Te maimiraa i te mau tohu e nehenehe e tiaturihia
“TE TAATA e ite atea i te mau ohipa e toru mahana na mua ˈˈe, e monihia oia e mau tausani matahiti.” E parau paari tinito teie.
Te hinaaro nei te taata e ite e eaha ta ananahi e afai mai, e e rave rahi o te ineine i te aufau i te moni rahi ia noaa mai taua haamaramaramaraa faufaa mau ra. Te imi nei ratou i te mau tohu e tiaturihia. Mai te haapapuhia e te mau poroi no nia i te ahuaraˈi e te mau faaiteraa i te pae faanavairaa, te anaanatae nei tatou i te mau ohipa e tupu i mua nei. Hau atu, maoti te ite papu no nia i te tau a muri aˈe, e nehenehe tatou e faanaho e e faaineine i to tatou oraraa.
Te turai nei te hinaaro e ite e eaha te ohipa e tupu a muri aˈe, i te mau taata e rave rahi ia haere atu e uiui i te feia hiˈohiˈo, te mau tahuˈa, te feia hiˈo fetia, e te feia tahutahu. E taoˈa pue noa te mau papai tahito e no teie nei tau a te feia e parau nei e e tohu ratou i te ohipa e tupu i mua nei, i roto i te mau fare toa e te mau paepae hooraa vea. Te haaati nei râ te manaˈo tiaturi atâ i teie mau huru tohu. Ua parau te tia mana roma ra o Cato e: ‘Te maere nei au i te mea e eita te hoê tahutahu e ata ia ite atu o ˈna i te tahi atu tahutahu.’
Parau mau, ua rau te huru o te mau tohu. I te matahiti 1972, ua pia te hoê pǔpǔ feia vanaa e feia tapihoo nunaa rau tei piihia te Apooraa no Roma, i te hoê tuatapaparaa o tei tohu e e fatata roa te ao nei i te erehia i te mau faufaa aore e faaapîhia. E erehia oia i te auro i te matahiti 1981, i te mercure i te matahiti 1985, i te zinc i te matahiti 1990, i te mori arahu i te matahiti 1992, e vetahi atu â. Te ite ra tatou i teie nei e aita teie mau tohu i tupu.
E rave rahi mau tohu o tei niuhia i nia i te mau hiˈoraa i te pae faaroo. Ei hiˈoraa: Ua faataa te epikopo Helemani ra o Wulfstan e ua riro te haruraa mai to Danemata i te fenua Beretane i te omuaraa o te senekele 11 ei tapao e ua fatata te hopea o teie nei ao. I te matahiti 1525, ua aratai o Thomas Münzer i te hoê orureraa hau a te feia faaapu Helemani no te mea ua ite oia i roto i te hoê orama i te mau melahi e faaoˈi ra i ta ratou tipi no te mea o ta ˈna i manaˈo e e ootiraa rahi. Papu maitai, ua hape teie mau tohu.
Mai ta outou i ite, te vai ra te mau tohu i roto i te Bibilia. Hau atu, ua faaite te feia papai bibilia e ua faauruahia mai ratou e te Atua. Ua parau te aposetolo kerisetiano ra o Petero e: “Te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei. E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.”—Petero 2, 1:20, 21.
I rotopu i te tahi atu mau mea, ua tohu te Bibilia e rave rahi mau tupuraa o te haapapu i te ui e ora ia tupu te vairaa mai o Iesu Mesia i roto i te puai o te Basileia o te raˈi. Te tamaˈi mai tei ore i tupu aˈenei, te oˈe, te mau aueueraa fenua, e te toparaa o te tiaraa morare o te taata, e mau tapao anaˈe ïa o ta te Bibilia e faataa ra mai ‘te mau mahana hopea.’ (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:3-14, 34) Ia au i te Bibilia, e faaineine te haamouraa i te faanahoraa o te mau mea e vai nei i te eˈa no te oaoaraa o te huitaata i roto i te ao apî e afai mai i te mau haamaitairaa mure ore.—Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1-4.
Eaha to outou manaˈo no nia i teie mau tohu a te Bibilia? Mai te tahi atu mau faaiteraa, ua riro anei te reira ei mau parau feruri-noa-hia? E nehenehe tatou e maimi i te papuraa o te mau parau tohu a te Bibilia o tei ore i tupu atura, na roto i te faataaraa ahiri e mea papu anei te mau tohu a te Bibilia no nia i te ohipa i tupu i tahito ra. I roto i te tumu parau i muri nei, e tuatapapa mai tatou i te tahi o teie mau ohipa.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
Ma te parau faatia a te National Weather Service