahi mau Ite tei ite mai e e nehenehe te hoê taata e faateitei i te haerea morare a te Bibilia e e manuïa i te pae au moni. E pinepine te hoê taata haerea tia i te tiaturihia e ta ˈna mau rave ohipa, e te mau taata e haere mai na e hoohoo, e te mau taata hoo atu, e te feia ani tarahu. E nehenehe o ˈna e hoonahia i teie ohipa.
Ua itehia mai ia ratou, o ratou iho â ïa te fatu?
Mai ta matou i faahiti atu na, ua faariro te huru feruriraa o te feia i itehia mai ia ratou e i parau e o ratou iho â ïa te fatu, i te feia eiâ ei mau taata haerea tia. Area te Bibilia ra, teie ta ˈna i parau i te nunaa o te Atua i tahito ra: “Eiaha oe e hiˈo mata noa i te puaatoro, e te mamoe na to taeae i te haere-ê-raa a vaiiho noa ˈtu ai: e faahoˈi mai râ oe i te reira i to taeae ra. E aore to taeae i fatata mai ia oe ra, e aore oe i ite ia ˈna, e putô oe i taua puaa ra i to oe ra utuafare, e ia oe ra vai ai e ia imihia e to taeae ra: a faahoˈi atu ai oe i te reira ia ˈna ra. E na reira atoa hoi oe i ta ˈna ra asini: e na reira hoi oe i to ˈna ahu; e na reira atoa hoi oe i te mau taoˈa atoa a to taeae ia moe ia ˈna ra, e ua itea ia oe ra: eiaha oe e huna i taua mea ra.”—Deuteronomi 22:1-3.
Te tamau nei â te mau Ite no Iehova i te pee i taua faaueraa tumu nei i teie mahana. Ua itea i te hoê Ite i Brooklyn, New York, te hoê pute e 25 000 dala marite to roto, e vai noa ra i nia i te purumu. I roto i te hoê ati iti, ua topa mai taua pute ra na roto mai i te hoê pereoo uta moni. E mau parau rii nainai te moni—fifi roa hoi ia itehia te mau tapao—e ua faahoˈi atura oia i te moni i te mutoi ra. Ua tamaˈi mai to mau hoa ohipa ia ˈna no te opuaraa i ravehia e ana. E ma te maere rahi, ua faaooo atoa mai te mau mutoi ia ˈna no to ˈna haerea tia. Te faataa ra râ teie taata kerisetiano e: “Te tamata nei au i te faateitei i te mau haapiiraa a te Bibilia i roto i to ˈu oraraa i te mau mahana atoa.” “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Mataio 7:12) Te parau ra te Bibilia i roto i te Hebera 13:18: “E pure ia matou: ua ite hoi matou e, te tia nei to matou aau, i te opuaraa e ei haapao maitai ta matou i te mau mea atoa nei.”
E piiraa i to te ao atoa nei!
Te pûpû atoa mai nei te Bibilia i te mau aratairaa tano maitai no nia i te tahi atu mau haerea morare. Te faaitoito mai nei oia i te maitai, te taiva ore, te parau-tia, te parau mau, te tura, te haerea mâ, te rave-faahope-roa-raa i te mau hopoia, e te tâuˈaraa i to vetahi ê ra hinaaro. Ua haapotohia ta ˈna aˈoraa morare i roto i te Ture Auro e na ô ra e: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra; e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—Mataio 7:12.
Ma te au maitai e to ratou Pu, e tano maitai te mau aratairaa morare a te Bibilia i roto i te mau huru fenua e te mau huru oraraa atoa. I roto i te buka ra Te turu a te kerisetianoraa i te totaiete taata (beretane), te na ô ra o Charles D. Eldridge e: “E varavara roa te mau buka i papaihia i roto i te hoê fenua i te tui te roo i roto i te tahi atu mau fenua; ua riro ratou mai te mau tumu raau eita e nehenehe e tatarahia e e tanu-faahou-hia ˈtu . . . E ere te Bibilia mai te reira te huru: ua tanu-faahou-hia oia i roto i te mau huru repo atoa i raro aˈe i te mahana ma te ore hoi i erehia ia ˈna i to ˈna puai e to ˈna nehenehe.”
Ia au i to ˈna huru otahi, e piiraa ta te Bibilia i to te ao taatoa nei, e reo, e haapiiraa, e e nunaa otahi roa hoi to ˈna. Mai teie te huru to te hoê taata papai Bibilia faataaraa mai i to ˈna parau: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra.” (Timoteo 2, 3:16). Parau mau, mea fifi roa ia taa i te auraa o te Bibilia i te tahi mau taime. I te tau tahito ra, ua anihia ˈtu i te hoê taata taio Bibilia e te taa ra anei ia ˈna i te mea o ta ˈna e taio ra. Ua pahono atura oia e: “Eaha vau e ite ai, [mai te peu aita] e taata [e] faaite mai ia ˈu ra?”—Ohipa 8:29-35.
Ua tauturu-roa-hia ˈtu taua taata nei i te pae no te iteraa i te auraa o te Bibilia. I teie mahana, te itehia nei taua huru tauturu nei i roto i te ohipa haapiiraa Bibilia a te mau Ite no Iehova. Ua tauturu ê na ratou e rave rahi milioni taata i roto hau atu i te 200 fenua, ia ite i te auraa o te Parau a te Atua. E te titau atoa ˈtu nei ratou ia outou ia haamatau i te Buka Moˈa ma te haere atu i te hoê Piha o te Basileia fatata roa ˈˈe ia outou.
Ma te faahiahia mau, te parauhia ra e “e nehenehe [taua haerea morare maitai] ra e haapiihia maoti te hiˈoraa maitai, . . . aore ra maoti ‘i te oraraa ˈtu i roto’ i te feia haerea morare maitai.” O te tahi â hoi teie tumu no te haamatau e te feia e amui atu nei i roto i te Piha o te Basileia o te vahi to reira outou i te faaearaa. Eiaha no te mea te hinaaro ra matou e parau e o te mau Ite no Iehova te mau taata maitai roa ˈˈe i te tahi atu mau taata, ua riro râ to ratou manuïaraa i te pae morare ei haapapuraa i te mana o te Parau a te Atua.—Korinetia 2, 4:7.
Te haere noa ˈtura â to teie nei ao mau haerea morare i te ino-roa-raa. Te tohu ra hoi te Bibilia e: “E te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:13) Tera râ, e nehenehe outou e ore e mou e teie nei tau haa mouraa. Ua horoa mai te Atua i te hoê aratai papu e te aueue ore. E apee anei outou i te reira?
[Parau iti faaôhia i te api 8]
Te parau ra te Bibilia iho e o ˈna te aratai morare a te Poiete, no te taata nei, te “lamepa” e turama i to tatou eˈa
[Hohoˈa i te api 9]
Ua itea i te feia faaipoipo e mǎtaˈu i te Atua e e hopea maitai to te haapaoraa i te haerea morare a te Bibilia, i nia i to ratou faaipoiporaa