VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/5 api 24-26
  • Nafea vau ia mutu te hoê taairaa herehere?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau ia mutu te hoê taairaa herehere?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha hoi e mea fifi roa?
  • E nehenehe â outou e herehia mai
  • Ia riro te muturaa te hoê taairaa ei haamaitairaa mau
  • Te faarururaa i te mau manaˈo hohonu
  • Mau taime maitai i mua nei
  • Eaha ïa ahiri e aita oia e here ra ia ˈu?
    A ara mai na! 1998
  • Nafea vau ia ape i te hauti e te haerea morare tia ore?
    A ara mai na! 1994
  • Nafea vau e nehenehe ai e haamoe i te hoê here morohi noa?
    A ara mai na! 1987
  • Nafea vau ia ore e faahinaaro faahou i te hoê taata?
    A ara mai na! 1994
A ara mai na! 1993
g93 8/5 api 24-26

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Nafea vau ia mutu te hoê taairaa herehere?

“E HURU Ê taa ê roa na vau ia ˈna. Te manaˈo ta ˈu e ite nei aitâ ïa vau i ite aˈenei i mutaa ihora. E i muri iho e parau mai oia e aita o ˈna e manaˈo ra e maitai to mâua taairaa. Ua manaˈo vau e ua hope to ˈu oraraa i reira. E taˈi noa vau i te ao e te po. Aita vau e tamaa na, aita atoa hoi e taoto na, ua topa to ˈu 15 kilo i roto i te piti noa avaˈe, e ua tupuhia vau i te maˈi mariri. Aita to te oraraa e auraa faahou no ˈu nei.”—Renee

Mai te peu e ua farerei aˈenei outou i te fifi no te manuïa-ore-raa te taairaa e tei herehia e outou na, eita e ore ua matau outou i teie huru oto. Ua ite maitai outou eaha te auraa ia manaˈo outou i te hoê taata e a ite atu ai i to outou mau tiaturiraa atoa ia ore roa. E uˈana roa te manaˈo no te oreraa outou e tâuˈahia mai, e tae noa ˈtu hoi te haama. A aro noa ˈi outou i te fifi, e riro paha outou i te uiui e, ‘no te aha vau e ore ai e nehenehe e faaore i taua taairaa ra—e haamoe i taua taata ra e a tamau noa ˈi i te ora i to ˈu oraraa?’ E ere atoa hoi i te mea ohie.

No te aha hoi e mea fifi roa?

Te faaite ra te hoê tuatapaparaa e e nehenehe te taairaa herehere i rotopu e piti na taata e riro ei taairaa puai mau. Ua faaauhia hoi te reira i te taairaa i rotopu i te metua e te tamarii. Inaha, eita e ore e roa noa ˈtu â te taime, rahi noa atoa ˈtu â ïa te here, e e riro hoi te mau manaˈo hohonu i te itehia mai te haamataraa ra. Eita ta outou e nehenehe noa e faaama e ia oti e tupohe atu ai i taua mau manaˈo ra mai ta outou e faaama e e tupohe i te mori. E mai te peu e tei te taime outou o ta te Bibilia e parau ra “[te tau paariraa],” e riro ïa te mau hinaaro i te pae taatiraa i te uˈana roa ˈtu â. (Korinetia 1, 7:36) E mea fifi taa ê mau na outou ia faaoromai i te parau no te vaiihoraa mai to outou hoa tane aore ra hoa vahine, ia outou.

E riro te manaˈo e faarahi roa ˈtu â i te mau mea i te itehia. Te faaite ra te hoê tuatapaparaa e “e mea paruparu aˈe [te mau taurearea] ia faarue mai to ratou hoa ia ratou no te mea ia ô ratou i roto i te hoê taairaa herehere, e riro ratou i te faarahi roa ˈtu i te mau mea no nia i to ratou oraraa a muri aˈe e to ratou hoa. E itehia i roto i taua manaˈo ra i te mau momoeâ mai te faaipoiporaa, te fanauraa i te tamarii, e te ora-amui-raa i te toea o to raua oraraa.” E mea fifi roa teie mau huru moemoeâ ia vaiiho, mai te peu e aita ratou i niuhia i nia i te mea mau.

E nehenehe â outou e herehia mai

Te faataa râ taua tuatapaparaa nei e “e nehenehe te faarueraa mai to outou hoa herehere ia outou . . . e aratai ia outou ia faatupu i te tahi mau manaˈo paruparu e te faahapa.” Te haamanaˈo ra o Jeanette e: “E hepohepo roa oe, mai te huru ra ïa e aitâ ˈtu e taata e nehenehe e turu mai ia oe. Eita oe e haapao rahi faahou. Mai te huru ra ïa e ua tuu-roa-hia oe i te hiti.” Mai ia ˈna, e rave rahi tei hepohepo roa, tei faatupu i te manaˈo faahapa, tei manaˈo e mea faufaa ore ratou, eita ratou e nehenehe faahou e haavî i to ratou manaˈo. Ua haapohe roa atoa hoi vetahi pae ia ratou.

No reira, e nehenehe te reira e riro ei taime atâata roa no outou. Ia haamanaˈo na râ outou i te aˈoraa a Iesu e na ô ra “e aroha i to taata-tupu mai to aroha ia oe ihora.” (Mareko 12:31) Mea titauhia e ia here outou ia outou iho e e mea tano mau â hoi. I te mea e aita te hoê taata i pahono mai i to outou here, e ere ïa te auraa e eita outou e nehenehe e herehia mai, e ere anei? Eita roa ˈtu ta outou e nehenehe e parau e eita te tahi atu taata aore ra vahine e faahinaaro mai ia outou, e ere anei? Aita anei te mau melo o to outou fetii e to outou mau hoa e here maira ia outou?

Hau atu â, eaha to te Atua manaˈo ia outou? Eita e ore o Lea, te hoê vahine i ora na i te anotau bibilia, i te peapea roa i te manaˈoraa e aita o ˈna e herehia ra. Ua ite maitai o ˈna e mea perehia ta ˈna tane o Iakoba e faaipoipo mai ai oia ia ˈna e mea here aˈe na ˈna i to ˈna tuahine ia Rahela. Papu maitai e ua manaˈo oia e “aita oia i herehia” e e vahine haapaoraa ore oia. Tera râ, ua ite mai te Atua ia Lea. Ua haamaitai maira oia ia ˈna i te horoaraa mai na ˈna e rave rahi mau tamarii, e ua na roto mai te opu autahuˈa no Iseraela e te opu huiarii—tei fanau mai i te Mesia—ia ˈna, eiaha râ ia Rahela.—Genese 29:30-35.

Aita e faito faarueraa e nehenehe e taui i te parau mau o te haamaitairaa e te here o te Atua. A haamanaˈo na i te here rahi o te Poiete o te ao nei ia outou i te horoaraa mai oia i ta ˈna Tamaiti ia mauiui e ia pohe no outou. (Ioane 3:16) Eita e nehenehe e parau e aita outou e herehia ra, e papu maitai e ere atoa outou i te mea faufaa ore.

Ia riro te muturaa te hoê taairaa ei haamaitairaa mau

Eita e ore outou i te manaˈo e te muturaa te hoê taairaa here, o te ohipa ino roa ˈˈe ïa i farereihia e outou, e nehenehe râ hoi te huru tupuraa e huri. Noa ˈtu â ïa e mea fifi roa ia tiaturi, mai te huru ra ïa e riro te hoperaa to outou taairaa herehere ei haamaitairaa. Nafea ïa te reira. Aita e itehia nei i te manuïaraa mau i roto i te rahiraa o te mau taairaa herehere i rotopu i te mau taurearea. Aitâ te mau taurearea i faaea ˈtura i te tupu e i te taui; e riro noa ratou i te mau hinaaro paruparu e te mau ohipa herehere haavarevare. E i te mau matahiti atoa, e rave rahi tausani taurearea faaipoipo, o te ite atu e ua maoro roa hoi e ia na reira ratou, e ohipa hape mau ïa. Te na ô ra te tahi vea i muri aˈe i to ˈna faataaraa e: “E ohipa hape mau â ia faaipoipo apî roa. Aita i taa maitai ia ˈu e mea taa ê roa ta mâua huru hiˈoraa i te mau mea.”

E rave rahi mau faaipoiporaa i roto i te mau taurearea teie e roohia nei i te fifi. Noa ˈtu â ïa outou i te peapea i teie nei, ia papu râ ia outou e—e riro outou i te ino roa ˈtu â i roto i te hoê faaipoiporaa aita e oaoaraa. Ia ani na outou ia outou iho e ua ineine anei outou no te hoê faaipoiporaa maoro, ia au i te mau hopoia atoa e itehia mai, mai te raveraa i te tamarii. Inaha, ua ineine mau anei tei herehia e outou e ua noaa anei ia ˈna i te paari? Ia haamanaˈo na outou, mea iti aˈe i te mauiui ia mutu te hoê taairaa, ia mutu te hoê faaipoiporaa.

Ua riro mau â te muturaa te taairaa ei haamaitairaa mai te peu e ua taai atu outou e te hoê hoa o te ore e faatura i te mau faaueraa tumu a te Atua e tae noa ˈtu i ta ˈna mau ture morare. (Korinetia 2, 6:14) Te haamanaˈo ra o Shana i te mau fifi e farereihia ia faahoa ˈtu e te hoê taurearea no teie nei ao: “E parau noa mai na oia ia ˈu e mea here na ˈna ia ˈu. E ia oti e hinaaro o ˈna ia taoto vau ia ˈna. E parau atu na vau eita. E ua ite hoi au mea ino roa ia taoto atu ia ˈna. E i muri aˈe i te hoê area tau, ua faaea aˈera o ˈna i te niuniu mai ia ˈu. E taˈi na vau i te mau po atoa—mea fifi roa hoi no ˈu i to ˈna faaruearaa mai ia ˈu!” Ma te papu maitai, ua faaora te muturaa taua taairaa ra ia Shana, i te ati i te pae varua.

No reira, e tia ia outou ia faariro i te muturaa te hoê taairaa ei haapiiraa na outou. Mai ta te Maseli 22:3 e parau ra, “e ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.” E faariro anei teie ohipa i tupu ia outou ei taata haapao aˈe, e nehenehe atu ai outou e ape i te fifi e farereihia e outou a muri aˈe?

Te faarururaa i te mau manaˈo hohonu

Tera râ, mai te peu e ua riro te muturaa te taairaa ei ohipa maitai roa ˈˈe no outou, aita ïa te reira e haapeapea faahou ra ia outou. Nafea outou e nehenehe ai e haavî i te mau manaˈo aita e ore ra? Inaha, eita roa ˈtu e riro ei tauturu ia parau outou e aita outou e ite ra i te tahi noa ˈˈe manaˈo. Mai ta te vea ra ’Teen i parau aita i maoro aˈenei no nia i teie tumu parau, “e ere te mau manaˈo hohonu i te mau mea ta outou e nehenehe e horo ê aore ra e tapuni. Inaha, e itehia ˈtu iho â outou e ratou.”

E ere roa ˈtu i te mea ino ia manaˈo outou e te umeumehia ra to outou manaˈo, e ua hepohepo roa outou i te reira. No reira eiaha e haamamû i to outou mau manaˈo hohonu, i te haereraa ˈtu e taoto ma te peapea roa i tera po e tera po. A pee i te aˈoraa paari mau a te Bibilia e na ô ra: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” (Ephesia 4:26) A faaite atu i to outou mau manaˈo i te hoê hoa o ta outou e nehenehe e tiaturi. “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa,” ta te Maseli ïa 15:22 e parau ra. E nehenehe to outou mau metua aore ra te mau matahiapo kerisetiano e riro ei tauturu i roto i taua mau huru tupuraa ra. E riro outou i te ite e ua farerei atoa ratou i taua mau huru tupuraa peapea mau ra i to ratou apîraa ra.

Te tahi atu tauturu no te faaruru i to outou mau manaˈo hohonu, te oreraa ïa outou e faaea noa. E riro paha outou i te faaatea ia outou, i te faaea moemoe noa outou anaˈe, i te moemoeâ, e i te ore e anaanatae faahou i te oraraa. Te haamanaˈo ra o Jeanette e: “Eita outou e manaˈo e rave i te tahi ohipa. E taoto rahi noa râ outou.” Mai ta te Maseli ra 18:1 e faaara maira, “o tei faataa ê ia na ihora, te imi ra ïa i to ˈna ihora hinaaro; e mârô oia i te imi i te mau paari atoa ra.” No reira, eiaha e faaea noa, a rave i te tahi ohipa. A faaô atu ia outou i roto i te hoê pǔpǔ e te feia e faaitoito mai ia outou i roto i te haerea tia.

Te hoê ravea maitai roa no te faaohipa i to outou puai, te faaôraa ˈtu ïa ia outou i roto i te taviniraa kerisetiano. Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E teie nei, e au mau taeae here e, ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.” (Korinetia 1, 15:58) Ei auraa mau to to outou oraraa e tia ˈi. O te oaoa e te mauruuru te itehia e outou ia afai atu outou i te parau apî maitai na vetahi ê.—Ohipa 20:35.

Ia haamanaˈo atoa na outou e, no te hoê area tau e riro outou i te farerei i te mau mahana maitai e te mau mahana ino. I te mau mahana ino, e riro paha outou i te manaˈo e eita roa ˈtu ta outou e nehenehe e faaruru atu i te reira. Te parau mau râ oia ïa, e e maitai roa ˈtu â outou. Te faaoraraa i te hoê pepe—noa ˈtu eaha te pepe—e titau ïa i te taime. Eiaha e faanuu i te taime i te vaiihoraa paha ia outou ia riro i te mau pehepehe herehere, te moemoeâraa no nia i te here i moe aˈenei. A tiaturi ia Iehova o te horoa mai i te puai. Ua ite maitai o ˈna eaha to outou huru e to outou manaˈo. “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—Salamo 34:18.

Mau taime maitai i mua nei

No outou te mau taurearea, te hoê o ta outou mau haamaitairaa rahi roa ˈˈe o te taime ïa. Te rahi nei hoi te taime i mua ia outou no te haapii e e noaa mai ai ia outou i te aravihi. No reira, a faaohipa i taua ravea nei ma te paari; a faatupu i te mau huru e tauturu ia outou ia riro mai ei taata paari huru aifaito e te maitai. Ia na reira outou, e riro ïa outou i te rave i te mau opuaraa paari mau no nia i te tau haamatauraa e te faaipoiporaa a muri aˈe.

Noa ˈtu te fifi, e hopea iho â to taua area tau peapea ra, e e riro atoa e ua noaa ia outou i te paari i roto i taua tuhaa ra. Te parau ra o Renee, tei faahitihia ˈtu na e: “E ohie aˈe vau i te faaruru i to ˈu mau manaˈo i teie nei. E rave rahi mau haapiiraa ta ˈu i huti mai. Ua haapii mai au e ia rave tatou i te mau mea ia au i te hinaaro o Iehova, e titiaifaro ïa te mau mea.”

[Hohoˈa i te api 25]

Mea mauiui mau â ia ite atu outou i te taata ta outou i here ia here i te tahi atu taata

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono