VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/6 api 6-7
  • Te taui nei te tau Te taui atoa nei te mau faufaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te taui nei te tau Te taui atoa nei te mau faufaa
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tahi mau faufaa no te tau tahito
  • Te mau faufaa morare taa ê i roto i te totaiete o teie nei tau
  • Ua haamau te taata i ta ˈna iho mau ture morare
  • E ite eaha te mea maitai e te mea ino
    A ara mai na! 2019
  • Painu i roto i te hoê ao e taui noa te mau faufaa morare
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te aratai tia nei te mau haerea morare ihea?
    A ara mai na! 1993
  • Te mau faufaa morare o te hopoi mai i te oaoa
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/6 api 6-7

Te taui nei te tau Te taui atoa nei te mau faufaa

“TE FAANAHORAA o te mau ture ta te taata e pee nei (aore ra e tia ia ˈna ia pee) i roto i to ˈna iho oraraa aore ra i roto i to ˈna oraraa totiale.” Mea na reira to te Encyclopædia Universalis faataaraa i te morare.

E tano teie faataaraa no te mau taata atoa. E tano oia no te taata tiaturi i te Atua e haapao ra i te mau faaueraa a ta ˈna haapaoraa e tae noa ˈtu no te taata, noa ˈtu e eita o ˈna e apiti atu i roto i te hoê faanahoraa morare aore ra faaroo, e faatura ra i te tahi mau faaueraa e aratai ra ia ˈna i roto i to ˈna oraraa. Ua maiti atoa hoi te taata orure hau oia hoi ta ˈna parau “aita e Atua e aita atoa e fatu”, i te mau mea faufaa roa ˈˈe no ˈna, mai te tiaraa e rave mai ta ˈna e hinaaro.

Teie râ, ua niuhia teie mau faufaa i nia i te aha? Eaha te niu o teie mau maitiraa morare? E taui anei ratou i roto i te roaraa o te tau?

Te tahi mau faufaa no te tau tahito

Na roto e rave rahi mau reo, hoê â auraa to te parau ra “spartiate” e te parau ra haavî ia ˈna iho. Te faahaamanaˈo ra hoi teie parau i te haapiiraa haavî e horoahia na i te mau melo huiraatira apî o te oire heleni tahito ra no Sparte. Ma te faataa-ê-hia i to ratou utuafare i to ratou nainairaa ra, e titauhia na ratou e haapii i te auraro ma te ore e amuamu, inaha, te titauhia ra e faariro ia ratou ei mau faehau hapa ore.

E haapao na te tahi atu mau nunaa no te tau Tahito i te mau faufaa ê atu. Ei hiˈoraa, te vai ra ta te mau ati Iseraela te hoê haapueraa ture ta te Atua i horoa mai na ratou na roto i te arai o Mose. Te itehia ra i roto te tahi mau opaniraa i te pae no te maa, i te pae tino, i te pae morare e i te pae varua. E titauhia na hoi te mau ati Iseraela ia haamori i te Atua ra o Iehova, e o o ˈna anaˈe.

Area no te peu morare i te pae no te taatiraa ra, e faahapa etaeta na te Ture a Mose i te poreneia, te faaturi, te peu mahu e te taatiraa e te animala. Te hinaaro ra hoi te Atua e tuu i te hoê faataa-ê-raa i te pae faaroo e tae noa ˈtu i te pae morare i rotopu i te mau ati Iseraela e te mau nunaa tapiri mai. E rave rahi hoi o ratou o te rave ra i te haamoriraa viivii e te faufau o te melo taatiraa — inaha, e tavini na te mau tane e te mau vahine ei mau taata taiata moˈa i roto i te mau hiero —, e ua tae roa vetahi i te pûpû i ta ratou mau tamarii ei tusia na te mau atua haavare.

I te senekele I o to tatou nei tau, ua tuu aˈera te mau aposetolo e te mau matahiapo no Ierusalema tei putuputu i roto i te hoê apooraa, i te hoê ture i reira to ratou faaueraa i te mau kerisetiano ‘eiaha e faaturi’, ma te rave faahou mai hoi i te parau tumu o te ture morare ati iuda i te pae no te taatiraa. Ia au i te Dictionnaire de la Bible a Vigouroux, ua tano maitai teie faaueraa no te mea e peu matauhia te faaturi i rotopu i te mau nunaa etene. — Ohipa 15:29.

Ua ite-faahou-hia teie mau taa-ê-raa i te pae no te mau faaueraa morare i roto i te roaraa o te Aamu, inaha, ua itehia te mau tau farii noa tei monohia mai e te mau tau etaeta aˈe i te pae morare. I te tau parauhia Moyen Age [i ropu i te tau tahito e te mau tau apî], e faautua-etaeta-hia na te peu mahu, area i te tau parauhia Renaissance [te omuaraa o te mau tau apî] ra, ua farii-noa-hia ïa i Europa. I te tau o te Reforomatio, ua haamata o Kalavino, i to ˈna faaearaa i Genève, i te hoê anotau etaeta rahi i te pae morare. E piti hanere matahiti i muri iho, ua faatia aˈera te Orureraa hau farani i mua i te ture i te mau faufaa tei opanihia na hoi i mutaa ihora. Ua turu aˈera oia i te hoê “tiamâraa o te mau peu” apî e ua imi aˈera i te ravea no te faaohie i te mau faataaraa.

Te mau faufaa morare taa ê i roto i te totaiete o teie nei tau

I teie nei mahana, e nehenehe e itehia i roto i te hoê anaˈe totaiete e rave rau mau ture morare. I mua i te feia e turu ra i te mau ture etaeta, e tia mai ïa te feia paruru i te “tiamâraa” o te mau peu.

Te taui oioi nei te mau ture morare. “No te rahiraa o te feia no Farani, e auraa taa maitai to te faaturi. E ohipa hape teie o te ore e tano i te morare”, o ta te buka ra Francoscopie ïa e parau ra. Teie râ, te taiohia ra i muri iho e, no te feia e rave rahi, “e ere faahou te taivaraa i to ˈna hoa faaipoipo i te hoê hororaa, o te hoê râ tiamâraa, o te ore e haapeapea i te here o na hoa faaipoipo, tera râ, o te haafaufaa e o te haapaari faahou i teie here”.

O te haamaruaraa tamarii te tahi atu tuhaa o tei ite atoa i te hoê tauiraa oioi i roto i te mau feruriraa. Te faarirohia ra te haamaruaraa tamarii ei ohipa taparahi taata i roto i te tahi mau fenua, teie râ, i roto i te tahi atu mau fenua, te fariihia ra teie ohipa — e i te tahi taime, te faahepohia ra. Mea anaanatae mau ia tapao e, tae roa mai i te taime e faatiahia ˈi te reira e te ture i te matahiti 1974, e hiˈo na te Apooraa o te pǔpǔ o te mau taote farani i te haamaruaraa tamarii ei ohipa taparahiraa taata. I teie nei mahana, e rave rahi mau Farani teie e manaˈo nei e e nehenehe e farii i te reira i te pae morare.

Teie râ, ua niuhia teie mau manaˈo morare i nia i te aha? E tia anei ia tatou ia haapao noa i te mau faufaa morare e tae noa ˈtu i te hoê faito e ia taui haere ia au i te mau huru tupuraa?

Ua haamau te taata i ta ˈna iho mau ture morare

I roto i te roaraa o te mau senekele, ua faaau mai te mau philosopho i te mau pahonoraa huru rau i teie mau uiraa. Ua faataa mai vetahi i te manaˈo no te hoê ‘haapueraa ture o te morare e fariihia e te mau nunaa atoa’, teie râ, aita ratou e afaro ra no te faataa i te ture morare e maitihia.

Area vetahi ra, te manaˈo nei ratou e e tia te tapitapiraa no vetahi ê ia aratai i te haerea o te taata tataitahi. Teie râ, te hoê mea tei riro ei tapao aroha i te hiˈoraa o te hoê taata, e ere paha ïa hoê â huru no te tahi atu taata. Ei hiˈoraa, i roto i te mau senekele, e rave rahi mau fatu e tavini ta ratou tei manaˈo e te faaite ra ratou i to ratou aroha i teie mau tavini na roto i te horoaraa ˈtu i te maa e te fare. Area te mau taata i faatîtîhia ra, mea au aˈe hoi na ratou ia hamani-maitai-hia ratou na roto i te faatiamâraa ia ratou.

Mea papu maitai e ua feaa roa te feruriraa o te mau taata na roto i te rahiraa o te mau manaˈo, mea pinepine hoi e mea taa ê roa te tahi e te tahi, ta te mau philosopho i horoa mai no nia i teie tumu parau. Aita teie mau manaˈo i faatupu i te hoê noa ˈˈe haapueraa ture morare i fariihia e te taatoaraa, e aita atoa hoi i afai mai i te hau e te autahoêraa i roto i te utuafare fetii taata nei. Tera râ hoi, ua aratai teie mau manaˈo patoi te tahi e te tahi, i te mau taata e rave rahi ia manaˈo e mea maitai aˈe ia faataa i ta ˈna iho mau ture morare maoti hoi i te haapao i ta te feia “aravihi”.

No reira ïa te mau taata e rave rahi i farii ai i teie mahana i te manaˈo o te philosopho farani ra o Jean-Paul Sartre, o tei parau e na te taata e haava ia ˈna iho i te pae morare. I teie nei, ua tae roa te feia tiaturi i te Atua e rave rahi, i te rave atoa mai i teie huru hiˈoraa. No reira, te haapeapea nei te mau mana katolika i te mea e e rave rahi o to ratou mau taata o te ore e auraro faahou ra i te mau haapiiraa a te Ekalesia no nia i te mau taatiraa pae tino e te mau ravea no te faataimeraa i te fanau.

Te faaite maira te Aamu e ua maimi te mau taata e rave rau mau ture morare, tera râ, i roto i te roaraa o te tau, ua hiˈopoa-faahou-hia teie mau ture, ua tauihia aore ra ua aramoinahia. Teie râ, aita te mau faaueraa tumu bibilia i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau e huenane noa ia au i te mau manaˈo tauiui haere o te mau philosopho aore ra o te mau totaiete e taui ra. E faufaa faahou anei to teie mau faaueraa tumu i teie mahana? E nehenehe anei e pee i te reira?

[Parau iti faaôhia i te api 7]

“E ERE FAAHOU TE TAIVARAA I TO ˈNA HOA FAAIPOIPO I TE HOÊ HORORAA, O TE HOÊ RÂ TIAMÂRAA.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono