Te fanauraa i te tamarii i te tau hopea: e hopoia teimaha mau
‘E te aˈo-maitai-raa hoi i ta ratou tamarii.’ — TIMOTEO 1, 3:12.
1. Eaha te hinaaro o te rahiraa o te mau vahine, e nafea hoi taua hinaaro ra ia itehia i to ratou iho â apîraa ra?
UA RIRO mau â te mau tamarii, ma te papu maitai, ei tumu no te oaoaraa.Noa ˈtu e mea hau aˈe teie hinaaro i roto i te tahi mau vahine, mea tano mau â hoi te hinaaroraa e aupuru i te tamarii. I roto e rave rahi mau fenua i te pae tooa o te râ ma, a anaanatae rahi noa ˈi te mau tamarii tamaroa i te mau pereoo uiraa, mea au aˈe ïa na te mau tamarii tamahine e hauti i te pepe haavare, pepe haavare ta te feia hamani e rave nei e ia riro hoi ei pepe mau. E rave rahi mau tamarii tamahine teie e tiai nei te mahana i reira ratou e nehenehe ai e tapea i roto ia ratou eiaha te hoê pepe haavare, te hoê râ pepe iti mahanahana maitai, ma te muhu nehenehe mau ra, e o te riro hoi ei tamarii na ratou.
Te mau oaoaraa e te mau hopoia
2. Nafea te mau metua ia faariro i te aiû fanau apî ta ratou i fanau mai, e ia ineine ïa ratou i te aha?
2 Te titau ra te hopoia a te mau metua e ia faariro ratou i te aiû fanau apî ta ratou i fanau mai, eiaha mai te hoê pepe haavare, mai te hoê râ taata mau, ma te papu maitai e e hopoia na ratou to ˈna ora e tae noa ˈtu hoi to ˈna oraraa no a muri aˈe i mua i te Poiete. Ia fanau mai tatou i te hoê tamarii, ia ineine atoa ïa tatou i te amo i te hopoia teimaha mau e ia faaau ia tatou i taua ohipa apî ra. E tia hoi ia tatou ia faaamu, ia faaahu, ia rapaau e ia horoa ˈtu i te hoê haapiiraa i taua tamarii ra e piti ahuru matahiti te maororaa, ma te ore hoi e ite e eaha te faahopearaa o taua mau tutavaraa nei.
3. No te aha te Maseli 23:24, 25 e tano ai i te mau metua kerisetiano e rave rahi?
3 Auaa ra hoi, ua riro mai te mau tamarii o e rave rahi mau kerisetiano ei mau tavini haapao maitai na Iehova. Ua ite hoi vetahi o taua mau kerisetiano ra i ta ratou mau tamarii i te paariraa, e i muri iho, a rave atu ai i te taviniraa ma te taime taatoa i roto i te anairaa o te mau pionie, te mau mitionare aore ra te mau melo o te fetii o te Betela. E tano mau â hoi teie maseli no teie mau huru metua: “E oaoa te metua o te taata parau-tia ra; e te metua o te tamaiti paari ra e oaoa atoa te metua ia ˈna: oia ïa, e oaoa to metua tane e to metua vahine atoa; to metua vahine tei fanau ia oe ra, e oaoa ïa.” — Maseli 23:24, 25.
Te mauiui o te mau metua
4, 5. a) E tia i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu e tamarii ta ratou ia faaî i tei hea titauraa bibilia? b) Mea nafea to vetahi mau tamarii ‘haafifiraa i to ratou metua tane’?
4 Teie râ, e ere hoi mai te reira noa te huru, noa ˈtu no te mau tamarii a te mau matahiapo. Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “Ei taata hapa ore râ te episekopo e tia ˈi, ei taata vahine hoê, (...) ei taata aˈo maitai i to ˈna iho utuafare, ma te tura, e ta ˈna tamarii i te auraro-maite-raa ia ˈna. (O te taata hoi aore i ite i te aˈo i to ˈna iho utuafare, eaha e tia ˈi ia ˈna ia tiai i te ekalesia o te Atua?).” Te na ô râ o Paulo e: “Ei taata vahine hoê anaˈe te mau diakono, e te aˈo-maitai-raa hoi i ta ratou tamarii, e to ratou iho utuafare.” — Timoteo 1, 3:2-5, 12.
5 Parau mau, eita iho â ïa e nehenehe e parau e, o te mau matahiapo e te mau tavini tauturu te tumu mai te peu e, ia paari ta ratou tamarii, eita ratou e hinaaro faahou e tamau i te tavini ia Iehova. Teie râ, e hopoia na ratou mai te peu e te ora noa râ ta ratou mau tamarii tei ore i taeahia i te matahiti e te mau tamarii paari aˈe, i roto i to ratou utuafare. Ua erehia hoi te tahi mau matahiapo e te tahi mau tavini tauturu i te mau haamaitairaa faufaa mau i te pae no te taviniraa i te mea e aita ratou i haapao i ta ratou hopoia ta te Bibilia e faaue maira ia ratou oia hoi, ‘te aˈo-maitai-raa i ta ratou mau tamarii e i to ratou iho utuafare’. No taua mau metua tane ra, e no te tahi atu â, ua hau aˈe hoi te tamarii i te riro ei tumu no te peapea maoti i te riro ei tumu no te oaoaraa. E hia taime te iteraahia te faufaaraa o teie maseli e na ô ra e: “O te tamaiti maamaa ra, o te ati ïa o te metua tane.” — Maseli 19:13.
Te metua tane e haapao i ta ˈna hopoia
6. Eaha te mau uiraa te tia i te mau tane kerisetiano ia ui?
6 E haamanaˈo atoa te taatoaraa o te mau tane kerisetiano, e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa aore ra aita, e e nehenehe te maitairaa o ta ratou vahine i te paeau varua e haafifihia mai te peu e e tia ia ˈna ia haapao i te mau tamarii aruaru. Mai te peu e e ere te hoê vahine kerisetiano i te mea puai i te pae varua, eaha ïa ta te haapaoraa i te hoê aore ra e rave rahi tamarii aruaru e nehenehe e faatupu mai i nia i ta ˈna haapiiraa tataitahi e tae noa ˈtu hoi i nia i to ˈna apitiraa ˈtu i roto i te ohipa pororaa?
7. Eaha tei iteahia e vetahi mau vahine kerisetiano, e e pinepine e no te aha?
7 Te papu noa ra anei i te mau tane e te atuaturaa i te hoê aiû aore ra i te hoê tamarii aruaru, e riro ïa i te tapea i ta ratou mau vahine ia fanaˈo roa i te haapiiraa buka a te amuiraa, te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia, e tae noa ˈtu hoi te mau tairururaa haaati e mataeinaa? E nehenehe hoi te reira e itehia e hia rahiraa avae aore ra e hia rahiraa matahiti, ia fanauhia mai iho â râ te mau tamarii tera i muri aˈe i te tahi. E ohipa matauhia e tei nia taua hopoia nei i te tapono o te metua vahine, maoti hoi i nia i te tapono o te metua tane. Inaha, e ua itehia i te tahi taime e, te haere ra te tahi mau kerisetiano i mua i te pae varua, e horoahia ˈtu hoi na ratou te tahi mau hopoia i roto i te amuiraa, e a paruparu noa ˈi ta ratou vahine. Eaha hoi te tumu? E pinepine e, no te mea te tapea ra ta ratou mau tamarii rii ia ratou ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te mau putuputuraa, ia rave i te hoê tuatapaparaa hohonu o te Bibilia aore ra ia haere rahi atu i roto i te ohipa pororaa. E nehenehe anei ïa tatou e parau e te haapao mau ra te hoê tane i to ˈna tiaraa metua tane mai te peu e e itehia teie mau huru tupuraa?
8. Te aha nei e rave rahi mau metua tane no te turu i te hopoia i te haapaoraa i ta ratou mau tamarii, e eaha te mau haamaitairaa ta te mau metua vahine e huti mai?
8 Auaa râ hoi, e ere noa mai te reira te huru. E rave rahi mau metua tane kerisetiano teie e faaitoito atoa nei i te turu i te hopoia no te raveraa i ta ratou mau tamarii. Te haapao nei hoi ratou i te hopoia i horoahia ˈtu i roto i to ratou rima i te araraa ia ore ta ratou mau tamarii ia maniania i roto i te mau putuputuraa; ia haamata ta ratou aiû i te taˈi aore ra ia hauti ta ratou tamarii paari aˈe, e tia ïa ratou i nia no te aˈo atu ia ˈna i te aˈoraa e au; no te aha hoi o te mama noa o te erehia i te hoê tuhaa o te mau putuputuraa? I te fare, e tauturu te mau tane hamani maitai i ta ratou mau vahine ia rave i te tahi mau ohipa e ia faataoto atoa hoi i ta ratou mau tamarii; no reira, e taime hau atura to te tane e to te vahine no te haamau i to raua feruriraa i nia i te mau tumu parau i te pae varua.
9. Na te aha e haapapu maira e e ere noa te mau tamarii i te hoê fifi?
9 Ia itehia te hoê faanahonahoraa maitai i roto i te amuiraa, e nehenehe te mau metua vahine apî e rave i te taviniraa pionie tauturu; e mau pionie tamau hoi vetahi o ratou. Eita ˈtura ïa te mau tamarii e riro noa ei haafifiraa; inaha hoi, e rave rahi mau metua kerisetiano teie e faaite nei i te hoê huru feruriraa pionie nehenehe mau.
Aita e tamarii, mea oaoa râ
10. Eaha te opuaraa ta vetahi mau taata faaipoipo i rave, e eaha te mau haamaitairaa ta te reira i horoa mai no ratou?
10 Ua opua vetahi mau taata faaipoipo e ore roa ˈtu e fanau i te tamarii. Noa ˈtu â ïa e te vai ra i roto ia ratou taua huru o te metua vahine ra mai te tahi atu mau vahine, ua farii vetahi mau vahine kerisetiano i taua haapaeraa nei ra, ma te fariihia mai hoi e ta ratou mau tane, ia nehenehe ratou e horoa rahi i to ratou taime no te tavini ia Iehova. E rave rahi roa o ratou te riro mai ei pionie aore ra ei mitionare. Te faatupu ra hoi te mau matahiti ta ratou i horoa, i roto ia ratou i te manaˈo mauruuru. Parau mau, aita ta ratou tamarii i noaa, e nehenehe râ e parau e ua fanau mai ratou i te mau pǐpǐ apî, teie e tamau nei ma te haapao maitai, i te tavini i roto i te haamoriraa a Iehova. Eita roa ˈtu e moehia i teie ‘mau tamarii mau i te faaroo ra’ i te taata i tauturu atu ia ratou ia ite i “te parau mau”. — Timoteo 1, 1:2; Ephesia 1:13; hiˈo Korinetia 1, 4:14, 17; Ioane 1, 2:1.
11. a) Nafea e rave rahi mau taata faaipoipo aita e tamarii, ia tavini ia Iehova, e no te aha ïa ratou e ore roa ˈi e tatarahapa? b) Eaha te irava o te mau Papai e tano maitai no te feia faaipoipo i faaea tamarii ore noa “no te basileia”?
11 I roto i te ao taatoa nei, e rave rahi mau taata faaipoipo tei haapae i te oaoaraa ia riro mai ratou ei metua, tei nehenehe e tavini ia Iehova i roto i te taviniraa i te pae no te haaatiraa aore ra no te mataeinaa, aore ra i te Betela. Te oaoa atoa nei ratou atoa iho i te horoaraa i to ratou oraraa no te tavini ia Iehova e to ratou mau taeae i roto i taua mau ohipa taa ê mau ra. Aita roa ˈtu ratou i tatarahapa. Mai te peu e aita ratou i ite i te oaoaraa e fanau mai i te tamarii i te ao nei, e tiaraa faufaa roa râ to ratou na roto i ta ratou mau ohipa, i roto i te faahaereraa i mua te ohipa no te Basileia. Oia mau, e tano mau â te irava i muri nei o te mau Papai no taua mau taata faaipoipo ra tei faaea tamarii ore noa “no te basileia”: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa, i faaite-papu-hia e outou na, outou i tauturu i te feia moˈa, e te tauturu noa na hoi outou.” — Mataio 19:12; Hebera 6:10.
Tei te taata tataitahi te opuaraa
12. a) No te aha te fanauraa i te tamarii e riro ai ei haamaitairaa rahi mau? b) Ua riro te fanauraa i te tamarii ei tuhaa no te ohipa ta Iehova i horoa mai i roto i ta ˈna mau tamarii i nia i te fenua nei, i tei hea anotau?
12 Mai ta tatou i ite i te omuaraa o te tumu parau i mairi aˈenei, e ô te fanauraa i te tamarii no ǒ mai i te Atua ra (Salamo 127:3). E haamaitairaa rahi mau â, o te ore hoi e itehia e te mau melahi (Mataio 22:30). I te tahi mau tau, ua riro te fanauraa i te tamarii ei ohipa ta te Atua i horoa mai i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei; te reira hoi tei itehia e Adamu raua o Eva, e tae noa ˈtu te feia i ora mai mai roto mai i te diluvi (Genese 1:28; 9:1); ua hinaaro atoa hoi o Iehova e ia rahi roa te mau tamarii Iseraela maoti te fanauraa i te tamarii. — Genese 46:1-3; Exodo 1:7, 20; Deuteronomi 1:10.
13, 14. a) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te fanauraa i te tamarii i to tatou nei tau, eaha te mau faainoraa te ore roa e tia ia ravehia? b) Noa ˈtu â ïa e tumu parau te tia i te taata tataitahi ia opua, eaha te aˈoraa e horoahia ra i te feia e manaˈo ra e fanau i te tamarii i teie nei anotau hopea?
13 Mai te peu e e tia ia parauhia, aita to te fanauraa i te tamarii e tuhaa i roto i te ohipa ta Iehova i horoa mai i teie mahana i roto i to ˈna nunaa. Ua riro râ hoi ei haamaitairaa ta ˈna e horoa noa maira i te feia faaipoipo e hinaaro ra. No reira, eita roa ˈtu e tia ia tatou ia faaino i te mau kerisetiano e opua ra e faatupu i te hoê utuafare fetii, e tae noa ˈtu i te feia e opua ra e ore roa ˈtu e faatupu i te hoê utuafare fetii.
14 I te mea hoi e tei te taata tataitahi te opuaraa, tei na taata faaipoipo atura ïa te opuaraa e e fanau anei raua aore ra eita i te mau tamarii i teie anotau hopea nei. Teie râ, i te mea hoi e “ua poto te taime”, e tia mau â i te mau taata faaipoipo ia feruri maite, e te reira i roto i te pure, i nia i te mau haamaitairaa e tae noa ˈtu hoi i nia i te mau fifi e farereihia e te mau metua i to tatou nei tau (Korinetia 1, 7:29). Te feia e opua e fanau i te tamarii, e tia mau â ïa ia ratou ia ite, eiaha noa te mau oaoaraa ta te utuafare fetii e horoa mai, i te mau hopoia atoa râ ta ˈna e faatupu mai e tae noa ˈtu te mau fifi ta ratou e nehenehe e farerei atu, o ratou iho e te mau tamarii ta ratou e fanau mai.
Mai te peu e aita te tamarii e tiaihia ra
15, 16. a) Ia ore roa ïa tatou ia faaohipa i tei hea huru feruriraa ia hapû noa ˈtu e aita e tiaihia ra, e no te aha? b) Nafea tatou ia faariro i te mau tamarii atoa, e te titau maira ïa te reira i tei hea hopoia?
15 E riro paha vetahi pae i te parau e: ‘E, mea maitai roa; tera râ, nafea ïa mai te peu e aita te tamarii e tiaihia ra?’ E rave rahi mau taata faaipoipo, tei ite hoi i taua huru tupuraa nei, tei papu maitai e e ere roa ˈtu te taime tano no te fanau mai i te hoê tamarii; inaha, tei roto vetahi pae i te taviniraa ma te taime taatoa a hia ˈtura matahiti te maororaa. No reira, nafea ˈtura ïa ia hiˈo i te taeraa mai manaˈo-ore-hia o te hoê aiû?
16 I reira atoa, e ô mai te tiaraa metua tane aore ra te tiaraa metua vahine paari. E riro paha te hoê hapûraa i te ore e tiaihia, eita râ te mau kerisetiano e hiˈo i te tamarii e tae mai mai te mea ra ïa e aita ratou e hinaaro ra ia ˈna. Noa ˈtu eaha te mau tauiraa ta to ˈna taeraa mai e faatupu mai i roto i to ratou oraraa, eiaha roa ˈtu ïa ratou e riri i te tamarii. E ere anei o ratou te tumu oia i fanauhia mai ai? I teie nei e ua tae mai oia, e tia ia ratou ia farii i te ohipa apî ta ratou e ite ra, ma te papu maitai e “e tau râ e te tiaia noa” to te mau taata atoa (Koheleta 9:11). Ia hinaaro ratou aore ra eita, ua apiti ratou i roto i te hoê ohipa poietehia e te Atua ra o Iehova hoi te Tumu. E tia ia ratou ia farii i taua tamarii nei mai te hoê ô moˈa e a amo atu ai i ta ratou hopoia “metua i te Fatu ra” ma te here mau. — Ephesia 6:1.
“A rave anaˈe ïa ma te iˈoa o te Fatu ra”
17. Eaha te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa ˈtu i to Kolosa, e nafea te mau kerisetiano e nehenehe ai e pee i taua aˈoraa nei i teie mahana?
17 Na mua iti noa ˈˈe oia e horoa mai ai i te mau aˈoraa no nia i te utuafare fetii, teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E te mau mea atoa ta outou e rave ra, i te ohipa e te parau a rave anaˈe ïa ma te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, ma te haamaitai i te Atua ra i te Metua ia ˈna ra.” (Kolosa 3:17-21). Noa ˈtu e mea faaipoipo o ˈna aore ra eita, e tia noâ i te hoê kerisetiano ia faaite i to ˈna mauruuru ia Iehova e ia faaitoito i te ‘rave i te mau mea atoa ma te iˈoa ra o te Fatu’.
18, 19. a) Nafea te mau kerisetiano e faaea taa noa ra aore ra aita ta ratou e tamarii e nehenehe ai ‘e rave i te mau mea atoa ma te iˈoa ra o te Fatu’? b) Nafea te mau kerisetiano ia faariro i ta ratou mau tamarii, e eaha te tapao te tia ia ratou ia haamau?
18 E faaohipa te hoê kerisetiano tei opua e faaea taa noa i to ˈna tiamâraa, eiaha no te haamâha noa i to ˈna mau hinaaro, no te ‘rave râ ma te aau atoa, mai te mea e na Iehova’, i roto i tera aore i tera huru taviniraa ma te taime taatoa mai te peu e e nehenehe ta ˈna. (Kolosa 3:23; Korinetia 1, 7:32). Oia atoa, na taata faaipoipo e opua e ore e fanau i te tamarii, aita roa ïa raua e haapao noa ra ia raua iho ‘i te raveraa i to teie nei ao’, te horoa nei râ hoi raua i ta raua taviniraa i te Basileia, i te parahiraa rahi roa ˈˈe i roto i to raua oraraa. — Korinetia 1, 7:29-31.
19 Area te mau kerisetiano e tamarii ta ratou, e tia ia ratou ia haapao maite i ta ratou hopoia teimaha roa. Maoti hoi i te faariro i ta ratou mau tamarii ei fifi i roto i ta ratou taviniraa no Iehova, e tia râ ia ratou ia faariro i ta ratou mau tamarii ei tuhaa taa ê mau no taua taviniraa ra. Eaha ïa ta te reira e titau maira? E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa. Ia farerei te hoê kerisetiano i te hoê taata e anaanatae ra i te parau mau, e haamata ïa o ˈna i te tahi haapiiraa bibilia i to ˈna utuafare. I muri iho, e haapao maitai o ˈna i te hoˈiraa ˈtu e farerei i taua taata ra i te mau hebedoma atoa, no te tauturu atu ia ˈna ia haere i mua i te pae varua. E tia atoa i te mau kerisetiano ia horoa i to ratou taime e ia ratou iho no ta ratou mau tamarii. Mai to ratou aruaruraa mai â, e hinaaro mau â ratou i te hoê haapiiraa tamau e tei faaineine-maitai-hia, o te tauturu ia ratou ia haere i mua i te pae varua e ia haapii i te here i to ratou Poiete (Timoteo 2, 3:14, 15). I te fare, e haapao ïa te mau metua i te horoa i te hoê hiˈoraa maitai i te pae no te haerea kerisetiano, mai ta ratou e na reira nei i te Piha o te Basileia. I te mau taime atoa ratou e nehenehe ai, e amo ïa ratou i te tahi atu hopoia: te faaineineraa ia ratou i roto i te pororaa i tera e tera fare. No reira, a poro noa ˈtu ai ratou i te mau taata paari, e haa ïa te mau metua, ma te tauturu a Iehova, i te ‘faariro [i ta ratou mau tamarii] ei pǐpǐ’. — Mataio 28:19.
Te mau tamarii i te tau o te ati rahi ra
20. a) Eaha to mua ia tatou nei, e eaha te mau fifi ta Iesu i faaite atea mai? b) No te aha te mau parau ta Iesu i faahiti no nia i te mau tamarii i te tau hopea, e tia ia haaferuri ia tatou?
20 “E ati rahi hoi” tei mua ia tatou, “aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu”. (Mataio 24:21.) E riro mau â te mau tau ei mau anotau fifi mau no te mau taata paari e tae noa ˈtu no te mau tamarii. I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei, ua faaite mai Iesu e e faaamahamaha te parau mau kerisetiano i te mau utuafare fetii. Teie hoi ta ˈna i parau: “E pûpû hoi te tuaana i te teina ia pohe, e te metua i te tamaiti; e tia mai hoi te tamarii e rave i [to] ratou mau metua ia pohe.” (Mareko 13:12). Ma te papu maitai, e ere roa ˈtu i te oaoaraa rahi mau i te raveraa i te tamarii i te tau hopea. E nehenehe te reira e riro mai ei tumu no te peapearaa, e e riro atoa hoi ei fifi mau, mai ta te mau parau a Iesu i faahitihia ˈtu i nia nei e haapapu maira.
21. a) A hiˈo noa ˈtu ai i te oraraa no a muri aˈe ma te papu maitai, no te aha eita e tia i te mau metua ia haapeapea hau atu â? b) Eaha te tiaturiraa ta ratou e nehenehe e atuatu no ratou e no ta ratou mau tamarii?
21 Teie râ, a hiˈo noa ˈtu ai ratou i te mau fifi i mua ia ratou nei ma te papu maitai, eiaha roa ˈtu ïa te mau metua ia tapitapi hau atu â. Mai te peu e e tapea ratou iho i to ratou haapao maitai e e faaitoito ratou i te rave i ta ratou mau tamarii “ia paari ma te aˈo a [Iehova]”, e nehenehe ïa ratou e papu e e farii mai te Atua i ta ratou mau tamarii, ia auraro iho â râ ratou (Ephesia 6:4; hiˈo Korinetia 1, 7:14). I te mea hoi e e mau melo ratou e ta ratou mau tamarii no te “feia rahi roa”, e nehenehe ïa ratou e tiaturi e e ora ˈtu ratou i te “ati rahi ra”. Mai te peu e e riro mai taua mau tamarii ra, ia paari ratou, ei mau tavini haapao maitai na Iehova, e riro ïa ratou i te mauruuru i te Atua e a muri noa ˈtu, i te mea e ua horoa mai o ˈna no ratou, i te mau metua tei papu maitai e e hopoia teimaha mau ta ratou. — Apokalupo 7:9, 14; Maseli 4:1, 3, 10.
Ei haapoto-noa-raa
◻ Eaha te mau tutavaraa rahi mau e te roa atoa hoi ta te fanauraahia mai te hoê tamarii e faatupu mai?
◻ No te aha vetahi mau matahiapo e mau tavini tauturu i erehia ˈi i ta ratou mau haamaitairaa?
◻ Eaha te tia i te hoê kerisetiano ia haapao maitai no nia i te mau faahopearaa e nehenehe e roohia i nia i ta ˈna vahine ia fanau noa mai oia i te hoê tamarii?
◻ Na te aha e haapapu maira e e nehenehe te tahi mau kerisetiano e oaoa noa ˈtu e aita ta ratou e tamarii?
◻ Nafea tatou ia faariro i te fanauraahia mai te hoê tamarii, e no te aha hoi e ore e tia ia haapeapea hau atu â no nia i te oraraa no a muri atu?
[Hohoˈa i te api 16]
Tei te mau metua tane atoa te hopoia no te haapaoraa e ia ore ta ratou mau tamarii ia maniania i roto i te mau putuputuraa.