Peropheta haavare
Auraa: Feia e mau faanahonahoraa e faaite ra i te mau poroi ta ratou e parau ra e no ǒ mai i te hoê tumu hau aˈe i te taata nei, e ere râ no ǒ mai i te Atua mau ra e aita atoa e tuea ra e to ˈna hinaaro i faaitehia.
Nafea e itehia ˈi te mau peropheta mau e te mau peropheta haavare?
Te faaite ra te mau peropheta mau i to ratou faaroo ia Iesu, eita râ e navai noa ia faahua poro ma to ˈna iˈoa
Ioa. 1, 4:1-3; MN: “E tamata râ i taua mau [parau faauruahia] ra, i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra, no te mea e rave rahi te peropheta haavare i reva ˈtu na na te ao nei. Teie te mea e ite ai outou i te [parau faauruahia a] te Atua ra: o te mau [parau faauruahia] e parau e, ua haere taata mai nei Iesu Mesia, no ǒ mai ïa i te Atua ra. E te mau [parau faauruahia atoa] e ore e parau e ua haere taata mai Iesu Mesia i te ao nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Atua ra.”
Mat. 7:21-23: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa . . . ? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”
Te paraparau nei te mau peropheta mau ma te iˈoa o te Atua, eita râ e navai noa ia faahua tia no ˈna
Deut. 18:18-20: “E faatupu vau i te tahi peropheta na ratou i to ratou ra mau taeae, mai ia oe [Mose] na te huru, e e tuu vau i ta ˈu parau i roto i tana vaha, e na ˈna e parau atu ia ratou i te mau parau atoa ta ˈu e faaue atu ia ˈna ra: e te ore e faaroo mai i te parau na ˈu ta ˈna e parau ra i to ˈu nei iˈoa, e faautua ˈtu ïa vau ia ˈna. Area te peropheta e parau teoteo noa i te parau ma to ˈu ra iˈoa, e ere i ta ˈu i faaue ia ˈna e e parau, e o te parau atoa ma te iˈoa o te mau atua ěê ra, e pohe ïa peropheta.” (Hiˈo Ieremia 14:14; 28:11, 15.)
Ua parau Iesu e: “Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei.” (Ioa. 8:28) Ua na ô e: “I haere mai nei au ma te iˈoa o tau Metua.” (Ioa. 5:43) Ua na ô atoa Iesu e: “O tei parau i te parau no ˈna ihora, te imi ra ïa i to ˈna iho hinuhinu.”—Ioa. 7:18.
Ia faahua te tahi feia aore ra faanahonahoraa e e tia ratou no te Atua, area te patoi nei ratou i te faaohipa i te iˈoa iho o te Atua e ua matau ratou i te faaite i to ratou iho manaˈo no nia i te mau mea, te faaî ra anei ratou i teie titauraa faufaa no te hoê peropheta mau?
Aita te raveraa i te ‘tapao rahi,’ aore ra i te “semeio” e haapapu ra e e peropheta mau teie
Mat. 24:24: “E Mesia haavare hoi te tia mai i nia, e te peropheta haavare, e ua rave i te tapao e te semeio rahi, e tae noa ˈtu te vare i te feia maitihia ra, ahiri i tia.”
Tes. 2, 2:9, 10: “O taua taata e au to ˈna haerea mai i te ravea puai a Satani ra, ma te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa ra, i rotopu i te feia e pohe ra, no te mea aore ratou i farii i te parau mau ma te hinaaro, ia ora ratou.”
I to ˈna pae, ua faatupu o Mose i te mau semeio ia au i te aratairaa a te Atua. (Exo. 4:1-9) Ua horoa atoa Iehova i te puai ia Iesu no te faatupu i te mau semeio. (Ohi. 2:22) Tera râ, e ere te mau semeio i te haapapuraa hoê roa e faaite ra e e nau taata tonohia raua e te Atua.
Te tupu ra te mau tohu a te mau peropheta mau, aita noa râ ratou i ite afea e mea nafea e tupu ai
Dan. 12:9: “A haere, e Daniela: ua opanihia taua parau nei, ua tapirihia e tae noa ˈtu i te tau hopea ra.”
Pet. 1, 1:10, 11: “Te mau peropheta . . . i te maimi-maite-raa, e ei tehea tau, e ei tehea huru tau ta te [v]arua o te Mesia i roto ia ratou ra i parau mai, a faaite atea mai ai oia i te mau pohe o te Mesia ra, e te maitai e tupu i muri iho.”
Kor. 1, 13:9, 10: “Te ite pae tahi nei tatou, e te tohu pae tahi nei. Ia tae râ i te mea tia mau ra, ei reira te mea pae tahi noa ra e faaorehia ˈi.”
Mas. 4:18: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.”
Ua faatupu te mau aposetolo e te tahi mau Kerisetiano matamua i te mau tiaturiraa hape; aita râ te Bibilia e faariro ra ia ratou ei mau “peropheta haavare.”—Hiˈo Luka 19:11; Ioane 21:22, 23; Ohipa 1:6, 7.
Ua faaitoito te peropheta ra o Natana ia Davida ia ohipa ia au i to ˈna mafatu no te paturaa i te hoê fare haamoriraa i te Atua. I muri iho râ, ua ani Iehova ia faaite oia ia Davida e e ere o ˈna te patu i taua fare ra. Aita râ Iehova i faarue ia Natana no ta ˈna parau; ua tamau noa oia i te faaohipa ia ˈna no te mea ua faatitiaifaro o ˈna ma te haehaa i te mau ohipa i to Iehova faaiteraa ia ˈna i to ˈna hinaaro.—Par. 1, 17:1-4, 15.
E turu te mau parau a te hoê peropheta mau i te haamoriraa mau e e tuea te reira e te hinaaro o te Atua i faaitehia
Deut. 13:1-4; MN: “Ia tupu noa ˈtu te hoê peropheta e te taotooto i roto ia outou na; e ia tuu mai oia i te tapao e te piri ia outou ra; e ia tupu mau taua tapao ra e taua piri ra, ta ˈna i parau maira ia oe, ua na ô maira oia, Tatou e pee i te mau atua ěê nei, (i tei ore i itea e oe ra,) e haamori tatou i te reira; eiaha outou e faaroo i te parau a te reira peropheta e te reira taotooto; te tamata ra hoi to outou ra Atua o Iehova ia outou, ia itea to outou hinaaroraa i to outou ra Atua ia Iehova, ma to outou aau atoa e ma to outou [nephe] atoa: o to outou Atua ra o Iehova ta outou e pee, e oia ta outou e mǎtaˈu, e ta ˈna ra mau parau te haapao, e faaroo hoi i to ˈna reo, e haamori hoi ia ˈna, e oia ta outou e ati maite atu.”
I te mea e te parau ra te Bibilia e ei ‘taua no teie nei ao’ e enemi ïa oia no te Atua, te turu ra anei te mau ekalesiatiko e faaitoito ra i to ratou mau melo ia faaô i roto i te mau ohipa o teie nei ao, i te haamoriraa mau? (Iak. 4:4; Ioa. 1, 2:15-17) No nia i te mau nunaa, ua parau te Atua mau e: “E ite hoi ratou e, o vau o Iehova,” e te na ô ra te Bibilia e e rave mai te Atua i roto i te mau nunaa i ‘te hoê pae taata no to ˈna iˈoa.’ Teie râ, ia haafaufaa ore te mau faanahonahoraa faaroo i te iˈoa iho o te Atua, te ohipa ra anei ratou ia au i te hinaaro o te Atua i faaitehia mai? (Ezek. 38:23; Ohi. 15:14) Ua faaite o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ia pure ratou no te Basileia o te Atua, e te faaitoito ra te Bibilia ia tatou eiaha e tiaturi i te taata o te fenua nei; no reira ia faaitoito te mau ekalesiatiko e te mau faanahonahoraa politita i te taata ia tiaturi ratou i te faatereraa taata nei, e nehenehe anei e parau e e mau peropheta mau ratou?—Mat. 6:9, 10; Sal. 146:3-6; hiˈo Apokalupo 16:13, 14.
E itehia te mau peropheta mau e te mau peropheta haavare i te mau hotu e itea-papu-hia i roto i to ratou oraraa e to te feia e pee ra ia ratou
Mat. 7:15-20: “E ara râ i te orometua haavare, o tei haere mai ia outou ma te huru o te mamoe ra, area o roto ra, e luko taehae ïa. E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa . . . E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino. . . . E ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai.”
Eaha te mea e tapao ra i to ratou oraraa? “O ta te tino e rave nei . . . oia hoi te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha, te hairesi, te feii, te taparahi taata, te taero ava, te oehamu tiaâ ra, e mai te reira atoa te huru . . . E te feia e rave i te reira ra mau peu, e ore ratou e parahi i te basileia o te Atua ra. Area ta te [v]arua [o te Atua] e faatupu ra, o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo. Te mamahu, te hitahita ore.”—Gal. 5:19-23; hiˈo atoa Petero 2, 2:1-3.
Aita anei te mau Ite no Iehova i haapii atu i te tahi mau mea hape?
Aita te mau Ite no Iehova e faahua parau ra e e mau peropheta faauruahia ratou. Ua hape na ratou. Mai te mau aposetolo a Iesu Mesia, ua hape na to ratou mau tiaturiraa i te tahi mau taime.—Luka 19:11; Ohi. 1:6.
Ua horoa te mau Papai i te tahi mau faataaraa no nia i te tau o te vairaa mai o te Mesia; e ua faahohonu te mau Ite no Iehova i te reira ma te anaanatae rahi. (Luka 21:24; Dan. 4:10-17) Ua faataa atoa o Iesu i te hoê tapao tuhaa rau o te taaihia i te tupuraa o te mau parau tohu no nia i te tau e faataa ra i te ui o te ite i te hopea o te faanahoraa ino o te mau mea a Satani. (Luka 21:7-36) Ua horoa te mau Ite no Iehova i te mau haapapuraa e te tupu ra teie tapao. Parau mau e ua hape te mau Ite no nia i te auraa o te ohipa e tupu i te hopea o te tahi mau tau, aita râ ratou i hape aˈe i te ereraa i te faaroo aore ra i te faaearaa i te vai ara i te tupuraa o te mau opuaraa a te Atua. Ua tamau noa ratou i te tapea i roto i to ratou feruriraa i teie aˈoraa a Iesu: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.”—Mat. 24:42.
Mea iti roa te mau faatitiaifaroraa manaˈo tei tia ia ratou ia rave ia faaauhia i te mau parau mau Bibilia faufaa ta ratou i taa e i faaite. Teie vetahi o taua mau parau mau ra: o Iehova anaˈe te Atua mau. E ere o Iesu Mesia i te hoê tuhaa o te Toru Tahi; e Tamaiti fanau tahi oia a te Atua. E nehenehe tatou e tiamâ mai i te hara na roto noa i te faaroo i te tusia taraehara a Iesu. E ere te varua moˈa i te taata, o te puai ohipa râ o Iehova; e tia i te mau tavini mau ia faatupu i te hotu o teie varua i roto i to ratou oraraa. E ere te nephe taata i te mea pohe ore, mai ta te mau etene i tahito ra i parau; e pohe oia, e tei te tia-faahou-raa noa te tiaturiraa o te oraraa a muri aˈe. Ua faatia noa te Atua i te ino no te tumu parau o te mana arii o te ao nei. O te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa no te huitaata. Mai te matahiti 1914 mai â, te ora nei tatou i te mau mahana hopea o te faanahoraa ino o te mau mea o te ao nei. E 144 000 anaˈe Kerisetiano haapao maitai te riro ei arii e ei tahuˈa i nia i te raˈi e te Mesia, area te toea o te huitaata auraro ra, e ora ïa e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua.
Teie te tahi atu tupuraa e tia ia haapaohia no nia i te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova. Ua faateitei anei te reira i te faito morare o te taata? Mea taa ê anei te feia e farii ra i teie mau haapiiraa i rotopu i te huiraatira no to ratou haerea tia? Te haamaitaihia ra anei to ratou oraraa utuafare i te faaohiparaa i teie haapiiraa? Ua parau Iesu e e ite-ohie-hia ta ˈna mau pǐpǐ i te here e vai ra i rotopu ia ratou. (Ioa. 13:35) Te itehia ra anei teie huru maitai faahiahia i rotopu i te mau Ite no Iehova? Na te mau tupuraa iho e haapapu ra i te reira.
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Ua faaara mai ta matou orometua e e mau peropheta haavare te mau Ite no Iehova’
E nehenehe oe e pahono e: ‘E nehenehe anei au e ui e: Ua faaite anei o ˈna i te tahi mau irava Bibilia o te haapapu ra e e au ta matou e tiaturi ra aore ra e rave ra, i ta te mau peropheta haavare? . . . E nehenehe anei au e taio atu eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau peropheta haavare. (A faaohipa hoê aore ra e rave rahi manaˈo i te mau api 294-298.)’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E farii oe e eita e nehenehe e faahapa noa mai te reira e aita e haapapuraa. Ua horoa anei ta oe orometua i te tahi mau hiˈoraa papu? (Ia faahiti te taata e paraparau maira i te tahi mau “tohu” tei ore i tupu, a faaohipa i te mau manaˈo i te api 296, e mai i raro i te api 297 e tae atu i te niaraa o te api 299.)’
Te tahi atu ravea: ‘Ua papu ia ˈu e ahiri e e faahapahia oe, e hinaaro iho â oe e faataa i to oe tiaraa aore ra i to oe manaˈo, e ere anei? . . . No reira e nehenehe anei au e faaite atu i roto i te Bibilia . . . ?’