Tuhaa 4
Ite aivanaa—Te imi ra te huitaata i teie nei mahana i te parau mau
Te faaapîraahia te ite aivanaa maoti te mau tauiraa rarahi
UA ROOHIA te ao i te mau arepurepuraa i te piti o te afaraa o te 18raa o te senekele i to te mau orureraa hau tauiraa i te tereraa ohipa politita, na mua ˈˈe i te fenua Marite, e i muri iho i Farani. I taua tau ra, i te fenua Beretane, ua haamata te tahi atu huru tauiraa rahi, te tauiraa rahi i te pae maona. Ua taaihia te reira e te tahi atu â huru tauiraa rahi, to te pae ïa o te ite aivanaa.
Te manaˈohia ra e ua fa faahou mai te ite aivanaa mai te mau matahiti 1540, i to Nicolas Copernic taata polonia hiˈo fetia e o Andreas Vesalius taata beletita maimi i te pae o te tino, neneiraa i te mau buka o tei haaputapû roa i te huru feruriraa o te mau aivanaa. Te manaˈo ra te tahi pae e ua tupu teie tauiraa na mua roa ˈˈe, i te matahiti 1452, i te fanauraahia mai o Léonard de Vinci. E taata maimi faaea ore o tei tauturu rahi i te mau mea i te pae o te ite aivanaa, ua faatupu o Léonard i te mau manaˈo o tei riro mai ei haamataraa no te tahi mau mea tei haamaitaihia e rave rahi senekele i muri iho, mai te manureva, te pereoo paauri a te nuu, e te oua amarara.
Te ite aivanaa mai te itehia ra i teie nei, ia au i te parau a Ernest Nagel orometua haapii tahito no te haapiiraa tuatoru i Columbia, “aita ïa i haamau-papu-hia ei faanahoraa tamau o te totaiete taata i te pae Tooa o te râ e tae roa ˈtu i te 17raa e te 18raa o te senekele.” I te na reiraraahia, ua naeahia te hoê tauiraa rahi i roto i te aamu o te huitaata nei. Te tapao ra te buka The Scientist e: “I rotopu i te mau matahiti 1590 e 1690, ua faatupu te rahiraa taata aravihi . . . i te hoê maimiraa hau aitâ i aifaito i te roaraa tau 100 matahiti.”
Te feia o tei haapouri i te eˈa
Ua ite-rahi-atoa-hia mai te mau mea faahua ite aivanaa, mai te feia haavare e ta ratou mau tuatapaaraa tei haafifi i te haereraa i mua o te ite aivanaa. No roto mai te manaˈo o te Phlogiston ia ratou ra. “Phlogiston,” e parau heleni e teie to ˈna auraa “ura.” Ua itehia mai oia i te matahiti 1702 na George Ernst Stahl, o tei tiaturi e e maî mai te phlogiston i rapae au ia ura anaˈe te mau taoˈa ama. Ua faariro oia i te reira mai te hoê tumu matamua eiaha râ mai te hoê taoˈa mau, ua tiaturi-rahi-hia râ e taoˈa mau te reira i te roaraa o te mau matahiti. E naea-roa-hia i te mau matahiti 1770 e 1790 i reira o Antoine-Laurent Lavoisier i nehenehe ai e faaore roa i taua manaˈo ra.
Te faˈi nei The Book of Popular Science e i te mea e noa ˈtu te manaˈo phlogiston “e mea hape roa, ua horoa râ te reira i te hoê tau, i te ravea ohiparaa e e au ra na te reira e faataa i te mau mea maere o te natura. O te hoê noa teie o te mau manaˈo ite aivanaa tei faitohia e aita hoi i tia i te roaraa o te mau matahiti.”
Ua riro te alchimie i te tahi atu mea haavare. Te faataa ra Harrap’s Illustrated Dictionary of Science i te reira mai “te hoê mea i anoihia i te philosopho, te tiaturiraa e tahoê te taata e te Atua e te ravea aravihi apî no nia i te huru o te taoˈa, e ua haamata ïa hou te tau o te mau kerisetiano, ma te imi i te taui i te mau taoˈa mai te tapau ei auro, aore ra te faaroroaraa i te oraraa e te parau moe no nia i te pohe-ore-raa.” Hou te reira i te faaruehia, ua tauturu te alchimie ia haamauhia i te niu no te ite aivanaa o teie tau no nia i te huru o te mau taoˈa, ua hope hoi teie tauiraa i te hopea o te 17raa o te senekele.
Noa ˈtu e mau mea hape, e maa mea faufaa râ to roto i te manaˈo phlogiston e te alchimie. E ere râ mai te reira no te taatoaraa, ua faatupu hoi te mau mea hape a te taata turuhia e te haapaoraa i te mau haerea ite aivanaa tano ore. Mea pinepine te au-ore-raa i rotopu i te ite aivanaa e te tuatapaparaa faaroo—tei faahua toopiti e tei ia raua anaˈe te tiaraa otahi no nia i te mau uiraa o te ao paatoa—i te faatupu i te mau aimârǒ-hua-raa.
Ei hiˈoraa, i te senekele piti o to tatou tau, ua feruri noa o Ptolemy taata hiˈo fetia tuiroo i te manaˈo e to ropu te fenua i te ao paatoa, e au ra e ia taminomino te mau palaneta, e ohu atoa to ratou ropuraa ia au i te hiti o te tahi atu tere haaati. E numeraraa aravihi mau teie e ua riro ei faataaraa i te mea e e au ra e te tere ra te mahana, te avaˈe e te mau palaneta, e te mau fetia i roto i te raˈi e o tei farii-rahi-hia e tae roa ˈtu i te 16raa o te senekele.
Ua vauvau o Copernic (1473-1543) i te tahi atu â manaˈo. Ua tiaturi oia e i te mea e ohu te mau palaneta, e te fenua atoa ïa, ma te haaati i te mahana, eita ïa te mahana e hauti. Teie manaˈo—te tere ra te fenua ere atura o ˈnato ropu i te ao paatoa—ahiri e parau mau, e itehia mai ïa te mau faahopearaa faufaa roa. Iti aˈe i te hanere matahiti i muri iho, ua ite o Galileo Galilei na roto i te hiˈo fetia i te mau tapao tei haapapu ia ˈna e e parau mau ta Copernic no nia i te fenua o te haaati ra i te mahana. Ua faariro râ te Ekalesia katolika i te mau manaˈo a Galileo ei hairesi e ua faahepo ia ˈna ia parau e ua hape o ˈna.
Ua turai te mau hape a te haapaoraa i te feia haapii a te Ekalesia ia patoi i te parau mau o te ite aivanaa. Ua naea-roa-hia e 360 matahiti i muri iho i to te Ekalesia faaoreraa i te hara hairesi a Galileo. Ua tapao L’Osservatore Romano, i roto i ta ˈna numera hebedoma no te 4 no Novema 1992, “i te huru hape o te haavaraa” i roto i te ohipa tupu i nia ia Galileo.
Te vai noa nei â te mau mea hape
Oia atoa, i te 20raa o te senekele, te faatura ore noa nei â te amuiraa faaroo kerisetiano i te parau mau. Ua na reira ratou na roto i te fariiraa i te mau manaˈo papu ore a te ite aivanaa i mua i te parau mau, mai te pae aivanaa e tae atu i te faaroo atoa. Te hiˈoraa maitai roa o te manaˈo ïa e mea tupu noa te mau mea atoa, te huaai faaturi iho â râ o te “ite” hara rahi a te ite aivanaa e te mau haapiiraa a te haapaoraa hape.a
Ua nenei o Charles Darwin i ta ˈna buka On the Origin of Species by Means of Natural Selection i te 24 no Novema 1859. Ua oteo mai râ te manaˈo e mea tupu noa te mau mea atoa hou te anotau o te mau kerisetiano. Ei hiˈoraa, ua tuu te taata philosopho heleni ra o Aristotle i te taata i te hopea o te hoê anairaa o te huru oraraa animara iti o tei tauiui noa. I te omuaraa, aita te upoo faatere haapaoraa i farii i te manaˈo a Darwin, ua tapao râ The Book of Popular Science e: “Ua riro te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea atoa [i muri iho] i te mea hau atu i te hoê noa manaˈo o te ite aivanaa . . . Ua riro oia ei pii no te tamaˈi e e philosopho atoa.” Te manaˈo no nia i te upootiaraa mai te mea maitai aˈe, ua turai te reira i te taata e tutava ra ia naeahia ia ratou i te tiaraa teitei roa ˈˈe i roto i te oraraa.
Ua topa oioi te patoiraa a te upoo faatere haapaoraa. Te parau ra The Encyclopedia of Religion e “aita i farii-noa-hia te manaˈo a Darwin ua farii-popou-hia râ,” e “i te tau a pohe ai oia i te matahiti 1883, ua tae te rahiraa o te mau upoo faatere haapaoraa paari e te orero papu i te faaotiraa e ua tuea te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea atoa e te hoê tatararaa maramarama o te mau papai.”
Noa ˈtu ïa te mau faˈiraa parau i muri nei a The Book of Popular Science: “E tae roa ˈtu i te feia turu i teie haapiiraa e mea tupu noa te mau mea, ua farii mau ratou e te vai ra te mau mea tano ore e te erehia ra te tahi mau mea i roto i te manaˈo tumu a Darwin.” Ma te parauraa e “te rahiraa o te haapiiraa a Darwin ua tauihia ïa e aore ra ua tuuhia i te hiti,” te parau nei râ teie buka e te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea atoa “ua mana hua ïa i nia fatata te mau ohipa atoa a te taata. Ua faaruru te aamu, te ihipǎpǎ e te maimiraa no nia i te mau opu taata i te mau tauiraa rahi no teie noa ïa manaˈo.”
I teie nei mahana, e rave rahi mau aivanaa paari teie e haafifi nei i te manaˈo e mea tupu noa te mau mea atoa. O Fred Hoyle tane, tei haamau i te piha maimiraa no nia i te mau fetia i Cambridge e e melo oia no te apooraa rahi i te pae o te ite aivanaa i Marite, ua papai oia e ahuru matahiti i teie nei e: “Te manaˈo nei au, ma te feaa ore, e e maere rahi te feia tuatapapa i te aamu o te ite aivanaa no te tau a muri aˈe i te iteraa e ua tiaturi-rahi-hia teie manaˈo e aita rea e haapapuraa tei iteahia mai.”
Ma te tairi i te niu mau o te oraraa o te taata nei, ua eiâ te manaˈo e mea tupu noa te mau mea atoa, i te mea e tia na te Poiete anaˈe. Te patoi atoa ra oia i ta ˈna faˈiraa parau ei ite aivanaa, e aita e tiaturi ra i to te huitaata imi-tamau-raa i te parau mau o te ite aivanaa. Ua oaoa o Karl Marx i te rave mai i te manaˈo e mea tupu noa te mau mea atoa e te ‘upootiaraa te mea maitai aˈe’ no te turu i te faraa mai te Faatereraa amui. E huru ino roa râ to te haapiiraa e mea tupu noa te mau mea atoa.
O vai ma te fifihia?
Te taata e tiaturi i te mau manaˈo faahua ite aivanaa, o ˈna te fifihia. E nehenehe atoa râ te tiaturiraa i te mau mea mau a te ite aivanaa e tuu mai i te ati. Ua vare e rave rahi i te haereraa i mua faahiahia mau o te ite aivanaa no roto mai i te tauiraa rahi o te ite aivanaa, ma te tiaturi e i teie nei aore e mea e ore e naeahia.
Ua rahi mai teie tiaturiraa a tamau noa ˈi i te faaiti i te haereraa i mua o te ite aivanaa te huru tano ore i te pae o te ite aivanaa ta te haapaoraa hape i faaitoito na. Ua haamata te tapihooraa e te politita i te farii i te ite aivanaa mai te hoê mauhaa puai mau te tia ia ravehia ia naeahia ta ratou mau opuaraa, ma te monihia mai aore ra ma te haapaariraa i te mana i te pae politita.
Ma te maramarama, te riro mǎrû noa ra te ite aivanaa ei atua ra te huru, ma te faatupu i te hoê huru philosopho ite aivanaa. Te faataa ra Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary i teie mea ei “tiaturi-hua-raa i roto i te faufaaraa o te mau ravea o te ite aivanaa o te natura o tei faaohipahia i roto i te taatoaraa o te mau tuhaa maimiraa.”
I te fatataraa te hopea o te 19raa o te senekele, ua manaˈonaˈo te taata eaha râ ta te 20raa o te senekele e hopoi mai. E haamau ra anei te ite aivanaa i te “raˈi mau i nia i te fenua” ua manaˈo hoi te rahiraa e e nehenehe te reira e tupu? Aore ra, e tamau noa anei te mau mea hape i te faaî i te tahua aroraa o te orureraa hau i te mau tino pohe tafifi o te feia i fifihia? Na te tumu parau “Te ohiparaa no ‘te mau mea faahiahia’ o te 20raa o te senekele,” o to muri iho numera, e pahono mai.
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
Ia tupohe-anaˈe-hia te uira
MEA APÎ i te omuaraa o te 19raa o te senekele, ua faarirohia te uira ei ohipa maere e te anaanatae rahi e aita rea râ to ˈna e faufaa. Te feia no te mau fenua e rave rahi e ua rau to ratou oraraa, mai ia H. C. Ørsted (1777-1851), M. Faraday (1791-1867), A. Ampère (1775-1836), e B. Franklin (1706-90) e mau mea faahiahia ta ratou i itea mai, e i te haapapuraahia râ te reira, o te niu ïa o te ao o te uira o teie nei mau mahana tei haamauhia—e ao o te ore e tere faahou ia tupohe-anaˈe-hia te uira.
[Nota i raro i te api]
a Te hoê o teie huru haapiiraa o te manaˈo rahi ïa e te “hebedoma” o te poieteraa i faahitihia i roto i te Genese e mau mahana ïa e 24 hora tia. Te faataa ra te Bibilia i te parau mau, e rave rahi tausani matahiti to teie mau tau.
[Hohoˈa i te api 29]
Nicolaus Copernicus
Galileo Galilei
[Faaiteraa i te tumu]
Mau hohoˈa i ravehia i roto i te Giordano Bruno e Galilei (Neneiraa heremani)