VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/3 api 6-8
  • Nafea ia paruruhia i te ohipa hamani ino vahine

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea ia paruruhia i te ohipa hamani ino vahine
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A ohipa oioi na outou e tia ˈi
  • A aro papu
  • Nafea ia faaruru i te fifi o te ohipa hamani ino vahine
    A ara mai na! 1993
  • Te huru tupuraa mau o te ohipa hamani ino vahine
    A ara mai na! 1993
  • Paruruhia i te haruraa maoti te mea ta ˈna i taio
    A ara mai na! 1989
  • “E teie nei, e pohe oe!”
    A ara mai na! 1986
Ite hau atu â
A ara mai na! 1993
g93 8/3 api 6-8

Nafea ia paruruhia i te ohipa hamani ino vahine

E taurearea roa o Eric e te nehenehe atoa, no roto mai i te hoê utuafare fetii oraraa fanaˈo. E ua titauhia o Lori, 19 matahiti iǒ Eric e to ˈna hoa. Ua tae atura oia i te fare o Eric i reira te faanahoraahia te tahi amuamuraa, tera râ ma te ore oia i ite, ua opua aˈera te tahi atu na taata faaipoipo e ore e haere mai. Inaha, fatata roa te mau taata atoa i titau-manihini-hia i te faarue mai i te amuamuraa.

“Ua haamata aˈera hoi au i te manaˈo e, ‘e tupu te tahi ohipa ino,’ aita râ vau i ite e eaha,”, ta ˈna ïa i parau.

A toe noa mai ai o Lori anaˈe, ua haru aˈera o Eric ia ˈna e ua taoto atura ia ˈna. Aita o Lori i faaite aˈenei i taua ohipa nei i te mutoˈi, e i muri aˈe, ua faaatea aˈera oia ia ˈna e 240 km i te atea, ia ore oia ia ite faahou ia Eric. Hoê matahiti i muri aˈe, e riaria noâ oia ia titau mai te hoê tamaroa ia ˈna.

UA RIRO te ohipa hamani ino vahine ei haamǎtaˈuraa e rahi noa ˈtura, e te parururaa maitai roa ˈˈe no te hoê vahine, te haapao-maitai-raa ïa o ˈna e te faaineine-maitai-raa o ˈna ia ˈna. Eita te mau huru tupuraa atoa e tupu ai te ohipa hamani ino vahine e nehenehe e faaineinehia na mua ˈˈe, te iteraa râ eaha te manaˈo o te mau taata hamani ino vahine e nafea ratou ia faanaho i ta ratou haruraa, o te riro ïa i te tauturu ia outou ia ite i te mau tapao.a Te na ô ra te tahi maseli tahito e: “E hiˈo atea noa tei haapao ra i te ino e ua ape ihora! e haere mârô â te ite ore e pohe atura.”—Maseli 27:12.

Te ravea maitai roa ˈˈe no te ape i te hoê huru tupuraa e noaahia ˈi i te hamani ino, te aperaa ïa i te mau taata hamani ino vahine. Ia papu maitai na ia outou i te huru haerea o te hoê tane—o ta outou iho â râ i matau maitai—o te nehenehe e faariro ia ˈna ei taata hamani ino papu. (A hiˈo i te api 7.) E faaohipa paha te tahi mau tane i te huru faanehenehe o te hoê vahine aore ra i to ˈna hinaaro e faaea noa mai o ˈna anaˈe ia ˈna ra, ei hororaa na ratou no te hamani ino ia ˈna. I te mea hoi e e ere na te hoê vahine te hape ia atuatu te hoê tane i teie mau manaˈo hairiiri, e tia ia ˈna ia haapao maitai i teie mau huru haerea.

Eiaha na e faaea outou anaˈe e te hoê tane ta outou i ore i matau maitai. (E mai te peu e mea matau ia outou te hoê tane, ia haapao maitai ïa outou e tia ˈi.) E nehenehe te hoê taata hamani ino vahine ta outou i ore i matau e haere mai i to outou fare e e parau mai ia outou e te haere maira o ˈna e tatâˈi i to outou fare. A hiˈo e e parau mau anei ta ˈna. E faanaho atoa te hoê taata hamani ino vahine i ineine maitai, ia nehenehe oia ia vai mai o ˈna anaˈe e te mau vahine ta ˈna e hinaaro e haru i te parauraa e e haere o ˈna e hoohoo haere mai, tera râ e tia ia ˈna ia tapea i to ˈna fare aore ra i te haavareraa mai e te vai ra te hoê pǔpǔ taata i te hoê vahi ta ˈna i manaˈo no te farerei ia outou. E ara ia ore outou e topa i roto i taua herepata nei.

No te ape i te tahi mau fifi i te mau taime outou e titau-manihini-hia ˈi, a faanaho i te reira e te tahi mau pǔpǔ aore ra ia apeehia mai outou e te hoê taata e tia ˈi. Ia ite maitai na outou o vai mau na te taata e titau maira ia outou, e ia haamau atoa outou i te tahi mau otia papu maitai i te pae no te farereiraa tino, e ia oti, e nehenehe ïa outou e farii. A haapao maitai i te pae no te inuraa i te ava taero! Eita outou e nehenehe e arai i te fifi mai te peu e ua fifi rii mai to outou feruriraa. (A faaau e te Maseli 23:29-35.) A pee i to outou mau manaˈo. Mai te peu e te huru ê ra outou i pihai iho i te hoê taata, eiaha e faaoti e e mau manaˈo maitai anaˈe to ˈna. A tia, a haere.

Mea hinaaro taa ê na te mau metua e mau tamarii taurearea ta ratou, e tauaparau no nia i te parau no te parururaa mai i te ohipa hamani ino vahine e ta ratou mau tamarii, ia taa maitai ia ratou i te mau huru tupuraa atâata mau no te mea, mea apî roa te rahiraa o te mau taata hamani ino e te mau taata e hamani-ino-hia nei.

A ohipa oioi na outou e tia ˈi

Eita te taatoaraa o te mau huru tupuraa i te pae no te hamani-ino-raa i te vahine e faaineinehia na mua ˈˈe. Ma te ore outou e ite, e riro paha outou i te faaruru atu, outou anaˈe i te hoê taata puai aˈe ia outou e o te faahepo mai ia outou e taoto ia ˈna. Nafea ˈtura ïa?

Ia ohipa oioi na outou e tia ˈi, e a haamanaˈo e te tapao ta outou e titau ra: ia matara mai outou. E pinepine te hoê taata hamani ino vahine i te tamata i te vahine i mua ia ˈna hou aˈe oia e opua ˈi e haru ia ˈna, no reira mea faufaa roa ïa ia faahuru ê outou i ta ˈna faanahoraa mai ta outou e nehenehe hou aˈe oia e papu maitai ai e e nehenehe ta ˈna e faatupu i ta ˈna ohipa. E piti huru ravea ta te mau taata tuatapapa i te parau no te hamani ino vahine e horoa ra: te patoiraa ˈtu ma te ore e haa aore ra te patoiraa ˈtu ma te haa. E nehenehe ta outou e tamata na mua i te patoiraa ma te ore e haa e, e riro hoi taua huru patoiraa nei i te aratai i te patoiraa e haa ˈtu ai outou.

Te vai ra i roto i te patoiraa ma te ore haa, i te manaˈo e haapau i te taime na roto i te paraparauraa i te taata hamani ino vahine i te na ôraa ˈtu ia ˈna e e maˈi purumu to outou aore ra ma te ruai atu i nia ia ˈna. (A faaau e te Samuela 1, 21:12, 13.) “Ua taotiahia te mau ravea i roto i te feruriraa o te hoê taata,” ta Gerard Whittemore ïa i papai i roto i ta ˈna buka Street Wisdom for Women: A Handbook for Urban Survival.

E titau te mau patoiraa ma te ore e haa—te vai ra i roto te mau mea atoa e oia atoa te aroraa ˈtu i te taata hamani ino vahine—i te hoê feruriraa maramarama maitai no te faahoro ê roa i te feruriraa o te taata e haru ra ia outou aore ra no te tamǎrû ia ˈna. Mai te peu e riri roa te taata e haru ra ia outou i ta outou patoiraa, a tamata i te tahi atu ravea. Tera râ, eiaha roa ˈtu outou e na roto atu i te hoê aroâ aita e taata to reira i te taime outou e feruri ai nafea râ outou. E ia haamanaˈo na outou e te ravea faahiahia roa ˈˈe no te patoiraa ˈtu ma te ore e haa—te tuôraa ïa.—A faaau e te Deuteronomi 22:23-27.

Te tahi atu huru o te ohiparaa ïa ma te faahepo. A parau atu i te taata e haru maira ia outou na roto i te tahi mau parau taa ore e eita outou e auraro i to ˈna manaˈo. I roto i te hoê huru tupuraa e tupu ai i te ohipa hamani-ino-raa, e nehenehe outou e tamata i te tuô ma te faaite e eaha te ohipa e tupu ra. Te tuôraa i te na ôraa e, “E ohipa hamani ino teie! Te pii ra vau i te mutoi!”, o te riro i te faaitoito i te taata e haru ra ia outou, ia feruri maitai e turai ia outou.

A aro papu

Mai te peu e eita te paraparau e manuïa, eiaha e mǎtaˈu i te faaohipa i te patoiraa ma te haa. E ere ïa te auraa e e rahi roa ˈtu â ïa outou i te mauiui aore ra i te haapohehia, inaha eita atoa te tuôraa outou e haapapu mai e e ora anei outou. Tera râ, te faaitoito maira te mau taata tuatapapa i te parau no te ohipa hamani ino vahine e e tia ia outou ia tamau â i te patoi uˈana.

E nehenehe te patoiraa ˈtu e riro ei mea fifi roa na te mau vahine no te mea ua hamanihia ratou no te hoê oraraa peu maitai, te haa ore, e te auraro ia haamǎtaˈuhia mai iho â râ ratou i te pae tino. Tera râ, e tia ia outou ia opua na mua ˈˈe e e patoi mau â outou, ia ore to outou taime faufaa roa ia mâuˈa na roto i te faatupuraa i te manaˈo feaa, i te taime outou e haruhia ˈi.

E tia ia outou ia peapea roa ia haamǎtaˈu mai te hoê taata ia outou aore ra ia faahepo mai ia outou. E tia ia outou ia ite e mea opuahia taua haruraa ra, e te tiaturi ra te taata hamani ino vahine e e auraro outou. A riri, eiaha e riaria. “E riro to outou riaria ei mauhaa faufaa roa na te taata e haru ra ia outou,” ta te vahine maimi ra ïa o Linda Ledray i parau. Eiaha e mǎtaˈu i te mea e ua rahi roa ta outou patoiraa aore ra mai te peu e mai te maamaa ra to outou huru. “Mea maitai aˈe ia riro ei taata ino, ei taata i noaahia i te hamani ino,” ia au i ta te tahi vahine aravihi no nia i taua tuhaa nei e parau ra. Ua na reira te mau vahine i manuïa i te patoi atu i te mau taata hamani ino vahine e ua tamata ratou hau atu i te hoê ravea, mai te hohoniraa ˈtu aore ra te tapûpûraa ˈtu, te tutuharaa ˈtu, e te tuôraa.

Mai te peu e eita ta outou e nehenehe e paruru ia outou iho i te ohipa hamani ino vahine, a haamau i to outou manaˈo i nia i te ravea e ite ai outou i muri aˈe e o vai taua taata ra. Mai te peu e nehenehe ta outou, te paraˈuraa ˈtu outou ia ˈna aore ra te tumuturaa i to ˈna ahu, e riro ïa i te vaiiho mai i te toto e i te tahi tapao o to ˈna ahu i nia ia outou. Ia tapae i nia i taua faito ra, eita ïa ta outou e nehenehe faahou e aro maoro atu. No reira, “eiaha e tamaˈi ia outou e te ‘vaiiho ra’ outou ia ˈna ia hamani ino mai ia outou,” ta Robin Warshaw ïa i parau i roto i ta ˈna buka I Never Called It Rape. “Aita e faufaa ia outou ia turu i te fifi e tupu ra aore ra i te pohe ei ‘haapapuraa’ e ua noaa outou i te hamani-ino-hia.

[Nota i raro i te api]

a Eita e piti huru tupuraa e tuea, e aita e faaararaa eita te aˈoraa e hape. Inaha, aita te feia tuatapapa i te parau no te ohipa hamani ino vahine i ite e eaha te maororaa e eaha te huru o te hoê taata e hamani-ino-hia ra ia haruhia oia.

[Tumu parau tarenihia i te api 7]

Te huru o te taata hamani ino vahine

□ E parau ino mai oia ia outou, eita e tâuˈa mai i to outou mau manaˈo, e riri roa aore ra e inoino roa ia horoa ˈtu outou i te tahi manaˈo.

□ E tamata oia i te faatere i to outou oraraa, oia hoi no nia i te huru ahu ta outou e oomo e o vai ma to outou mau hoa. E hinaaro o ˈna e faatupu i te mau opuaraa atoa i roto i te hoê farereiraa, oia hoi ihea râ e tamaa ˈi aore ra eaha te hohoˈa e haere e mataitai.

□ E pohehae noa aita e tumu.

□ E faaino noa o ˈna i te mau vahine.

□ E faataero ia ˈna aore ra “e faahepo” mai e e tamata hoi ia na reira atoa outou.

□ E faahepo mai ia outou ia vai noa outou anaˈe e o ˈna aore ra ia taoto ia outou.

□ Eita o ˈna e hinaaro e ia rave outou i te tahi mau haamâuˈaraa ia farerei outou e e riri roa ia parau outou e aufau atoa outou.

□ E taata ino roa i te tahi mau taime, inaha e haru o ˈna i to outou rima e e turai ia outou.

□ E faahuru ê ia outou ma te tapiri roa mai i te parahi i pihai iho ia outou, e te parururaa i to outou eˈa, e tapea mai ia outou ia parau outou e eiaha, aore ra e paraparau mai ia outou mai te huru ra ïa e e mea ite aˈe o ˈna.

□ Eita e nehenehe e inoino ma te ore e riri roa.

□ Aita e faariro maira ia outou mai ia ˈna.

□ Mea au roa na ˈna i te mau mauhaa tamaˈi e e haamauiui i te animala, te tamarii, aore ra te taata ta ˈna e nehenehe e hamani ino.

No roto mai i te buka ra I Never Called It Rape, a Robin Warshaw.

[Hohoˈa i te api 7]

Ua na reira te mau vahine i manuïa i te patoi atu i te mau taata hamani ino vahine e ua tamata ratou hau atu i te hoê ravea

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono