A tauturu i ta outou mau tamarii ia na nia ˈˈe i te hepohepo
Aita te rahiraa o te tamarii e ite ra i te taata i te fare—i te pae tino aore ra i te pae no te mau manaˈo hohonu—ia hinaaro ratou e paraparau.”—Hepohepo—Eaha te tia i te mau utuafare ia ite [beretane].
UA PIIHIA te utuafare e vahi maimiraa no te pae o te mau manaˈo hohonu. O te hoê pû maimiraa teie i reira te hoê tamarii e tamata ˈi i to ˈna mau tiaturiraa, e ite ai i te mau faahopearaa, e e haamata ˈi i te faatupu i te tahi mau manaˈo taa maitai no nia i te oraraa. Nafea hoi te mau metua e nehenehe ai e haapapu i ta ratou mau tamarii e te aratai ra ratou i taua huru tamatamataraa ra i roto i te hoê vahi maitai eiaha râ i te hoê vahi hepohepo?
A faaroo
Te parau rû ra te buka ra Te tamarii e hepohepo ra (beretane) e: “A tamau i te aparau i ta outou tamarii.” Mai te hoê puai faufaa roa e vai ra i rotopu i te hoê metua e te hoê tamarii, mea faufaa taa ê mau â te aparauraa ia tupu te tahi ohipa fifi i roto i te utuafare. Eiaha roa ˈtu e manaˈo e no te mea te faaea muhu ore noa ra te tamarii, te maitai ra ïa o ˈna. Te tapea noa ra paha o ˈna i te mau manaˈo taiâ e te mauiui noa ra o ˈna ma te ore e parau, mai ta te hoê tamahine iti e hitu matahiti tei noaa ia ˈna 15 kilo i roto i te ono avaˈe, i muri aˈe i te faataaraa to ˈna na metua.
Te faaite ra te parau ra “aparauraa” i te parau no e piti aore ra hau atu mau taata paraparau. No reira, eita ïa te metua anaˈe te parau. Ua paraparau o Rick raua o Sue i te hoê taata aˈo i te faaiteraa mai ta raua tamaiti iti e ono matahiti i te hoê huru haerea fifi roa ia haavî, i te fare. I muri aˈe i to ˈna farereiraa i te taatoaraa o te utuafare, ua ite te taata aˈo i te tahi ohipa. “E hiˈopoa noa te mau metua i te mau mea atoa i te pae noa no te feruriraa, ma te faaohipa i te mau faataaraa parau roa mau,” o ta ˈna ïa i parau. “Hau atu, ua tamata te mau metua i te paraparau noa raua anaˈe, e ua ite atu vau i te mau tamarii i te fiuraa.” Mea maitai roa ia vaiiho i te tamarii ia faaite mai oia iho i to ˈna manaˈo. (A faaau e te Ioba 32:20.) Mai te peu e eita ta ˈna e nehenehe e faaite mai i te mau fifi ta ˈna e farerei ra, e riro ïa to ˈna haerea i te faaite mai i te reira a muri aˈe.—A faaau e te Maseli 18:1.
Mea faufaa roa te aparauraa ia titauhia te aˈo. Eaha ïa te manaˈo o te tamarii no nia i te aˈo? Te taa ra anei ia ˈna no te aha o ˈna e aˈohia ˈi? Maoti hoi i te parau noa ˈtu i te tamarii eaha to ˈna huru, a heheu i to ˈna mafatu. A haaferuri ia ˈna ia nehenehe o ˈna ia arataihia i nia i te faaotiraa tano maitai. “A horoa ˈtu i te aˈoraa faufaa roa ma te aupuru,” ta Elaine Fantle Shimberg ïa i papai, “tera râ a vaiiho i ta outou tamarii ia feruri hohonu.”
Te mau manaˈo itehia
E faatupu te tahi mau metua i te aparauraa na roto i te taoraa ˈtu i te parau mai teie te huru: “Faaea i te taˈi.” “Aita oe i manaˈo e na reira.” “E ere hoi i te mea ino roa mai ta oe e manaˈo ra.” Mea maitai aˈe ia ite outou i te mau manaˈo o te tamarii iho. “Te hiˈo ra vau e te haapeapea ra te hoê ohipa ia oe.” “Te peapea nei oe.” “Ua ite au e ua inoino roa oe.” E riro te reira i te faahaere â i te tauaparauraa i mua.
Te horoa ra te buka ra Nafea ia parau ia nehenehe te mau tamarii e faaroo mai e a faaroo atu ia nehenehe te mau tamarii e parau mai (beretane) i te hoê manaˈo faufaa roa i roto i taua tuhaa nei: “Rahi noa ˈtu outou i te tamata i te tatahi i te mau manaˈo e ore ai te hoê tamarii e oaoa, rahi noa atoa ïa oia i te ore e faaore i te mau manaˈo tano ore. Rahi noa ˈtu â outou i te farii i te mau manaˈo tano ore, ohie noa atoa ïa te mau tamarii i te tatahi i taua mau manaˈo tano ore ra. Te tiaturi nei au e e faaite mai oe mai te peu e hinaaro oe i te hoê utuafare oaoa, e ineine aˈe ïa oe i te faatia eaha te haapeapea ra ia oe.”—A faaau e te Koheleta 7:3.
Te taaraa i to vetahi ê ra hinaaro
“I te mea hoi e te hiˈo ra e rave rahi mau taata paari i te ao o te hoê tamarii ia au i ta ratou iho huru tatararaa,” ta Mary Susan Miller ïa i parau, “mea fifi roa ïa no ratou ia farii e te hepohepo atoa nei te tahi pae.”
Oia mau, e ohie roa i te moehia i te mau metua i te mau peapea e te mau manaˈo taiâ ta ratou iho i farerei mai e paari noa mai ai ratou. Tera râ, e pinepine ratou i te faaiti mai i te mau hepohepo e farereihia ra e ta ratou mau tamarii. E tia i te mau metua ia haamanaˈo e mea nafea ia faaruru i te parau no te poheraa te hoê animala, te hoê hoa, ia taui te vahi faaearaa. Ia haamanaˈo ïa ratou i te mau mǎtaˈu ta ratou iho i ite i to ratou vai-tamarii-rii-raa ra, te mǎtaˈu papu ore iho â râ. E riro te haamanaˈo-faahou-raa outou ei ravea e taa ˈtu ai outou i to vetahi ê ra hinaaro.
A horoa i te hiˈoraa maitai
Tei ta outou huru aratairaa i te hepohepo, ta outou tamarii e aratai atoa ˈi i te hepohepo. E tamata anei outou i te faaiti mai i te hepohepo na roto i te riri? No reira, eiaha ïa outou e maere ia faaite mai ta outou tamarii i to ˈna hepohepo mai te reira te huru. Te mauiui ra anei outou ma te muhu ore mai te peu e te huru ê rahi ra outou? No reira, nafea ïa outou e nehenehe ai e ani atu i ta outou tamarii e faaite mai i to ˈna manaˈo e e tiaturi mai ia outou? E mau manaˈo moe anei te mau manaˈo hepohepo i roto i to outou utufare e ore atu ai te reira e itehia e e faatitiaifarohia? No reira eiaha e mǎtaˈu i te ati i te pae tino e i te pae no te mau manaˈo hohonu e itehia i nia i ta outou tamarii, inaha e riro te tamataraa outou i te faaore i te manaˈo taiâ, i te faarahi roa ˈtu â i to ˈna ino.
Ua riro mau â te raveraa te mau metua i ta ratou mau tamarii i roto i te hoê ao hepohepo rahi mau, ei tautooraa taa ê mau na ratou. Ua tauturu te haapiiraa bibilia e rave rahi mau metua, ia faaruru i taua mau tautooraa ra. O te reira mau hoi ta tatou e hinaaro ra, inaha te Tumu o te Bibilia o te Tumu atoa ïa o te oraraa utuafare. “E itehia râ te paari o te Atua na roto i te mau ohipa i tupu,” o ta Iesu Mesia ïa i parau. (Mataio 11:19, The New English Bible) Na roto i te faaohiparaa ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e riro te mau metua i te faˈi e e riro mau â te mau Papai “ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa i te parau maitatai ra.”—Timoteo 2, 3:16.
[Hohoˈa i te api 20]
E faaore te aparauraa i te hepohepo
[Hohoˈa i te api 21]
E manii te tamaiti iti i te û, e faaooo mai te mea paari aˈe ia ˈna, e tamahanahana mai râ o papa ia ˈna ma te here