Te turu ra te haavaraa teitei no Philipino i te tiamâraa i te pae faaroo
Na to tatou taata papai a A ara mai na! i Philipino
I TE 7 no tiunu 1993, i to te mau mirioni tamarii haapii i Philipino hoˈiraa i roto i ta ratou mau piha, ua oaoa te mau Ite no Iehova tei rotopu ia ratou. No te aha? No te mea i te 1 no mati 1993, hou a opanihia ˈi te matahiti haapiiraa i mua mai, ua taui te haavaraa no Philipino i te hoê faaotiraa a te haavaraa i te matahiti 1959 e ua turu i te tiaraa o te mau tamarii te no Iehova ia patoi i te faaturaraa i te reva, te tǎpǔraa i te taiva-ore-raa e te himene here aiˈa.
Eaha tei turai i teie huru tauiraa? E eaha te mau faahopearaa no te taatoaraa o te feia e here nei i te tiamâraa i Philipino i te hopea o teie faaotiraa?
No te aha eita te mau Ite no Iehova e faatura i te reva
Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e mau peu faaroo te faaturaraa i te hoê reva, te himeneraa i te hoê himene here aiˈa, e te tǎpǔraa i te taiva-ore-raa i te nunaa aore ra i te hoê arii. Aita to ratou haava manaˈo haapiihia e te Bibilia e faatia ra ia ratou ia apiti atu i teie mau huru peu faaroo. (Mataio 4:10; Ohipa 5:29) Aita e fifi noa ˈtu te fenua i reira ratou e faaea ˈi, teie to ratou tiaraa i roto i te apeeraa i te hiˈoraa o Iesu Mesia, o tei parau e e ere ta ˈna mau pǐpǐ “i to teie nei ao, mai [ia ˈna] hoi e ere i to teie nei ao.”—Ioane 17:16.
I te hoê â taime, te faaite nei te mau Ite no Iehova i te auraro i te mau mana faatere, e te tiaturi nei ratou e mau faanahoraa te reira o ta te Atua e faatia ra. Tera râ, e tia ia ratou ia faaroo i te mau ture o te fenua, ia aufau i te mau tute, e ia faatura ma te tano i te feia faatere. Aita roa ˈtu ratou i apiti atu i roto i te tahi noa ˈˈe orureraa hau i te mana faatere.a
Te mau tumu no te faaotiraa a te haavaraa teitei
Eaha te mau tumu ta te haavaraa i horoa i teie nei mahana no te taui i te faaotiraa o te matahiti 1959 a Gerona v. i te Tavana i te pae o te haapiiraa? Te parauhia ra i roto i te faaotiraa i te matahiti 1993 papaihia e te haavaraa Griño-Aquino e: “E mea taa ê roa te manaˈo e e tia i te hoê taata ia faatura i te reva, ia himene i te hoê himene here aiˈa, e ia tǎpǔ i te taiva-ore-raa i te aiˈa i te roaraa o te hoê oroa o te reva i te utua tihatiraa i te ohipa aore ra te tiavaruraa i te fare haapiiraa, i te haava manaˈo o te ui i Philipino i teie nei mahana e ua tauihia te mau manaˈo o te mau tamarii na te ture o Te mau Tiaraa o te haapapu ra i to ratou mau tiaraa o te faaiteraa i te manaˈo ma te tiamâ e te tiamâraa e faatupu i te ohipa i te pae faaroo e te haamoriraa.”
Ua ite te Fare haavaraa e i te mea “e aita te mau Ite no Iehova e apiti atu i te oroa faahepo o te reva, aita atoa ratou e faaô atu i roto i te ‘mau ohipa ěê’ aore ra mau huru o te nehenehe e haapeapea i to ratou mau taata o te oire o te tiaturi ra i nia i to ratou here aiˈa na roto i te haapaoraa i te oroa o te reva.” Ua parau te tahi atu Fare haavaraa e: “Ua tia noa ratou ma te auraro i te roaraa o te oroa o te reva no te faaite i to ratou faatura no te tiaraa o te feia o tei maiti e apiti i roto i te mau tereraa haapao maitai. . . . I te mea hoi e aita ratou i apiti atu i roto i te ohipa tuutuu ore, aita e parau faatia no to ratou tiavaruraa.”
Ua faahiti atoa te Fare haavaraa i teie nei mahana i te parau tǎpǔ ravehia i roto i te opuaraa a Gerona e mai te peu e e faatiahia te mau Ite no Iehova eiaha e apiti i roto i te titauraa e faatura i te reva, “eita e tâuˈa-faahou-hia te oroa o te reva e riro ei ohipa tahito aore ra e arataihia paha e te tahi noa mau taata turu, e e tae mai te taime e vai mai te feia no te oire aita i haapiihia i aˈohia e aita te faaturaraa no te reva e te here o te aiˈa, e te arueraa i te feia aiˈa tuiroo, e te manaˈo here aiˈa uˈana i roto ia ratou—o te hoê tupuraa peapea, e ati atoa, e te taatoaraa no te mea ua faahepo te hoê tuhaa haihai o te feia haere haapiiraa i to ratou hinaaro, ua anihia e ua fariihia te hoê haapaeraa.”
Ua pahono te faaotiraa a te Fare haavaraa 1993 na roto i teie mau parau: “Aita i tupu te ohipa tei parauhia na mua aˈe e te haavaraa ma te peapea i roto i te opuaraa a Gerona. Aita matou e tiaturi ra e na roto i te oreraa te mau Ite no Iehova e faatura i te reva, e himene i te himene aiˈa e e tǎpǔ i te taiva-ore-raa here aiˈa, e faahuru ê teie pǔpǔ faaroo i roto i te hoê ‘tuhaa haihai o te feia haere haapiiraa’ o to tatou tuhaa fenua e e faatupu tauê mai i te hoê nunaa ‘aita i haapiihia e i aˈohia e aita te faaturaraa i te reva, te here aiˈa uˈana e te here o te fenua e te arueraa i te feia aiˈa tuiroo i roto ia ratou.’”
I te pae hopea, ua faahiti mai te Fare haavaraa i teie nei mahana i te mau faataaraa a te Haava Robert Jackson i te haavaraa i te Hau amui no Marite i roto i te tupuraa o Barnette i te matahiti 1943 i to ˈna parauraa e: “Te tiaturiraa e eita te here o te aiˈa e rahi mai mai te peu e e faatupu-noa-hia te mau oroa here aiˈa ma te ore e faahepo e te tahi noa taime maoti râ i te hoê ohipa ravehia ma te tamau e e titauhia oia hoi te raveraa i te hoê manaˈo tano ore o te pii ra i ta matou mau faanahoraa no te tiamâraa o te feruriraa. . . . Aita te tiamâraa no te faataa ê i taotiahia i te mau ohipa aita e tupu maitai. O te hoê noa ïa ata haihai o te tiamâraa. Ua haapapuhia te ohipa mau o te tiamâraa na roto i te tiaraa e faataa ê ra i te mau ohipa o te haaputapû i te pu o te totaiete.”
I muri aˈe i te raveraahia teie mau tapao maitatai o te ture, te faaotiraa fariihia e te haavaraa i Philipino teie ïa: “UA FAAOREHIA E UA TUUHIA I TE HITI te mau titauraa e tiavaru no roto mai i te feia e patoi ra i te haavaraa no te patoi i te feia i ani i te haavaraa. Ua haamauhia te titauraa poto [i te mana faatere o te fare haapiiraa] no roto mai i teie haavaraa.”
Ua parau faahou te apiti o te haavaraa Isagani Cruz i roto i te hoê faatitiauaraa manaˈo i teie parau e: “I to ˈu manaˈo, ua niu o Gerona i nia i te hoê manaˈo faahapa tano ore. Ua ohipa te haavaraa o tei horoa i te reira i raro aˈe i te tiaturiraa e e tiaraa to te Hau ia faaoti i te mea e faaroo aore ra i te mea e ere i te faaroo e ia faatere i te taata eaha ta ˈna e haamori aore ra eaha ta ˈna e ore e haamori. . . . I roto i te aniraa a teie feia patoi ia apiti i roto i te oroa o te reva, ua parau te Hau ex cathedra e aita ratou e ofati ra i te Bibilia ma te faatura i te reva. E faaôraa haapapu ore i roto i ta ratou mau tiaturiraa te reira no ˈu, o tei parau mai ia ˈu i te mea taa ê. Eita ta te Hau e nehenehe e tatara i te Bibilia no ratou. Aita to ˈna aravihi i roto i teie tupuraa.”
Te auraa no te feia here i te tiamâraa
E mea papu te oaoa nei te taatoaraa o te feia here i te tiamâraa i teie faaotiraa o te turu ra i te tiaraa o te maitiraa tiamâ o te faaroo e i roto atoa i te mau titauraa o te haava manaˈo o te hoê taata, a vai noa ˈi oia ei melo o te mana faatere a te hau. (Roma 13:1, 2) Na roto i te parururaa i te mau tiaraa o te mau taata, aita te Hau i tatara i te eˈa o te huenaneraa, maoti râ, te ohipa nei i roto i te tiaraa faahitihia e te aposetolo Paulo i roto i te Roma 13:5, 6, i reira to ˈna parauraa e: “No reira . . . ia auraro outou e tia ˈi; . . . no te aau atoa hoi. No reira hoi outou i horoa ˈtu ai i te taoˈa aufau nei; e tavini hoi ratou no te Atua, i te rave-tamau-maite-raa i taua mea nei.”
Te auraro nei te mau Ite no Iehova i Philipino i te buka ture o te mau haavaraa a te haavaraa teitei e te taa ra ia ratou e tia ia horoa i te tarahu hopea i to tatou Poiete, te Atua ra o Iehova.
[Nota i raro i te api]
a No te hoê aparauraa hohonu atu â no nia i te tumu e ore ai te mau Ite no Iehova e faatura i te reva, e e himene i te himene here aiˈa, e e tǎpǔ i te taiva ore, a hiˈo i te vea iti Te fare haapiiraa e te mau Ite no Iehova, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., mau api 12-16.