VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/7 api 22-27
  • Te itoito i te tuuraa i te Atua i mua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te itoito i te tuuraa i te Atua i mua
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua itea ia matou te parau mau
  • Tei mua roa te parau no te faaturaraa i te reva
  • Te haamataraa te haapiiraa i te fare
  • I mua i te haavaraa
  • Te Haavaraa Teitei
  • Te faarururaa i te hamani-ino-raa
  • E inaha, teie te tauiraa
  • Te hoê toroa no te tavini ia Iehova
  • Te mau ture morare te tia ia faaturahia
    Te mau Ite no Iehova e te haapiiraa
  • Te turu ra te haavaraa teitei no Philipino i te tiamâraa i te pae faaroo
    A ara mai na! 1994
  • “No ǒ mai te ora ia Iehova ra”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Ua haapii mai to matou mau metua ia matou ia here i te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/7 api 22-27

Te itoito i te tuuraa i te Atua i mua

E TAˈI niuniu riaria mau tei taˈi mai i te fare i te hora toru i te aahiata. No ruru noa ˈtura te hoa ohipa o papa i te hoê rururaa a te hoê faanahoraa nuu faehau. E riaria iti rahi to ˈna. “Wally,” o ta ˈna ïa i tuô i nia ia papa, “mai te peu e eita oe e niuniu i te piha ohipa piaraa vea te Philadelphia Inquirer i teie nei iho â, no te parau atu e, ia piaha i roto i te vea no ananahi poipoi e tia oe i mua i te reva, e haere mai te hoê nahoa rahi taata e vavahi i ta oe fare toa e e haapeapea i to oe utuafare i teie mahana, e eita roa ˈtu vau e hinaaro ia parauhia e o vau aˈe te tumu no te ohipa e tupu!” Ua faaruru ê na o papa raua o mama i te riri o te mau nahoa rahi taata i mutaa ihora. Ma te haapao maitai i teie nei, ua haamata aˈera raua i te pure.

Ia poipoi roa, ua faaara mai raua ia matou, e ono atoa ra hoi matou tamarii. Ua parau atu o papa i to ˈu tuaane ia Bill e hopoi i te mau mea nainai roa i te fare o to matou papa ruau e mama ruau. E i muri aˈe, ua tauturu mâua o Bill i te pae no te faanahoraa i to matou fare e tae noa ˈtu hoi i te fare toa mai tei matauhia. Ua haere atura o papa e farerei i te raatiraa mutoi o te oire no Minersville, e ua faaite atura ia ˈna i te ohipa ino e opuahia ra e rave. Aita i maoro roa, ua tere maira te hoê pereoo mutoi no te Hau no Pennsylvania, ua tapea maira hoi i mua i ta matou fare toa e ua faaea noa i reira te mahana taatoa. Ua rave noa matou i ta matou ohipa i te fare toa e ua haapao i te feia e haere mai na e hoohoo, tei nia noa râ hoi to matou mata i te muaraa o te fare toa. E i te mau taime atoa te hoê pǔpǔ taata e tapea ˈi maa taime iti, e horuhoru roa to matou mafatu. Aita roa ˈtu râ te nahoa taata i haere mai. Peneiaˈe paha ua iti mai to ratou riri i te ao—e ia ite mai ratou i te pereoo mutoi!

Ua itea ia matou te parau mau

Na te aha hoi i faatupu i taua huru tauiraa ra? E parau ïa to ta matou haapaoraa i reira. Ia ite mai outou, i te matahiti 1931 ra, e hitu matahiti to ˈu i reira, ua haere mai o mama ruau raua o papa ruau ia matou ra e faaea ˈi te tahi tau taime. E nau Haapii Bibilia raua, te iˈoa matauhia hoi o te mau Ite no Iehova i taua tau ra.

Aita o papa ruau i poro ia papa, ia faarue mai râ o mama ruau raua o papa ruau i te fare, e haere na o papa e hiˈo i roto i to raua piha eaha ta ta raua mau buka e parau ra. E taio na o ˈna i te reira ma te anaanatae rahi! Te faaroo râ vau i to ˈna reo oaoa mau ia parau e: “A hiˈo na eaha ta te Bibilia e parau ra!” Ua riro te parau mau no ˈna ei marama viivii ore. Ua taio atoa o mama i taua mau buka ra, e i te matahiti 1932 ra, ua faarue aˈera oia i te Ekalesia méthodiste, e ua haamauhia aˈera te tahi haapiiraa bibilia na matou i te fare. E oaoa roa atoa na vau mai ia ratou ia faaroo vau i te parau no te paradaiso faahiahia mau e tupu i nia i te fenua nei. Ua faariro vau i te parau mau ei taoˈa faufaa roa na ˈu mai te haamataraa mai â.

I muri aˈe i te matahiti 1932 ra, ua ani maira o mama ia ˈu e ua ineine anei au i te haere e poro i tera e i tera fare. I taua tau ra, mea apî aore ra mea paari, e haere na matou i te mau uputa matou anaˈe. E e faaohipa na matou i te tahi api parau tei papaihia i nia iho te mau parau o ta matou e parau atu na. E na ô noa ˈtu hoi au e: “Iaorana, e poroi faufaa roa ta ˈu na oe. Mai te peu e e tia ia oe, e nehenehe anei ta oe e taio i teie parau?” Mai te peu e i te omuaraa, eita te taata fare e farii maitai mai, e parau noa ˈtu ïa vau e, “na reira ïa, parahi,” ia oti o ˈna i te taio.

E i muri aˈe, ua tae maira te hamani-ino-raa. I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1935, ua haere matou e poro i te oire no New Philadelphia. Te haamanaˈo ra vau i te tau vau e paraparau atu ai i te hoê taata a haere mai ai te mau mutoi e haru ia ˈu e te tahi atu mau taeae e poro atoa ra. Ua maere roa te taata fare i to ratou tapearaa i taua tamahine iti 11 matahiti ra. Ua hopoi aˈera ratou ia matou i roto i te fare e piti tahua a te feia tupohe auahi. I rapae au mai, te faaroohia ra te tuô a te hoê nahoa rahi fatata hoê tausani rahiraa taata. Ma te papu maitai, ua faaoti oioi te mau fare pure i ta ratou oroa pureraa i taua sabati ra no te faaitoito i te taata tataitahi ia amui atu i roto i taua nahoa taata ra. A haere noa ˈtu ai matou na roto i taua nahoa taata ra, ua moto maira te hoê tamahine iti i to ˈu rima. Mea ora aˈe râ hoi matou i roto mai, e ua tapeapea te mau mutoi e mauhaa pupuhi ta ratou i te nahoa rahi taata ia ore ratou e tuparari i te opani.

E 44 matou i haaputuputuhia i roto i te fare a te feia tupohe auahi, e ua parahirahi noa matou na nia i te mau eˈa. Eita e nehenehe e parau e mea oaoa roa to matou hohoˈa mata; ua oaoa roa râ matou i te farereiraa i te tahi mau Ite no te amuiraa no Shenandoah mai, tei tauturu ia matou i roto i te ohipa pororaa i roto i te oire. Ua farerei vau ia Eleanor Walaitis i reira, e ua oioi aˈera hoi mâua i te riro ei hoa rahi roa. I muri aˈe i te tahi tau hora, ua tuu aˈera te mau mutoi ia matou.

Tei mua roa te parau no te faaturaraa i te reva

I te tairururaa a te mau Ite no Iehova, i tupu i Washington, D.C. i te matahiti 1935 ra, ua ani te hoê taata ia taeae Rutherford, te peretiteni a te Taiete Watch Tower, no nia i te parau o te mau tamarii haere haapiiraa e faatura i te reva. Ua pahono atura oia e te taiva ˈtura tatou i te Atua ia faaau tatou i te parau no te ora na roto i te faaturaraa ˈtu i te hoê taipe no te fenua nei; ua na ô aˈera hoi oia e eita roa ˈtu o ˈna e na reira. Ua faahiahia roa mâua o Bill i te reira. Ua faaite atu mâua i taua parau nei i to mâua na metua e ua taio aˈera hoi i te Exodo 20:4-6, Ioane 1, 5:21, e te Mataio 22:21. Aita o mama raua o papa i faahepo aˈenei ia mâua aore ra i rave aˈenei e ia manaˈo mâua i te tahi manaˈo faahapa. I te haamataraa haapiiraa i te avaˈe setepa, e haapao maitai mâua i te mau mea ta mâua e rave. E i te mau taime atoa te mau orometua e hiˈo mai ai ia mâua, e afai rii mǎrû noa mâua i to mâua rima i nia e momi rii noa ˈi i te huare. Te hoê o to ˈu mau fifi e riaria ïa vau i te ore to ˈu mau hoa haapiiraa no teie nei ao, e tâuˈa faahou mai ia ˈu ia tia vau no te parau mau.

Ia haere mai râ te tahi mau pionie e farerei ia matou, ua faaite atura vau ia ratou eaha te ohipa ta matou e rave. Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu i te parau a te hoê tuahine i na ô mai e: “Lillian, mea riri roa na Iehova i te taata haavarevare.” I muri aˈe, i te 6 no atopa, ua faatupu o taeae Rutherford i te hoê oreroraa na roto i te radio, oia hoi te upoo parau “Te faaturaraa i te reva.” Ua faataa mai oia e e faatura tatou i te reva, ia tia râ tatou i mua i te hoê hohoˈa aore ra taipe ia tupu te tahi mau oroa, e riro ïa te reira ei ohipa haamori idolo. E opani etaeta roa hoi to tatou mau taairaa e o Iehova, i te reira.

I te 22 no atopa, ua hoˈi maira o Bill, ahuru noa hoi matahiti to ˈna i reira, i te fare ma te ataata. “Ua faaea vau i te faatura i te reva!” o ta ˈna ïa i parau mai mai te hoê taata i upootia. “Ua tamata te orometua i te afai i to ˈu rima i nia, ua vaiiho noa râ vau i to ˈu rima i roto i to ˈu pute.”

Ia poipoi aˈe, ma te tupaipai noa te mafatu, ua haere atura vau i to ˈu orometua ra i mua i te taatoaraa o te pǔpǔ, ia ore au e haaparuparu. “E Shofstal vahine,” o ta ˈu ïa i parau atu ma te reo maumau, “Eita ta ˈu e nehenehe e faatura faahou i te reva. Te parau ra te Bibilia i roto i te Exodo pene 20 e eiaha to tatou ei atua ê atu i te Atua ra o Iehova.” I to ˈu maere, ua na ô noa maira oia ia ˈu e e tamahine iti maitai roa vau. E inaha, ia tae i te taime tiaraa i mua i te reva, eita vau e apiti atu i reira.a E hiˈo-noa-hia mai na vau. Ua faahiahia roa râ vau ia ˈu. Na Iehova hoi i horoa mai i te itoito no ˈu ia ore vau e tia ˈtu i mua i te reva!

Ua huru ê roa te tahi mau hoa tamahine to ˈu. Ua haafatata mai hoê aore ra e piti no te ani mai e no te aha, e e mau aparauraa maitai roa ˈtura te faahopearaa. E rave rahi râ mau tamarii tamaroa tei ore i tâuˈa faahou mai ia ˈu. Ia haere vau i te haapiiraa i te mau poipoi atoa, mea rahi te tamaroa e tuô mai e, “Tera ˈtu o Iehova!” a taora noa mai ai i te mau ofai iriiri i nia ia ˈu. Ua mataitai noa mai te taatoaraa o te fare haapiiraa e piti hebedoma te maoro. I muri iho, ua opua aˈera ratou e haa. I te 6 no novema, ua farerei te tino aratai o te fare haapiiraa ia papa raua o mama e tae noa ˈtu i te mau metua o te tahi atu tamarii Ite. Ua onoono te orometua matamua, oia hoi o Charles Roudabush, i te na ôraa e te haapapu ra to matou tiaraa i to matou huru auraro ore; ua turu atoa te tahi pae o te tino aratai, i to ˈna manaˈo. Ua tiavaru aˈera ratou ia matou mai roto atu i te fare haapiiraa.

Te haamataraa te haapiiraa i te fare

Ua vaiiho noa ratou e ia tapea mai matou i ta matou mau buka haapiiraa, e ua haavitiviti aˈera hoi matou i te haamau i te hoê piha haapiiraa i te fare i roto i ta matou vahi vairaa tauihaa, e haapaohia na te hoê tamahine iti e tauturu na ia mama i te fare. Aita i maoro roa, ua tae maira te hoê rata e na ô ra e mai te peu aita ta matou e orometua aravihi, e tonohia ïa matou i roto i te hoê fare haapiiraa porotetani.

Ua niuniu maira o Paul raua o Verna Jones, e fare faaamuraa animala hoi ta raua e 50 kilometera i te atea ˈtu, te tahi tau mahana i muri aˈe. “Ua taio mâua e ua tiavaruhia ta orua na tamarii,” ta Paul ïa i parau ia papa. Ua tatara raua i te hoê patu i rotopu i to raua piha faafaaearaa e te piha tamaaraa no te faatupu i te hoê piha haapiiraa. Ua titau mai raua ia matou e haere io raua. Ua farii popou te hoê orometua haapii no Allentown mai e tei anaanatae hoi i te parau mau, i taua ohipa ra, noa ˈtu e e moni haihai aˈe i ta te haapiiraa a te hau e aufau ra. Ua haamata atoa aˈera hoi te mau fare haapiiraa mai te reira te huru i te matara i te mau vahi atoa o te mau Hau amui no Marite.

E maha tamarii ta te mau Joneses, e ua rave mai hoi raua fatata hoê ahuru tamarii ê atu. E toru matou tamarii e taoto na i roto i te hoê noa roi e ua faaau matou e ia hinaaro matou e huri, hoê â ïa matou huriraa! Ua rave atoa te tahi atu utuafare Ite no Iehova fatata hoê â faito tamarii, e aita i maoro roa ua taeahia te mau tamarii i amui mai i nia hau atu i te 40. E itehia paha te tahi mau taime arearea e te hepohepo atoa, te vai atoa ra râ te ohipa. E tia matou i te hora ono i te aahiata. E tauturu na te mau tamarii tamaroa i rapae au mai, e na te mau tamarii tamahine e haapao i te parau no te maa. E tii mai na to matou mau metua ia matou i te mahana pae i muri aˈe i te haapiiraa e hoˈi ïa matou i te fare no te hopea hebedoma. I te hoê mahana, ua tae mai te mau tamarii Walaitis, e tae noa ˈtu hoi to ˈu hoa o Eleanor.

Ua tamau â te mau fifi i te pae no te haapiiraa i te itehia. Ua pohe o taeae here ra o Jones, no reira ua faariro aˈera o papa i to matou pereoo tahito ei pereoo haapiiraa no te uta ia matou i te fare haapiiraa e 50 kilometera i te atea ˈtu. I muri aˈe, ua haere vetahi o matou i te haapiiraa teitei e e hinaaro atoa iho â ïa ratou i te hoê orometua no taua faito matahiti ra. No te mau fifi atoa e farereihia, mai te huru ra ïa e ua tatara o Iehova i te reira.

I mua i te haavaraa

I taua atoa area ra, ua hinaaro te Taiete e tuu i te mau faaheporaa no nia i te faahopearaa i itehia i te pae no te faaturaraa i te reva, i mua i te mau tiribuna. Ua riro mai te tahi tau hanere i roto ia matou tei farii i te parau mau, ei tausani. E maitihia na te hoê utuafare i muri aˈe i te tahi utuafare, eita râ hoi te tiribuna a te hau e farii e haava i ta ratou mau hororaa. Ua haafatata ˈtu to matou utuafare, e ua titau te paruru a te Taiete e tae noa ˈtu te paruru marite e haapao i te parau no te Autahoêraa o te Tiamâraa Tivira e ia fariihia to ratou tiamâraa i mua i te Haavaraa o te oire pû o te hoê taatiraa i Philadelphia, i te avaˈe me 1937. Ua faaotihia te mahana haavaraa i te avaˈe febuare 1938.

Ua riro mâua o Bill ei ite i mua i te tiribuna. Te haamanaˈo nei â vau i to ˈu taiâ rahi huru ê mau! E faaineine na te paruru o te Taiete ia mâua ma te ui mai ia mâua e rave rahi mau uiraa. I te fare haavaraa, o Bill na mua tei titauhia. Ua ani maira ratou ia ˈna eaha te tumu oia i ore ai e tia i mua i te reva, e ua pahono atura oia ma te faahiti i te Exodo 20:4-6. E ia oti, o vau tei titauhia. Hoê â uiraa. Ia pahono atu vau, “Ioane 1, 5:21,” e pahono mai te paruru o te pae patoi e: “Eita vau e farii!” Te na ô ra hoi o ˈna e, ua navai noa hoê irava! Ia oti, o te orometua Roudabush tei tia mai, i te na ôraa mai e ua inohia to mâua upoo i te tahi mau haapiiraa e te haaparare ra mâua i te parau no te “faatura ore i te . . . reva e te fenua.” Ua tia maira râ te Haava ra o Albert Maris no matou.

‘Eiaha roa ˈtu e tamata i te hoˈi mai i te fare haapiiraa!’ o te poroi ïa a te tino aratai o te fare haapiiraa. ‘E horo â matou.’ Tei Philadelphia i teie nei, i mua i te Haavaraa no te mau Horo-faahou-raa a te mau Hau amui no Marite. I te avaˈe novema 1939, ua opua te toru o te haavaraa e tia i to matou pae. Ua inoino roa te tino aratai a te fare haapiiraa. E inaha, ua horo-faahou-hia i mua i te Haavaraa Teitei no te mau Hau amui no Marite!

Te Haavaraa Teitei

Ua horuhoru roa to matou mafatu i te faarooraa e na te taeae Rhuterford iho e tia mai no matou! Ua farerei te hoê pae o matou ia ˈna i te vahi tapearaa pereoo auahi i Washington, D.C., i te po hou aˈe te haavaraa. Auê ïa taime horuhoru mau e! Ua tupu te reira i te avaˈe eperera o te matahiti 1940 e e tau toetoe hoi taua tau ra. Ia poipoi aˈe, ua î roa te piha haavaraa i te mau Ite no Iehova. E i te pae hopea, ua tia maira o taeae Rutherford no te paraparau. Eita roa ˈtu e moehia ia ˈu ia ˈna i faaau ia matou, te mau tamarii Ite no Iehova, i te peropheta haapao maitai ra ia Daniela, e i na hoa hebera tootoru o Daniela, e te tahi atu mau hiˈoraa roo maitai i roto i te Bibilia. E no te au ta ˈna oreroraa parau, ua faaroo noa ˈˈera te feia i tae mai ma te anaanatae rahi.

Aita roa ˈtu matou i manaˈo e te faaotiraa a te haavaraa, te tururaa ïa ia matou. Eita atoa râ hoi e maerehia, inaha ua upootia mai matou i nia i na haavaraa toopiti na mua ˈtu. I te poipoi râ o te 3 no tiunu 1940, te rave noa ra mâua mama i te ohipa i roto i te fare utuuturaa maa e te taˈi noa ra te radio. E inaha, te faaitehia ra te hoê parau apî. Ua opua te mau haava e aro ia matou—e e ere roa ˈtu te area i te mea nainai, e 8 i nia i te 1! Ua faaea noa ˈtura mâua mama, aita mâua i nehenehe e tiaturi. E i muri iho, ua pou maira mâua i raro e faaite atu ia papa raua o Bill.

Ua faatupu taua opuaraa ra i te huehue rahi eita e nehenehe e parau. Na te fenua taatoa, e mau hamani-ino-raa rahi tei tupu i nia i te mau Ite no Iehova. Ua manaˈo te taata e e hopoia na ratou tataitahi i te aroraa mai ia matou. Ua tutuihia te Piha o te Basileia no Kennebunk, i Maine, i te auahi i roto i te tahi noa mahana. I Illinois, ua aro mai te hoê nahoa rahi taata e 60 Ite e poro noa ra, ma te faatahuri i to ratou mau pereoo e te vavahi i ta ratou mau buka. I Shenandoah, i te tuhaa no Pennsylvania, i reira e haaputuhia ˈi te arahu, i te mau fare hamaniraa ahu, i te mau fare haapiiraa, e tupu na te mau oroa faaturaraa reva te tahi i muri aˈe i te tahi. E inaha, ua tiavaruhia te mau tamarii Ite mai roto atu i te fare haapiiraa, e ua erehia hoi to ratou mau metua i ta ratou ohipa i te hoê noa mahana.

Te faarururaa i te hamani-ino-raa

I taua tau ra to to ˈu utuafare hamani-ino-raahia na te hoê nahoa rahi taata ta ˈu i faahiti atu na i te omuaraa ra. I muri noa ˈˈe i taua fifi ra, ua faaara maira te ekalesia no Minersville e e totova ratou i ta matou fare toa. Ua topa roa ta matou imiraa. Tera anaˈe hoi ta matou imiraa moni, e i teie nei e ono tamarii i roto i te utuafare. E tia hoi ia papa ia ani tarahu i te moni ia noaa mai te mau mea au no te oraraa. Ua ore râ hoi te totovaraa; e ua haamata faahou te taata i te hoˈi mai e hoohoo. Te na ô ra râ vetahi pae e “ua rahi roa ïa” ta to ratou perepitero i te parauraa mai ia ratou e teihea fare toa ta ratou e haere e hoohoo mai. Tera râ e rave rahi mau utuafare Ite, tei erehia i ta ratou imiraa moni e i to ratou fare, i taua mau area matahiti ra.

I te hoê po, te faahoˈi ra vau i to ˈu utuafare fetii i te fare, na ˈu hoi e faahoro i te pereoo, na te tahi mau haapiiraa bibilia mai matou. I muri noa ˈˈe to mama raua o papa paiuma-oioi-raa mai i roto i te pereoo, ua fa maira te hoê pǔpǔ taurearea ohipa ino e tapuni noa ra, e ua haaati maira i te pereoo. Ua haamata ratou i te tuu i te mataˈi o to matou huira pereoo. E inaha, ua ite atura vau i te hoê eˈa i mua ia matou. Ua faaharuru oioi atura vau i te pereoo, e ua reva ê atura matou! “E Lillian, eiaha roa ˈtu oe e na reira faahou,” o ta papa ïa i aˈo mai. “Ahani te hoê taata i pepe.” I taua â taime ra, ua tapae maitai atu matou i te fare.

I roto i taua haavîraa uˈana paetahi ra, ua turu rahi mai te mau vea ia matou. Fatata 171 mau rahiraa vea tei patoi i te opuaraa i ravehia i te matahiti 1940 ra no nia i te tiaraa ˈtu i mua i te reva. Mea iti roa te mau vea i farii. I roto i ta ˈna vea i raro aˈe i te tuhaa ra “To ˈu Mahana,” ua turu mai o Eleanor Roosevelt, te vahine a te peretiteni, ia matou. Noa ˈtu te reira, mai te huru ra ïa e aita e tauiraa e itehia ra.

E inaha, teie te tauiraa

I te matahiti 1942 ra, ua opua aˈera te tahi mau melo o te Haavaraa teitei e ua hape te faaotiraa i ravehia e ratou no nia ia matou. E ua tuu maira te Taiete i te parau no te taata ra o Barnett, no te taata ra o Stull, e no te vahine ra o McClure, e tae noa ˈtu hoi no te hoê pǔpǔ tamarii Ite tei tiavaruhia mai roto mai i te fare haapiiraa i te pae Hitia o te râ no Virginia. Ua opua te pae au rahi o te Haavaraa o te pu o te hoê taatiraa i te pae Hitia o te râ no Virginia e turu i te mau Ite no Iehova! E i teie nei, na nia i te piiraa a te Tino Aratai Haapiiraa a te Hau no Virginia, tei mua ˈtura ïa te ohipa i te Haavaraa Teitei o te mau Hau amui o te fenua Marite. Tei reira to matou utuafare tei Washington, D.C., a tia ˈtu ai te paruru o te Taiete, o Hayden C. Covington, i mua i te Haavaraa Teitei. I te mahana mahana faaturaraa reva, i te 14 no tiunu 1943, ua ravehia te faaotiraa. E toru i nia i te ono tei maiti no te mau Ite no Iehova!

Na te fenua taatoa, ua mǎrû rii mai te mau mea i muri aˈe i te reira. Papu maitai, e ite noâ vetahi mau taata i te tahi mau ravea no te haafifi i to matou mau tuahine apî aˈe ia hoˈi ratou i te fare haapiiraa, i teie nei râ ua mairi ia mâua o Bill i te matahiti haapiiraa. E vau matahiti i mairi mai te taime mai mâua i tia ˈi no te parau mau.

Te hoê toroa no te tavini ia Iehova

O te haamataraa noa te reira o to mâua toroa i roto i taviniraa ia Iehova. Ua riro mai o Bill ei pionie i te 16raa o to ˈna matahiti. Ua riro mai mâua o Eleanor Walaitis (i teie nei Miller) ei hoa pionie e ua tavini hoi mâua i te Bronx, i te oire no New York. I muri aˈe i te hoê matahiti, ua oaoa roa vau i te taviniraa i te Betela no Brooklyn, i te pu faatere a te Taiete Watch Tower. I reira atoa, ua faatupu vau i te tahi mau auhoaraa tei vai mai i te hoê oraraa taatoa.

I te tau veavea o te matahiti 1951, tei te mau tairururaa i Europa vau, ia ˈu i farerei ia Erwin Klose. I roto i te hoê putuputuraa i Helemani, ua himene oia ma te reo nehenehe mau hoi e te tahi atu mau taeae helemani, i roto i te tahi taime faaanaanataeraa manaˈo ta matou. Ua parau atura vau ia ˈna ma te ieie mau hoi e e reo nehenehe roa to ˈna. Ua piˈo mǎrû aˈera oia i to ˈna upoo, e ua tamau noa ˈtura vau i te paraparau. Aita roa ˈtu o ˈna e taa ra i te hoê noa ˈˈe parau ta ˈu e parau atura ia ˈna! Te tahi tau avaˈe i muri iho, ua ite vau ia Erwin i Brooklyn, New York, i te Betela, inaha ua ô mai oia i te Haapiiraa no Gileada a te Watchtower e faaineine no te toroa mitionare. Ua paraparau faahou atu vau ia ˈna, ma te farii popou ia ˈna i Brooklyn, e ua ata mǎrû faahou mai â oia. Mea fifi â hoi na ˈna ia taa mai eaha ta ˈu e parau atura! Tera râ, i muri iho, ua nehenehe mâua e taa eaha ta mâua e parau ra. Aita i maoro roa, ua momoˈahia aˈera mâua.

Ua riro mai vau ei mitionare e ua apiti atu vau ia Erwin i roto i ta ˈna taviniraa i Auteteria. Ua ino roa râ hoi o Erwin no te haamauiuiraa i ravehia i nia ia ˈna e te mau Nazis, na nia i to ˈna tiaraa Ite no Iehova. I te taime vau e tiavaruhia ˈi mai te fare haapiiraa mai, tei roto o ˈna i te mau fare tapearaa e te mau aua haavîraa.b Ua hoˈi mai mâua i te mau Hau amui no Marite i te matahiti 1954 ra.

Mai reira mai, ua oaoa roa mâua i te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra e ua rave mâua e piti tamarii maitai mau i roto i te mau haerea o Iehova. A haere ai ta mâua na tamarii i te haapiiraa, ua ite aˈera au e aita roa ˈtu te mau mea i taui roa. Ua patoihia o Judith raua o Stephen no ta raua mau tiaturiraa, e ua oaoa roa mâua o Erwin i te mea e ua faaite raua toopiti atoa ra i to raua itoito, i te tiaraa no te parau mau. E ua ite noa mai au e ia hope te matahiti haapiiraa, ua farii ta raua mau orometua e e ere te mau Ite i te hoê pǔpǔ feia manaˈo otahi, e e mau taairaa mahanahana mau atura hoi tei tupu i rotopu ia matou.

Ia fariu tia vau i te mau matahiti i muri, e nehenehe mau ta ˈu e ite e ua haamaitai mai Iehova i to matou utuafare. E 52 rahiraa melo fetii matou e tavini nei ia Iehova. E vau tei noaa ia ratou i te haamauruururaa e ora i nia i te raˈi e te tiai nei vetahi i te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei, mai to ˈu mau metua here, tei vaiiho mai i te hoê hiˈoraa faahiahia mau i te tuuraa ia Iehova i nia i te parahiraa matamua i roto i te oraraa. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua manaˈo puai matou i taua hiˈoraa ra. I muri aˈe i to ˈna oraraa i te hoê oraraa hotu mau, ua tupuhia o Erwin i te hoê maˈi uaua tei taotia rahi mau â ia ˈna.

Noa ˈtu te mau ati i tupu, te hiˈo tia nei matou i mua ma te oaoa e te tiaturi papu. Aita roa ˈtu matou i te hoê noa ˈˈe taime i tatarahapa i ta matou faaotiraa i rave, e haamori i te Atua o Iehova anaˈe ra.—Faatiahia mai e Lillian Gobitas Klose.

[Tumu parau tarenihia i te api 27]

No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e tia i mua i te reva?

TE VAI ra te hoê faaueraa tumu i te pae no te haamoriraa ta te mau Ite no Iehova e haapapu nei hau aˈe i te tahi atu mau pǔpǔ faaroo: te oreraa e taiva. Ua faataa mai o Iesu i taua faaueraa tumu nei i roto i te Luka 4:8 i te na ôraa mai e: “O te Fatu [Iehova] ra o te Atua ta oe e tahopu; e oia anaˈe ra ta oe e haamori.” Ua maiti râ te mau Ite e ore e haamori i te hoê taata aore ra i te hoê mea i roto i te ao nei maoti râ o Iehova anaˈe ra. Ua riro te faaôraa ˈtu i roto i te parau no te faaturaraa i te reva o te hoê noa ˈˈe nunaa, ei ohipa haamoriraa o te faahuru ê i ta ratou haamoriraa otahi roa ia Iehova.

Ua faaara-tamau-hia te mau ati Iseraela e te mau kerisetiano matamua eiaha e haamori i te hoê taoˈa i hamanihia e te taata nei. Ua faautuahia taua peu nei ei ohipa haamori idolo. (Exodo 20:4-6; Mataio 22:21; Ioane 1, 5:21) E nehenehe mau anei te reva e faarirohia ei idolo? E riro paha te tahi mau taata i te parau e maa vahi iti ahu noa hoi teie. Ua faariro-rahi-hia na te reira ei taipe moˈa, e hau atu â. Mai teie te huru ta te hoê taata tuatapapa aamu katolika, o Carlton Hayes tatararaa i te reira: “Te taipe matamua o te faaroo o te here aiˈa e te tumu haamoriraa matamua, o te reva ïa.”

E ere ïa te auraa eita te mau Ite no Iehova e faatura i te reva aore ra i te feia e faatura i te reira. I te pae au rahi e faatura ratou i taua mau huru oroa ra noa ˈtu â ïa eita ratou e faaô atu ia ratou i roto. O ta ratou hoi tiaturiraa, ia faaite te taata tataitahi i te faatura mau no te reva na roto i te auraroraa i te mau ture o te fenua ta taua reva ra e faahohoˈa nei.

E riro te rahiraa o te taata i te farii e te tiaraa ˈtu i mua i te hoê reva, aita roa ˈtu te reira e haapapu ra e te faaturahia ˈtura. Ua faahohoˈahia mai te reira na te hoê ohipa i tupu i Canada. Ua faaue atura te hoê orometua e te raatira haapiiraa i te hoê tamahine iti e tia ra i mua i te reva e tutuha i nia i te reva; ua na reira mau â oia. Ua faaue atura raua i muri iho i te hoê tamahine iti Ite o te piha haapiiraa ia na reira atoa, ua patoi etaeta ˈtura râ oia. No te mau Ite no Iehova, te faaturaraa i te reva, o te hoê ïa faaueraa tumu hohonu mau. E haere râ ta ratou haamoriraa i nia ia Iehova anaˈe ra.

[Nota i raro i te api]

a E hinaaro te mau Ite no Iehova e faatura i te mau euhe e te mau himene mai te peu e aita to te reira e auraa e te mau ohipa e titauhia e te haamoriraa faaroo.

b A hiˈo i te A ara mai na! o te 22 no novema, 1992, “Aita te mau Nazis i nehenehe e tapea ia matou!”

[Hohoˈa i te api 26]

Erwin e o Lillian i Vienne, Auteteria, 1954

[Hohoˈa i te api 27]

Lillian i teie mahana

[Faaiteraa i te tumu]

Dennis Marsico

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono