VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/1 api 29-32
  • Aita te hoê afata hutiraa aho i tapea i ta ˈna pororaa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Aita te hoê afata hutiraa aho i tapea i ta ˈna pororaa
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • To ˈna riroraa mai ei Ite no Iehova
  • E rave rahi mau tâpûraa, aita râ e pâmuraa toto
  • A parau roa ˈtu mea here na oe ia raua
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
  • “Ua haapao vau i te faaroo”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
A ara mai na! 1993
g93 8/1 api 29-32

Aita te hoê afata hutiraa aho i tapea i ta ˈna pororaa

I te tahi taime, e titauhia te itoito no te vai ora noa. Teie te aamu o te hoê vahine o tei faaite i teie huru itoito. O Laurel Nisbet to ˈna iˈoa.

UA FANAUHIA oia i te matahiti 1912 i Los Angeles, e ua riro mai o Laurel ei vahine apî itoito o tei here i te ora e to ˈna utuafare. Mea ohie na ˈna ia haapao i ta ˈna tane e ta ˈna e piti tamarii ahiri e tei roto o ˈna i te hoê huru tupuraa matauhia, teie râ, i te matahiti 1948, ua tamatahia to ˈna here i te ora i roto i te hoê faito aore e manaˈohia. Ua roohia oia i te tirotiro pohe o te maˈi polio.

I muri aˈe i to ˈna tupuraahia i te mau tapao o te maˈi hupe tau mahana te maoro, aita ˈtura o ˈna i nehenehe faahou e hauti. Ua faahoro atura ta ˈna tane ia ˈna i te fare maˈi. Tei rotopu hoi oia i te mau taata e rave rahi o tei roohia i te polio. Ua riaria roa oia no te mea, no te rahi o te taata, ua titauhia oia ia tarava i nia i te tahua i te vahi haereraa taata e ia tiai i te hoê afata hutiraa aho. Mea teimaha roa na ˈna ia huti i te aho. I te taime a vata mai ai te hoê afata hutiraa aho, ua tamǎrûhia oia i to ˈna tuuraahia i roto. I teie nei, e nehenehe ta ˈna e huti i te aho faufaa roa o tei fatata roa i te erehia e ana!

Ua hamanihia te mau afata hutiraa aho no te tauturu i te feia tei paruparu roa te mau uaua o te ouma i te maˈi polio. I te omuaraa, ua manaˈohia e e faaohipahia teie ravea no te hoê noa area e tae roa ˈtu i te taime e itoito mai ai te mau uaua o te taata maˈi, ia nehenehe oia e huti i te aho o ˈna anaˈe iho. Teie râ, ua hitimahuta o Laurel e ua ahoaho roa te ao nei i te iteraa e ua riro teie mau matini hutiraa aho auri ei mau piha tamau no te mau taata maˈi. Ua ora tarava noa o Laurel e 37 matahiti i roto i teie piha auri. Ua noaa ia ˈna te faito maoro roa ˈˈe i te ao nei no te hoê taata maˈi polio o tei ora i roto i te hoê afata hutiraa aho.

Te reira noa anei te tumu no reira oia i matauhia ˈi? Aita. E vahine apî e 30 matahiti o Laurel i to ˈna tuuraahia i roto i te afata hutiraa aho. E piti tamarii te tia ia ˈna ia faaamu e ta ˈna tane te tia ia ˈna ia haapao. I te omuaraa, ua taiâ roa oia. I muri aˈe râ i te hoê mahana to ˈna peapea-noa-raa, ua faaoti ihora oia e huti i te tuhaa maitai roa ˈˈe o to ˈna fifi. I muri iho, ua faahoˈi atura ta ˈna tane ia ˈna i te fare, e ua haamata ˈtura oia i te patu faahou i to ˈna oraraa. Ua haapii oia i te faatere i to ˈna utuafare, mai roto mai i te afata hutiraa aho.

I teie nei, a tamata na i te feruri e mai te aha te huru to ˈna oraraa. O to ˈna anaˈe upoo o te faura mai na roto i te matini hutiraa aho. Ua faaohipahia te hoê taamu aî uraina e te hoê auri, o te tapea ia vî maitai teie taamu aî i nia i to ˈna ivi tuatiraa tapono, ia ore te mataˈi ia ô i roto i te afata. Na te hoê taoˈa puhipuhi mataˈi i raro aˈe i te afata e taui i te teiaha o te mataˈi i roto i te afata. Fatata e 15 taime i te minuti, e huti mai te puhipuhi, mai te hoê pâmu ra te huru, i te mataˈi no roto mai te afata. I reira, e maraa ïa te ouma o te taata maˈi ia nehenehe te mataˈi e ô atu na roto i te ihu aore ra te vaha. Ia faarue te puhipuhi i te mataˈi e e faahoˈihia ˈtu i roto i te afata, e taumihia ïa te ouma, e mea na reira ïa te taata maˈi e faarue ai i te aho. Te taa ra ïa ia outou e no te aha e titauhia ˈi ia ore te mataˈi ia ô na roto i te taamu aî, no te mea na te mau tauiraa o te teiaharaa o te mataˈi e faatere i te afata hutiraa aho. E nehenehe ta Laurel e hauti i to ˈna upoo, tirara ˈtu ai. Ua paruparu roa to ˈna tino taata mai to ˈna aî haere atu ai. E hiˈo oia i te vahi e haaati ra ia ˈna na roto i te hoê hiˈo o tei tamauhia i nia ˈˈe i ta ˈna matini hutiraa aho o te faahoˈi i te hohoˈa o te tahi atu hiˈo i tuuhia na ropu i te piha i nia i te tahi atu papai. E nehenehe ïa ta ˈna e ite atu i te opani e te taata e tomo mai.

To ˈna riroraa mai ei Ite no Iehova

I te hoê mahana, ua haere mai o Del Kuring, e Ite no Iehova oia, e hiˈo ia ˈna. Ua haere tia ˈtu oia i roto i te piha faaearaa o Laurel e ua haamata ˈtura oia i te haapii ia ˈna i te mau parau mau faahiahia a te Bibilia. Mea faatura na Laurel i te Parau a te Atua e ua faaroo oia ma te feruriraa e te mafatu mahorahora. Ua haamata ˈtura te hoê haapiiraa bibilia, e i muri iho, ua pûpû atura oia ia ˈna no te Atua i te matahiti 1965 ei Ite no Iehova. I teie nei, e tumu hau atu â to ˈna no te ora. I te hoê mahana, e haere faahou o ˈna i nia i te fenua e e fanaˈo oia i te Paradaiso ta te Atua e opua ra e horoa na te taata! Ua oaoa roa atoa oia i te taime a farii ai ta ˈna tamahine o Kay i ta ˈna faaroo apî.

E ani mai paha outou e, ‘Mea nafea to ˈna bapetizoraahia?’ Eita hoi e nehenehe e bapetizo ia ˈna. I te mea e eita ta ˈna e nehenehe e huti i te aho o ˈna anaˈe iho, eita ïa o ˈna e nehenehe e taumihia i raro i te pape. Aita oia i nehenehe noa ˈˈe e haere i te Piha no te Basileia. Aita oia i haere i te hoê noa ˈˈe tairururaa. Aita oia i ite i ta ˈna tamahine i te bapetizoraahia. Teie râ, ua rave oia hau atu i roto i ta ˈna taviniraa ia Iehova i te tahi atu mau kerisetiano e ere hoi ratou i te hapepa.

Ia ite mai outou, e taata poro o Laurel i te parau apî maitai. E 37 matahiti to ˈna tarava-noa-raa, ua nehenehe oia e tauturu e 17 taata ia noaa i te ite papu o te Bibilia. Mea nafea hoi to ˈna raveraa? Parau mau, eita ta ˈna e nehenehe e haere na te mau fare mai ta te rahiraa o te mau Ite e rave nei. Teie râ, ua poro atu oia i te mau utuutu maˈi e haere mai e haapao ia ˈna. O vau atoa hoi te tahi.

Te haere ra vau i te haapiiraa utuutu maˈi i te matahiti 1972 ra, e ua haamata vau i te rave i te ohipa no ˈna ei vahine tiai ia ˈna. E taime to mâua o Laurel ia oti ta ˈu ohipa no te paraparau e no te haamatau te tahi e te tahi. I te hoê mahana, ua parau mai oia e: “Te hinaaro nei au e ia taio mai oe i te tahi buka.” Ua farii au, e ua ani maira oia ia rave i te buka iti ninamu Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. Ua ani atura vau ia ˈna e ihea roa vau e haamata ˈi, e ua na ô maira oia e, “A haamata i te pene 1.” Ua haamata ˈtura te hoê haapiiraa bibilia, e ua riro atoa mai au ei Ite no Iehova.

E itehia te matini hutiraa aho a Laurel na roto mai i te haamaramarama rahi i mua i to ˈna fare. Te faaea ra oia i roto i te hoê aroâ haere-rahi-hia e te taata, no reira te feia atoa no La Crescenta e hahaere mai na reira, e ite ïa ratou i te matini hutiraa aho. E aroha te taata ia ˈna e e haere mai ratou e hiˈo, e mea pinepine te feia ěê i te tapea mai no te haere mai e farerei ia ˈna. Mea oaoa roa na ˈna ia farerei i te taata e mea rahi te feia o tei riro mai ei hoa no ˈna na roto i teie ravea, e ua poro atu oia ia ratou. Ua haaputapû ta ˈna faaiteraa itoito no nia ia Iehova e to ˈna tiaturiraa i te tau a muri aˈe i te taata, e ua horoa te reira i te hoê faaiteraa maitai no te iˈoa o Iehova.

Eita o Laurel e taoto maoro. Eita o ˈna e rohirohi mai ia tatou no te mea eita o ˈna e hauti. E ara noa oia i te maniania e te hautiutiraa tamau a te puhipuhi mataˈi i raro aˈe i te matini hutiraa aho. Eaha ïa ta ˈna e rave i roto i teie mau hora? E paraparau atu ïa oia i to ˈna Metua i te raˈi ra, ma te faatupu i te taairaa hohonu roa na roto i te pure mehara. Ua papu ia ˈu e ua pure oia ia noaa mai te puai e te faaoromai, hau atu râ, ua pure oia no to ˈna mau taeae e mau tuahine kerisetiano. E aroha rahi to ˈna no te taata, e ua haamauruuru oia ia Iehova i te mau mahana atoa no ta ˈna mau haamaitairaa.

Ia haere mai te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova i to ˈna vahi, e haere mai iho â o ˈna e hiˈo ia Laurel. E rave rahi o ratou o tei parau mai i muri aˈe i to ratou farereiraa ia Laurel, e o ratou tei faaitoitohia! Mai te reira hoi o ˈna. E manaˈo papu e te oaoa to ˈna e ua imi oia i te mau ravea atoa no te faaite haere i te parau mau.

E rave rahi mau huru tupuraa putapû mau o ta ˈna i farerei, eita hoi e pau ia faatia ˈtu. I te hoê taime, ua titauhia ia tâpû-ru-hia oia i te maˈi aau pe, e ua haere mai te pereoo fare maˈi e tii ia ˈna. No te mea ua parari to ˈna aau, ua turai-ru-hia o ˈna i roto i te pereoo e ua faahorohia ˈtura oia i te fare maˈi, i reira to te taote tâpûraa ia ˈna ma te ore e faataoto. Inaha, i te mau matahiti 1950, aita ratou i ite e nafea ia faataoto i te hoê taata maˈi i roto i te hoê afata hutiraa aho.

E rave rahi mau tâpûraa, aita râ e pâmuraa toto

Ua roohia oia i te mariri ai taata, te mau tâpûraa rahi, e te mau maˈi o te iri. Mea peapea roa no ˈna ia hinaaro anaˈe oia e raˈuraˈu ia ˈna, teie râ, eita ta ˈna e nehenehe e na te hoê utuutu maˈi e raˈuraˈu ia ˈna. Noa ˈtu e ua paruparuhia to ˈna mau uaua, e fafa oia i to ˈna tino taatoa. Mea au hoi te reira, no te mea eita o ˈna i roohia i te maˈi o te iri pe. Mea haapao roa oia i to ˈna iri. E maha taata te titauhia no te huri ia ˈna e no te faahopu roa ia ˈna i te pape hoê taime i te hebedoma. Mea teimaha roa teie ohipa no Laurel, teie râ, ua faaoromai oia i te reira mai te tahi atu mea o te oraraa.

Ua riro taua mau taime i pihai iho ia ˈna ra, ei mau taime arearea e te au mau, noa ˈtu te fifi o te ohipa. Ia taviri matou i te taamu i nia i to ˈna aî no te tahi atu hebedoma, ma te haapao ia ore te mataˈi ia ô na roto i teie taoˈa, e faaoromai noa oia i te reira ma te parau e: “E taoˈa mau teie na te Diabolo!” Oia mau, ua ite o Laurel e o vai te tia ia pari no teie huru tupuraa fifi mau. Ua haamata hoi o Satani, o tei turai i na taata matamua ia fariu i to raua tua i nia ia Iehova, ma te hopoi mai i te hara, te maˈi, e te pohe i nia i te huitaata nei.

Ua paruparu o Laurel i te pae tino, eiaha râ i te pae varua. Ua faaohipa oia i te mau taime atoa no te haapii i te taata no nia i to ˈna tiaturiraa i te Paradaiso. E tae noa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa, ua faaruru oia i te hoê tâpûraa ru, ua nehenehe oia e turu i te parau-tia. Tei te matahiti 1985, e e 72 matahiti to Laurel i reira. A fatata ˈi te taime tâpûraa, ua haere mai to ˈna taote e parau ia ˈna e eita ratou e nehenehe e tâpû ia ˈna mai te peu e eita e faaohipahia te toto. Ua faataa ˈtura ta ˈna tamahine o Kay e, te hinaaro ra to ˈna metua vahine e haapae i te toto no te mea i taua taime ra mea paruparu roa o Laurel e eita ta ˈna e nehenehe e paraparau. Ua tamauhia te mau uaua na roto i to ˈna arapoa e mea marû roa te parau e faaroohia. Ua taero to ˈna tino taatoa i te hoê apǐapǐraa o te aau, e e au ra e ua pohe o ˈna.

Teie râ, ua parau mai te taote e e tia ia ˈna ia faaroo ia Laurel iho ia haapapu mai i to ˈna tiaraa no nia i te toto. Ua parau mǎrû noa ˈtura matou i roto i to ˈna tariˈa e: “E Laurel, e tia ia oe ia faaite i te taote i to oe manaˈo no nia i te toto.” Ma te hiti maue, i to ˈu maere, ua araara aˈera to ˈna mata, ua puai maira to ˈna reo, e ua faaite atura oia i te taote i to ˈna tiaraa no nia i te toto. Ua faahiti ihora oia i te mau irava, ma te faataa e te faariro nei te mau Ite no Iehova i te fariiraa i te pâmuraa toto ei hara i mua i te Atua. Eita e moehia ia ˈu i ta ˈna i parau i muri iho: “Taote, mai te peu e e faaora oe ia ˈu e ia ara mai au, e ite au e ua pâmu oe ia ˈu i te toto ma te ofati i to ˈu hinaaro, mea au aˈe na ˈu ia pohe, e mea faufaa ore ta oe ohipa i rave.” I reira, ua papu maitai i te taote i to ˈna tiaraa, hau atu râ, ua maere roa oia i to ˈna puai e ua farii atura oia i te auraro i to ˈna hinaaro.

Ua faaoromai o Laurel i te hoê tâpûraa e maha hora te maoro maoti te tahi manuïa. I muri aˈe i te tâpûraa, ua tatara mai te mau taote ia ˈna mai roto mai i te afata hutiraa aho, a tahi ra i muri aˈe e 37 matahiti e ua tuuhia o ˈna i nia i te hoê roi fare maˈi. Ua taai ratou ia ˈna i nia i te hoê matini hutiraa aho apî na roto i to ˈna arapoa. Ua mehameha roa oia. I teie nei, no te mea ua taamuhia te matini apî e te hoê uaua na roto i to ˈna arapoa, eita ta ˈna e nehenehe faahou e paraparau. Ua riaria roa o ˈna i te mea e aita e navai ra te mataˈi o ta ˈna e huti ra. Ua pohe oia e toru mahana i muri iho, i te 17 no atete 1985, i te mau fifi taaihia i te tâpûraa.

Te haamanaˈo ra vau i ta ˈna mau parau hopea ia ˈu nei, peneiaˈe te mau parau hopea o to ˈna oraraa, na mua ˈˈe oia e faataotohia ˈi. Ua parau mai oia e: “Chris, eiaha e faarue ia ˈu.” I teie nei, te tiai nei au i te hopea o teie faanahoraa tahito e te tia-faahou-raa i mua nei, e te moemoeâ nei au i te mahana i reira vau e tauahi ai i to ˈu hoa o Laurel Nisbet a na ô atu ai: “Teie au. Aita vau i faarue ia oe.”—Faatiahia e Christine Tabery.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono