Te riro nei te faanahoraa o te oraraa utuafare ei ohipa na te ao nei
“E nehenehe te faanahoraa o te oraraa utuafare e hopoi mai e rave rahi mau haamaitairaa i te mau taata e rave rahi, e te reira ma te haamâuˈaraa haihai roa ia faaauhia i te tahi atu ‘ravea apî’ e itehia no te huitaata nei. . . . E riro â te reira ei parau mau mai te peu e aita e fifi i te pae no te huiraatira.”—Te huru o te mau tamarii o te ao nei i te matahiti 1992 ra [beretane].
I TAHITO ra, ua riro na ei haamaitairaa mai te peu e mea rahi ta oe tamarii. Fatata e maha tausani matahiti i teie nei, a faarue atu ai o Rebeka i te Mesopotamia no te taati atu ia Isaaka, ua haamaitai maira te mau vahine ia ˈna i te na ôraa mai e: “E tuahine oe no matou, ia riro oe ei metua no te taata atoa e i tausani; e ia tausani atu te tausaniraa.” (Genese 24:60) Ua taui te mau tau. I teie mahana, te rahi noa ˈtura te vahine e parau nei eita ratou e hinaaro e fanau faarahi i te tamarii.
“E hitu matou tamarii, e o vau te toru,” ta Bu ïa e parau ra, te hoê metua vahine no Inidonesia e 22 matahiti to ˈna e hoê ta ˈna tamahine. “Te toroa o to ˈu metua tane, e hoo vaiharo ïa no roto mai i te tapau tumu haari, i Klaten, i Java Ropu, e mea fifi roa na to ˈu mau metua i te tamataraa e faaamu e rave rahi mau tamarii. . . . Mea ohie aˈe hoi ia faaamu i te hoê utuafare aita te tamarii i rahi.”
Hoê â huru manaˈo to Bu e to te mau metua o te ao nei. Mea rahi roa te taata teie e faanaho nei i te parau no te tamarii, oia hoi afea ratou e haamata ˈi i te fanau i te tamarii, ehia rahiraa tamarii ta ratou, e eaha te area i rotopu i tera e tera tamarii, e afea e faaea ˈi. Ua itehia te reira i roto i te mau numeraraa a te UN e haapapu ra e ua maraa rahi ino roa te faaohiparaa te taata i te mau ravea parururaa i te fanau i roto i te mau fenua ona, mai te 10 i nia i te hanere i te matahiti 1960 ra e i teie mahana tei nia ïa i te 51 i nia i te hanere.
Te anaanatae rahi atoa nei te mau faatereraa i te parau no te faanahoraa i te oraraa utuafare. Hau atu i te afa o te mau nunaa ona teie e faatupu nei i te tahi mau tabula no te faaiti mai i te huiraatira. Te tapao ra te UN Population Fund e ua noaahia i te 4 500 000 000 dala marite mau haamâuˈaraa i ravehia no nia i taua mau tabula faaitiraa i te fanau ra. E no te tahi atu â mau aniraa i mua nei, te tiaturi nei te feia mana e e tataipiti taua huru nei i te matahiti 2000.
No te aha hoi te mau nunaa e te mau taata iho e anaanatae rahi ai i te parau no te faaitiraa i te fanauraa? E eaha te manaˈo o te kerisetiano i teie tumu parau faufaa roa? E tuatapapa mai na tumu parau e piti i mua nei i taua mau uiraa ra.