Te mau tamarii—Mea maitai anei ia noaa te tamarii aore ra eita?
UA ATI maitai te huru o te faanahoraa o te hoê utuafare i te mea e pinepine i te piihia, te maraaraa rahi o te huiraatira. I roto i te aamu o te taata nei, ua tupu rii mǎrû noa mai te huiraatira; hoê â faito to te feia pohepohe e te feia e fanauhia mai. Inaha, i te matahiti 1830 ra, ua taeahia te faito o te huiraatira o teie nei ao i nia i te hoê miria.
E i muri iho, ua tae maira te mau ohipa apî i te pae no te rapaauraa e i te pae no te ite aravihi e inaha, iti roa maira hoi te feia pohe e o te maˈi te tumu, te maˈi iho â râ i roto i te mau tamarii. I te matahiti 1930 ra, ua taiohia e piti miria rahiraa taata i roto i te ao nei. I te matahiti 1960 ra, ua amui-faahou-hia mai hoê miria. E i te matahiti 1975 ra, te tahi atu miria. I te matahiti 1987 ra, ua taeahia te faito o te huiraatira o te ao nei i nia i te pae miria.
Ia au i te tahi atu huru hiˈoraa, te maraa nei te faito o te huiraatira o to tatou nei palaneta i nia i te 170 taata i te minuti hoê. E taiohia ïa e 250 000 taata hau atu, i te mahana hoê, navai maitai no te hoê oire rarahi. Te auraa atoa, i te mau matahiti atoa hau atu i te 90 milioni taata te amuihia mai, oia hoi e toru taime te huiraatira no Canada ia faaauhia aore ra e tuati noa i te huiraatira no Mexico. Hau atu i te 90 i nia i te hanere o taua maraaraa nei teie e tupu nei i roto i te mau fenua ona, i reira hoi e 75 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei e ora ˈi.
Te mau faatereraa no ratou atoa teie parau
Inaha, no te aha te mau faatereraa e tutava rahi ai e taotia i te parau no te tupuraa te huiraatira i te rahi, i nia i te faanahoraa utuafare? Ua pahono te taote Babs Sagoe, e taata teie e haapao i te tabula ohipa i te pae no te afata faufaa a te mau Hau Amui i te fenua no Nigeria, na roto i te horoa-noa-raa mai i te tahi faahohoˈaraa oia hoi, o ta ˈna e parau ra, o te tatara maitai ra i te huru tupuraa fifi mau e te patoitoi atoa e itehia ra. Teie ta ˈna e faataa ra:
‘A feruri na e maha tâ fenua to te hoê taata faaamu animala. Mai te peu e hoê ahuru tamarii ta ˈna, e tufa maite iho â ïa oia i te fenua i roto ia ratou, fatata afa tâ i te tamarii tataitahi. E mai te peu e hoê ahuru tamarii ta ratou tataitahi e a tufa ˈtu ai i to ratou tuhaa fenua, e 400 noa ïa metera tuea e noaa i ta ratou mau tamarii tataitahi. Papu maitai, e ere hoê â huru oraraa to teie mau tamarii mai tei fanaˈohia na e to ratou papa ruau e maha tâ fenua to ˈna.’
Te tuu ra teie faahohoˈaraa i te tapao i nia i te auraa i rotopu i te hoê huiraatira e haere noa i te rahiraa e te hoê fenua o te ore roa ˈtu te huiraatira e maraa e ua taotiahia ta ˈna mau faufaa. A rahi noa ˈi te huiraatira, e rave rahi atura ïa mau fenua ona teie e faaruru nei i te mau faito huiraatira e vai ra. E tuatapapa anaˈe na vetahi o taua mau fifi ra.
Te mau faufaa. I te mea hoi e te rahi noa ˈtura te numera o te taata, e rahi noa atoa ïa te mau aniraa i te pae no te mau uru raau, no te fenua, no te pape inu. Eaha ïa te faahopearaa? Te na ô ra te vea ra Populi e: “E pinepine . . . te mau fenua ona i te faarahi atu â i te faaohipa i te mau faufaa o te fenua inaha, o taua mau faufaa nei hoi te ravea no ta ratou mau imiraa faufaa no a muri aˈe.”
Te mau ravea imiraa faufaa. I te mea hoi e te rahi noa ˈtura te numera o te taata, mea fifi roa ˈtura ïa na te mau faatereraa i te horoa mai i te mau fare nohoraa, i te mau fare haapiiraa e tae noa ˈtu i te mau ravea i te pae no te vai-mâ-raa, no te mau purumu e no te utuuturaa maˈi. Ma te faateimahahia e te mau tarahu e te iti hoi te faufaa, te faahepohia nei te mau fenua ona e haapao i te mau hinaaro o teie mau huru nunaa, inaha ia vaiiho-noa-hia ratou e rahi roa ˈtu â ïa te fifi.
Te ohipa: Te parau ra te vea a te Hau Amui e haapao i te parau no te faufaa a te huiraatira, oia hoi Huiraatira e te mau mea e haaati ra: Te mau fifi e tia ia faaruruhia e, i roto e rave rahi mau fenua ona, e 40 i nia i te hanere o te feia rave ohipa aita ta ratou e ohipa. E i roto i te mau fenua ona, hau atu i te afa miria taata aita ta ratou e ohipa aore ra aita faahou ratou e rave ra i te ohipa, te hoê huru tupuraa e fatata roa i te tuati i te taatoaraa o te mau rave ohipa i roto i te ao maona.
Ia ore taua mau faito nei ia ino roa, e tia i te mau fenua ona ia faatupu hau atu i te 30 milioni ohipa i te mau matahiti atoa. Te ora nei â te mau taata e hinaaro ra i taua mau ohipa nei i teie mahana—inaha, e mau tamarii hoi ratou i teie mahana. Te parau ra te tahi mau aivanaa e e riro te parau no te ohipa ore i te aratai i te tamaˈi tivira, i te faarahi roa i te veve, e oia hoi i te haamou roa i te mau hotu a te natura nei.
Mea iti roa teie e maere nei e te rahi noa ˈtura te mau fenua ona i te faaitoito i te parau no te faanahoraa utuafare. Ma te horoa mai i te tahi manaˈo no nia i te mau mea i mua nei, te na ô ra te tahi vea a te pae rapaauraa beretane oia hoi te Lancet e: “Te faarahi roa ˈtura te fifi i te pae no te maraaraa te numera o te taata, i roto iho â râ i te mau fenua veve o te ao nei, i te ohipa ta ratou e faaruru nei. . . . E rave rahi milioni taata e faaruru atu i to ratou oraraa ma te ore ratou i haapiihia, ma te ore i rave i te ohipa, ma te fare ore e ma te ore atoa hoi i fanaˈo i te oraora-maitai-raa au noa, i te parau no te rapaauraa e te mau faanahoraa i ravehia i te pae no te vai-mâ-raa, e o te oreraa te maraaraa o te huiraatira e taiohia, te tumu matamua hoi e tupu ai te mau fifi i faahitihia ˈtu na.”
Te mau utuafare no ratou teie parau
Te faatupuraa i te tahi mau tapao e te haamauraa i te mau tabula ohipa no te faanahoraa i te oraraa utuafare i te pae no te nunaa iho o te hoê ïa mea; te raveraa râ e ia haapao mai te huiraatira i te reira o te tahi atu ïa mea. I roto e rave rahi mau totaiete, te vai puai nei â te mau huru hiˈoraa tahito no te faatupu i te mau utuafare fetii rarahi. Ei hiˈoraa, ua pahono atura te hoê metua vahine Nigeria i te faaitoitoraa a ta ˈna faatereraa e faaiti i te fanau: “O vau te hopea o na tamarii e 26 o to ˈu metua tane. Pauroa to ˈu mau taeae e mau tuahine e vau e tae atu i te 12 tamarii ta ratou tataitahi. No reira, o vau anei ïa i roto ia matou, mea iti roa ta ˈu tamarii?”
Tera râ, e ere teie huru hiˈoraa i te hiˈoraa mâtauhia i mutaa ihora, i Nigeria iho â râ, i reira hoi te vahine tiaraa faito au noa e fanau ai e ono rahiraa tamarii. I mua i te maraaraa rahi o te moni hoo, e rave rahi milioni taata mea fifi roa na ratou ia faaamu e ia faaahu i to ratou mau utuafare. E rave rahi tei ite mai i roto i te roaraa o to ratou oraraa i te parau mau no nia i te parau paari Yoruba e na ô ra e: “Ọmọ bẹẹrẹ, òṣì bẹẹrẹ” (ia rahi te tamarii, e rahi atoa ïa te veve).
Ua ite maitai te mau taata faaipoipo i te parau no te mau haamaitairaa e noaa mai ia haamauhia te tahi tabula no te faanahoraa i te oraraa utuafare, aita râ hoi vetahi pae e faaohipa nei i te reira. Eaha ihora ïa te faahopearaa? Te parau ra te buka ra Te huru o te mau tamarii o te ao nei i te matahiti 1992 (beretane) i neneihia e te UNICEF (United Nations Children’s Fund) e fatata hoê vahine hapû i nia i te toru i roto i te mau fenua ona i te mau matahiti atoa, aita noa ratou e ore e faanaho nei i te tahi tabula no te utuafare aita atoa râ ratou e hinaaro nei i taua tabula ra.
E faaora te tabula no te faanaho i te oraraa utuafare
Taa ê atu te mau fifi i te pae no te faanavairaa faufaa, te tahi atu tumu faufaa roa e tia ˈi te tabula no te faanahoraa i te oraraa utuafare ia haapaohia, o te oraora-maitai-raa ïa o te metua vahine e o ta ˈna mau tamarii. “E ohipa hauti noa te hapû area te fanauraa i te tamarii ra e ohipa ora ïa aore ra e ohipa pohe,” ta te hoê parau paari ïa no Afirika Hitia o te râ e parau ra. I te mau matahiti atoa, i roto i te mau fenua ona, afa milioni vahine te pohe nei i to ratou tau hapûraa aore ra i te taime ratou e fanau ai, hoê atura ïa milioni tamarii aita to ratou e metua vahine, e amuihia mai e pae milioni e tae atu i te hitu milioni vahine tei ino roa e o te fanauraa te tumu.
E ere pauroa te mau vahine i roto i te mau fenua ona teie e farerei nei i teie ati. Mai ta te mau tabula i muri nei e faaite ra, te feia e ohie roa i te roohia i teie ati o te mau vahine ïa e fanau nei ehia rahiraa tamarii, e te reira ma te oioi e ma te tamau, aore ra ia maoro roa. Te faaite ra te tahi feia mana no te mau Hau Amui e e nehenehe te tabula no te faanahoraa i te oraraa utuafare e arai hoê i nia i te maha aore ra hoê i nia i te toru o taua mau fifi e farereihia e te mau vahine i to ratou tau hapûraa aore ra i te taime ratou e fanau ai, e e nehenehe atoa hoi e ape ehia rahiraa milioni maˈi ino roa. E riro atoa te reira i te faaora e rave rahi milioni tamarii i te mau matahiti atoa na roto i te arairaa i te mau fanauraa fifi roa no te tamarii.
E, e rave rahi mau vahine mea rahi roa ta ratou tamarii teie e fanau nei no te mea aita ˈtu e ravea. Te faariro nei hoi ratou i te tamarii tataitahi ei haamaitairaa no ǒ mai i te Atua ra.
[Tumu parau tarenihia i te api 26]]
Te mau fifi rahi i te pae no te hapûraa i roto i te mau fenua ona
Mea oioi roa: Te fifi no te poheraa i te tau hapûraa e i te taime fanauraa i rotopu i te mau vahine mai te 15 e tae atu i te 19 matahiti, ua hau atu ïa i te toru taime ia faaauhia i te mau vahine faito matahiti e 20 e tae atu i te 24 matahiti. Te mau aiû e fanauhia e te mau potii apî roa, e ohie aˈe ratou i te pohe no te mea ua oioi roa ratou i te fanauhia, aore ra mea iti roa to ratou faito teiaha i te fanauraahia ra.
Piri roa: E haapeapea rahi mau â te area taime i rotopu i te mau fanauraa, i te vai-ora-raa mai o te tamarii. E nehenehe e parau e e riro te hoê aiû e fanauhia mai eita e noaahia i te piti matahiti i muri aˈe i te tamarii i na mua ˈtu, 66 i nia i te hanere e pohe taua aiû ra i to ˈna vai-tamarii-rii-raa ra. Mai te peu e e ora mai taua mau aiû ra, e riro ïa to ratou tupuraa i te fifi roa e tae noa ˈtu hoi to ratou feruriraa. Fatata 1 e tae atu i te 5 o te mau tamarii pohe o te nehenehe e araihia na roto i te faaarearaa i te mau fanauraa. E iti roa mai te fifi ia faaareahia i nia i te toru matahiti aore ra hau atu i rotopu i te mau fanauraa.
Ua rahi roa: E nehenehe te fanauraa hau atu i te maha tamarii e faarahi atu â i te mau fifi i te tau hapûraa e i te taime fanauraa, mai te peu iho â râ e aita i faaareahia hau atu i te piti matahiti i rotopu i te mau tamarii i na mua ˈtu. I muri aˈe e maha taime hapûraa, e rahi aˈe te mau metua vahine i te farerei i te maˈi toto paruparu e i te tapahi, e e ohie atoa ta ratou mau tamarii i te roohia i te tahi mau maˈi ino roa.
Ua maoro roa: Te mau vahine tei hau atu i te 35 matahiti e pae taime hau aˈe ïa ratou i te pohe i to ratou tau hapûraa aore ra i te taime fanauraa ia faaauhia i te mau vahine faito matahiti 20 e tae atu i te 24 matahiti. E te mau tamarii e fanauhia e te mau vahine paari roa e ohie roa ˈˈe ïa ratou i te pohe.
Te mau tumu haamaramaramaraa: Te Faanahonahoraa i te pae no te Oraora-maitai-raa o te Ao nei, te mau Faufaa a te Hau Amui na te mau tamarii, te mau Faufaa na te Huiraatira a te Hau Amui.