Teihea ˈtura hoi te haerea morare?
TE FEIA mana toroa. Te mau tia politita. Te mau aratai haapaoraa. Ta tatou e tiai ra, ia riro ïa te mau taata tiaraa mai teie te huru ei hiˈoraa maitai. Aita râ i maoro aˈenei, ua riro teie mau huru taata tiaraa ei tumu no te tahi mau ohipa huru ê ino mau. Ua faatupu hoi to ratou haerea tia ore i te tahi mau ohipa au ore—mai te faaturi e te haavare rahi uˈana i te pae no te eiâraa i te moni e no te rave-huna-raa i te moni.
Te na ô ra te buka Te poheraa te haerea morare maitai i te fenua Marite (beretane) e: “A tapitapi noa ˈi te nunaa i te parau no te maˈi pohe . . . Mai te huru ra ïa e ua parare roa te parau no te ravea parururaa ino i noaa mai, te tahi atu hoi huru o te SIDA [Te ravea parururaa ino aueue ore i noaa mai]. Inaha, aita roa ˈtu te reira e titau oioi ra e ia rapaauhia oia.” (No matou te manaˈo i papai faataotohia.) Te na ô ra te vea Time e “ua moe roa te mau Hau Amui no Marite i roto i te hoê huru haerea morare reporepo mau.”
Ua mau papu roa te huru morare reporepo i te mau Hau Amui no Marite. No teie roa nei, ua itehia te mau ohipa huru ê hairiiri mau i nia i te mau taata tiaraa teitei no te fenua Farani, Helemani, Heleni, Inidia, Inidonesia, Iseraela, Tapone e Tinito. Eita ˈtura hoi e maerehia ia ite-noa-hia ˈtu te haerea tia ore o te mau aratai o te totaiete taata, i nia i te huiraatira iho. Te mairi ra te faatere hau matamua o te fenua Thailande i te parau no te haerea viivii i roto i to ˈna fenua, “mai te mariri aitaata.” Te na ô râ oia e te mauiui nei te totaiete i te hoê maˈi rahi tei mau roa i roto i te haerea nounou e te mau faufaa totiare morare iino mau.
Mea tano mau atura ïa te taata ia uiui e: ‘Eaha te tumu o teie tauiraa rahi i te pae morare? Hau atu, te haere tia ra teie mau mea atoa nei i hea?’
Ia ‘riro te ohipa eiâ ei ohipa eiâ ore’
I Columbus, Ohio, Hau Amui no Marite, ua matara te opani muri o te hoê pereoo uta i te mau tino moni rarahi e na te mau taata e mauhaa pupuhi ta ratou e haapao, e ua topa aˈera e piti pute moni i rapae. E piti milioni dala marite i puehu haere i te mataˈi e ua î roa na nia i te purumu rahi. Ua pou mai te tahi tatini taata na roto mai i to ratou mau pereoo e faaî i to ratou mau pute e ta ratou farii i te moni. Ua pii atu vetahi mau taata i te tahi pae na roto i ta ratou mau radio CB e apiti mai i roto i taua ohipa eiâ ra.
Aita roa ˈtu i tâuˈa-noa-hia ˈˈe te mau faaauraa a te feia mana toroa e tae noa ˈtu te haamauruururaa 10 i nia i te hanere i pûpûhia ia faahoˈihia mai te moni. E rave rahi tei maiti i te otoheraa oia hoi “no te mea e ua itehia ia ˈu i te moni, e tiamâraa iho â ïa to ˈu no te tapea i taua moni ra.” Hoê noa tuhaa o te moni tei faahoˈihia mai. Te turu ra te hoê taata i taua ohipa eiâ ra i te na ôraa e “e ǒ [taua moni] ra no ǒ mai i te Atua ra.” E ere roa ˈtu te mau fifi mai teie te huru i te mea varavara. E na reira te mau taata i te parau i te toparaa te moni mai nia mai i te mau pereoo i San Francisco, California, e i Toronto i te fenua Kanada.
E riro hoi teie mau taata hiˈoraa maitai e te huru morare teitei i te ohie roa i te faaino i to ratou tiaraa no te rave i te ohipa eiâ. Inaha, te haapapu maitai ra te reira i te huru afaro ore o te mau hiˈoraa o te taata i te pae morare. Te na ô ra o Thomas Pogge, tauturu orometua philosopho i te fare haapiiraa tuatoru no Columbia i New York e a faariro noa ˈi te rahiraa o te taata i te parau no te eiâraa i te hoê taata ei ohipa tia ore, te hiˈo nei â ratou i te eiâ mai te hoê faanahoraa eita e faahapa-rahi-roa-hia.
Te mau haerea morare i te pae taatiraa aita e aratairaa
Te ite-atoa-hia ra te mau haerea morare huru ê i te pae no te parau o te taatiraa. Te faaite ra te tahi tuatapaparaa i ravehia aita i maoro aˈenei e te reira ma te maere mau e te farii noa nei te mau tia politita i te mau huru ohipa atoa e tei ô atoa hoi i te ohipa faaturi. Te faaau maira te hoê taata papai buka e te haamarirau nei teie mau taata maiti i te faautua i te ohipa faaturi no te mea ‘o ratou atoa iho to roto i taua ohipa nei’.
Hau atu, te faaite ra te mau numeraraa i ravehia aita i maoro aˈenei e e 31 i nia i te hanere o te feia faaipoipo i te mau Hau Amui no Marite tei faaturi i to ratou hoa. E te rahiraa o te mau Marite, 62 i nia i te hanere, “teie e manaˈo nei e aita roa ˈtu e inoraa” ia na reirahia. Tera atoa te huru hiˈoraa e horoahia nei no nia i te taatiraa hou aˈe i te faaipoiporaa. Te faaite ra te hoê titorotororaa manaˈo i ravehia i te matahiti 1969 ra e 68 i nia i te hanere o te huiraatira i te mau Hau Amui no Marite tei ore i turu i te parau no te taatiraa hou aˈe te faaipoiporaa. I teie mahana, e 36 anaˈe i nia i te hanere teie e ore e turu nei. I te mau matahiti 1960, fatata e 50 i nia i te hanere o te mau vahine i uiuihia te manaˈo, aitâ ratou i taoto aˈenei i te tane hou to ratou mahana faaipoiporaa. I teie mahana, e 20 anaˈe i nia i te hanere rahiraa o ratou.
Eaha te parauhia e haerea morare?
Te ite-atoa-hia ra te parau no te morare i roto i te aorai o te ohipa tapi hooraa tauihaa. I te matahiti 1970 ra, e 39 anaˈe i nia i te hanere o te mau tamarii haere haapiiraa tuatoru tei uiuihia ˈtu te manaˈo, i parau e “mea faufaa roa te manuïaraa i te pae no te moni.” I te matahiti 1989, ua tataipiti te faito. Ma te papu maitai, o te moni teie e faatere nei i te manaˈo o te mau taurearea e rave rahi—noa ˈtu te mau faahopearaa morare ino mau.
A uiuihia ˈtu ai te manaˈo o na 1 093 taurearea haere haapiiraa (tuarua), e 59 i nia i te hanere tei parau e mea maitai aˈe na ratou e ofati i te ture, e noaa ˈtu ai ia ratou hoê ahuru milioni dala marite—noa ˈtu e e mau ratou i te fare auri e ono avaˈe i te maoro! Hau atu, e 67 i nia i te hanere tei parau e e eiâ ratou i roto i te mau haamâuˈaraa e ravehia i te pae no te tapi hooraa tauihaa; e 66 i nia i te hanere tei parau e e haavare ratou no te faaoti i te hoê ohipa imiraa moni. Inaha, te pahono noa nei hoi te ui apî i te huru haerea morare i vaiihohia mai e te mau taata paari. A uihia ˈtu ai e 671 mau paoti ohipa no nia i to ratou manaˈo i te mau haerea morare i te pae imiraa moni, fatata hoê i nia i te maha o ratou tei parau e e nehenehe te mau huru morare e haafifi i ta ratou titauraa e manuïa ˈtu ai ratou i roto i to ratou toroa. Hau atu i te afaraa tei faˈi e e hauti ratou i nia i te mau ture no te faatupu i ta ratou iho mau opuaraa.
Ei faatitiaifaroraa i teie huru manaˈo tano ore, te horoa nei te tahi mau fare haapiiraa tuarua i te mau haapiiraa no nia i te mau haerea morare. E rave rahi râ hoi teie e feaa nei no nia i te aravihi o teie mau huru tutavaraa. “Aita roa ˈtu vau e ite ra i te faufaaraa o teie mau huru haapiiraa no nia i te haerea morare,” ta te hoê ïa taata ona no te fenua Kanada i parau. “Aita te mau taurearea haere haapiiraa e hinaaro nei e farii e mea apî te reira no ratou, e te mau taurearea haere haapiiraa eita e nehenehe e haapao i te reira i te omuaraa ra, e riro noa ïa ratou i te faatupu i te mau huru hiˈoraa e noaa mai ia ratou e itea ˈtu ai i te tahi atu ravea no te rave i te mau ohipa tia ore.”
E rave rahi atoa mau taata ona tei haamau i te mau haapueraa ture morare. Te parau nei râ te tahi mau taata aravihi e, e mau arainu noa teie mau haapueraa ture e e varavara roa i te tâuˈahia—maoti râ i te taime anaˈe ra te hoê ohipa ino roa e tupu ai. Te vahi hoata inaha, te faaite ra te hoê titorotororaa i ravehia e te mau pu ohipa te vai ra ta ratou mau haapueraa ture morare, e rahi aˈe i te itehia i roto ia ratou i te huru haerea tia ore ia faaauhia i te mau pu ohipa aita ta ratou e haapueraa ture morare!
Ma te papu maitai, i roto i te mau huru pu ohipa atoa, aita roa ˈtu te morare e haapaohia ra, e aita e taata e ite ra e te haere tia ˈtura ratou ihea. Te na ô ra te tahi taata ona e: “Aita faahou te mau tapao e faaite mai ia tatou i te ohipa tia no roto mai i te ohipa tia ore. Ua mau rii mǎrû noa ratou.” No te aha hoi teie mau huru tapao morare i ore ai? Na te aha e mono ia ratou? E tuatapapahia teie mau manaˈo i roto i te mau tumu parau i mua nei.