Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau ia faaea i te inu?
“E peapea roa vau i te poipoi aˈe, i te hohonuraa o to ˈu aau e i te pae varua atoa!”—Bob.
“E farerei noa vau i te fifi i te fare, i te fare haapiiraa, e to ˈu mau hoa e te mutoi!”—Jerome.
UA AUFAU o Bob raua o Jerome i te hoo no to raua inu-hua-raa i te ava. Ua riro mai raua toopiti atoa ra ei feia tîtî no te ava. Ua manuïa o Bob i te haapae roa i te inu i te ava, area o Jerome ra, te tutava noa nei â oia i te aro i te peu inu ava.
Ua riro te inu-hua-raa i te ava ei fifi e parare noa ˈtura i rotopu i te mau taurearea i roto e rave rahi mau fenua. Te manaˈo nei vetahi e i te mau Hau amui no Marite anaˈe, fatata e pae mirioni taurearea o te farerei nei i te fifi o te inuraa ava. Mai te peu e e taurearea kerisetiano outou, eita e ore e ua ape outou i te tamata i te ava, mai te peu iho â râ e te opani ra te ture i te feia apî ia inu i te ava i to outou vahi. Noa ˈtu râ, e nehenehe te mau haamaramaramaraa i muri nei e haapuai i to outou hinaaro eiaha e tamata i te ava—e tae roa ˈtu paha i te hoê faito matahiti paari aˈe e ia ineine outou no te haavî i te reira. Teie râ, ahiri e tei roto outou i te feia o tei topa ê na i roto i te inu-hua-raa i te ava, te tiaturi nei matou e e tauturu teie mau haamaramaramaraa ia outou ia aro i teie fifi. Ia tutava outou e maoti te tauturu a te Atua ra o Iehova, e nehenehe outou e ora mai.
Te fariiraa i to outou fifi
Te taahiraa avae matamua e te fifi roa ˈˈe te tia ia outou ia rave, o te fariiraa ïa i to outou fifi. Mea pinepine te feia inu ava i te ore e tiaturi e te fifihia ra ratou e te ava. ‘Eita vau e taero,’ o te parau faatiatia ïa a te taata inu ava. Teie te hiˈoraa o te hoê taurearea e 15 matahiti o tei parau e: “E ere au i te taata inu ava. Ua inu noa vau e ono punu pia i te hoê po.” Te haamanaˈo ra tatou i te faataaraa a te Bibilia o te hoê taata o tei ‘hamani maitai ia ˈna iho, i to ˈna iho aro, ia itea mai to ˈna hapa, a riri atu ai.’—Salamo 36:2.
Mea ino roa te farii-ore-raa i to ˈna fifi. No reira, mai te peu e e fifi to outou e te ava, e tia ia outou ia farii i teie parau mau mauiui.a Eiaha e tapiri i to outou tariˈa i te parau a te mau hoa, te mau taeae e tuahine, aore ra te mau metua o te parau mai ia outou e te inu rahi roa ra outou. E ere ratou i te enemi no outou no te mea te parau maira ratou i te parau mau. (A faaau e te Galatia 4:16.) Mea inu roa o Bob (tei faahitihia i te omuaraa) i te mau hopea hebedoma atoa. I te haereraa mai te hoê hoa e paraparau ia ˈna no nia i teie fifi, ua patoi atu oia e aita to ˈna e fifi e te ava, e ua tâpû oioi te aparauraa. Teie râ, eaha te faahopearaa o te ava i nia i te oraraa o Bob? “E iria haere noa vau mai te peu e e aita vau i inu e mea ino roa vau ia inu anaˈe au,” o ta Bob ïa i farii. “Ua amahamaha roa to ˈu oraraa utuafare—e tae noa ˈtu to ˈu mau taairaa e te Atua.”
I te tahi atu taime, aita ˈtura o Bob i patoi faahou e ua farii atura oia e e hiaai rahi to ˈna i te ava. I te mea e e ua farii oia i to ˈna fifi, ua nehenehe ïa o Bob e haamata i te rapaau ia ˈna.
A faatupu i te hinaaro papu e faaea
Te papai ra te orometua haapii ra o George Vaillant e “e nehenehe te inu-hua-raa i te ava . . . e rapaauhia, teie râ, . . . e titau te reira e ia faaruru te taata maˈi i ta ˈna hopoia.” Oia hoi, ia papu maitai to outou hinaaro e faaea i te inu i te ava. Mai te peu e eita outou e haapapu i to outou manaˈo, te auraa, e ora outou—e e pohe atoa outou—ei taata inu hua i te ava. Eaha te nehenehe e tauturu ia outou? E nehenehe te feruriraa i nia i te mana faaino o te inu-hua-raa i te ava e tauturu ia outou ia ‘riri i te ino’ e e haapuai i to outou hinaaro e faaore roa i te inu.—Salamo 97:10.
Ei hiˈoraa, e nhenehe outou e feruri hohonu i te faainoraa rahi ta te inu-hua-raa i te ava e faatupu ra i te pae tino, i te pae no te mau manaˈo hohonu, e i te pae morare. Oia mau, ia hiˈohia, e nehenehe te hoê inu e tamǎrû i to outou mauiui no roto aore ra to outou manaˈo haafaufaa ore ia outou iho no te hoê area taime. Teie râ, i te pae hopea, e riro te faaohiparaa i te ava i te faatupu i te mau fifi ê atu; e motu te mau taairaa auhoa, e tupu te feiiraa i roto i te utuafare. Hau atu, i te mea e e faaiti te ava i te puai o to outou feruriraa, e nehenehe oia e ‘faaore ohie noa i te hinaaro maitai’ e e aratai ia outou ia rave i te hara.—Hosea 4:11.
A feruri atoa e eaha ta te mau faito ava rahi e nehenehe e faatupu i nia i to outou tino, ma te faataero mǎrû noa i to outou mau melo faufaa roa. Te na ô ra te Bibilia e e faatupu te inu-hua-raa i te ava i te ‘veve, te manaˈo faahapa, te mau tatamaˈiraa, te hepohepo, e te mauiui.’ (Maseli 23:29-30, The New English Bible) Mea hoona anei ia faanavenave ia outou no te hoê taime poto e ia ooti i teie hoo?
E tauturu-atoa-hia outou ia haamanaˈo outou e eita outou e titauhia ia inu i te ava no te oaoa. Aita atoa outou e titau ra i te tahi faanavenaveraa poto noa no te fanaˈo i te faatura ia outou iho, te oraora-maitai-raa, te mau hoa taiva ore, e te hoê utuafare here. E noaa mai te manuïa i roto i teie mau tuhaa o te oraraa na roto i te faaohiparaa i te Parau a te Atua. (Salamo 1:1-3) Te horoa atoa maira teie Parau i te tiaturiraa no te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe—te ora mure ore ma te ore e mauiui faahou i te pae o te mau manaˈo hohonu aore ra i te pae tino! (Apokalupo 21:3, 4) Mai te peu e tera to outou tiaturiraa, e noaa ïa ia outou te tahi atu tumu no te haapae i te ava.—A faaau e te Korinetia 1, 6:9, 10.
A imi i te tauturu
Eita râ hoi te hinaaro e faaea i te inu e navai. E tia atoa ia outou ia fanaˈo i te turu e te tauturu a vetahi ê. “E maitai te taata toopiti i te taata hoê,” o ta te Arii ra o Solomona ïa i parau. “Ia hiˈa hoi te tahi ra, na te hoa e rave e faatia i nia.” (Koheleta 4:9, 10) E ere i te mea ohie ia tiaturi i te hoê taata no te tauturu ia outou ia arai i to outou fifi. Teie râ, te horoa ra te hoê vahine o tei faaea i te inu, o Katy to ˈna iˈoa, i teie aˈoraa: “A haapii i te tiaturi i te taata, to outou iho â râ fetii.” Oia mau, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, o to outou utuafare te feia maitai aˈe no te horoa mai i te here e te turu o ta outou e titau ra.
Parau mau, peneiaˈe na to outou oraraa utuafare atoa paha i aratai ia outou i roto i te fifi o te ava i te omuaraa ra. Teie râ, ahiri e ua ite to outou mau metua i to outou huru tupuraa, eita anei ratou e ite i te titauraa ia haamaitai i te mau ohipa i te fare? No reira, no te aha outou e ore ai e paraparau atu i to outou mau metua, ma te faaara ia ratou e e fifi to outou? Maoti i te tuu i te hapa taatoa i nia ia ratou, a ani e ia tauturu e ia turu mai raua ia outou. Eiaha e huna i to outou manaˈo e a paraparau atu e to outou mau metua, e tauturu te reira i to outou utuafare ia taaihia ma te “au-maite-raa” mai te utuafare o te Atua. (Ephesia 4:16) I reira, e nehenehe outou paatoa e haamata i te rave amui i te ohipa ia ora mai outou.
Mai te peu e eita to outou utuafare e nehenehe e tauturu mai ia outou, e nehenehe te tahi atu mau taata e na reira.b (Maseli 17:17) Ua faahoa ˈtu o Bob e te hoê matahiapo kerisetiano o tei haere mai e farerei ia ˈna i te mau hebedoma atoa e rave rahi mau avaˈe te maoro no te hiˈopoa i ta ˈna mau haereraa i mua. Te na ô ra o Bob e: “Ua horoa mai to ˈna anaanatae e to ˈna haapao maitai ia ˈu i te faatura ia ˈu iho o ta ˈu e titau ra no te haapae i ta ˈu peu ino.”—Iakobo 5:13, 14.
Hau atu, e tia ia outou ia taa e te titau nei outou i te tauturu a te Atua ra o Iehova. A turui atu i nia ia ˈna ia horoa mai oia i te puai. Oia, maoti te tauturu a teAtua, e nehenehe te “feia aau paruparu” e fanaˈo i te ‘rapaauraa e te taamuraa a Iehova i to ratou mau puta.’—Salamo 147:3; hiˈo atoa Salamo 145:14.
A imi i te mau hoa apî
Ua faataa mai te hoê maimiraa no Niu Zelani e ua riro te mau hoa ei mana rahi i nia i te mau taurearea o te inu hua nei i te ava. Mea fifi roa ia faaea i te inu mai te peu e e amuimui noa outou i roto i te feia inu ava. No reira te Bibilia e faaue ai e: “Eiaha oe e amui atoa i te feia i taero i te uaina ra.” (Maseli 23:20) A imi i te mau hoa apî maitatai. E parau mau roa e ‘e ino te peu maitai i te amuiraa iino ra,’ oia atoa e faatupu te mau amuimuiraa maitatai i te mana maitai.—Korinetia 1, 15:33.
Ua ite o Kim i te tanoraa o teie parau. “E ere i te mea ohie,” o ta ˈna ïa e farii ra, “teie râ, e tia ia ˈu ia taui i to ˈu mau hoa . . . Aita hoi au i hinaaro e ia haaatihia vau i te ava aore ra i te raau taero.” Oia mau, e ere i te mea ohie ia itea mai i te mau hoa o te ore e inu. E ite râ outou e eita te mau taurearea haerea maitai i rotopu i te mau Ite no Iehova e rave i te inuraa opanihia. Eita atoa ratou e faaohipa i te ava ei faaanaanataeraa manaˈo aore ra ei ravea hororaa. E nehenehe ïa ratou e tauturu—eiaha râ e haaparuparu—i ta outou mau tutavaraa no te ‘haapae i te huru taata tahito e ta ˈna ra mau peu.’—Kolosa 3:9.
E nehenehe outou e ora mai
E riro te haapaeraa i te ava ei aroraa tamau. I te tahi mau taime, mea fifi roa ia faaoromai i te haapaeraa i te ava. “Mea puai to ˈu hinaaro [i te inu],” o ta Ana ïa e farii ra, “i te taime iho â râ e peapea ˈi au, e inoino, e taiâ aore ra e mauiui ai au.” No reira, e ere i te mea varavara ia topa faahou te hoê taata inu ava e rapaau ra ia ˈna i roto i te marei, o te faatupu hoi i te mau manaˈo faahapa. Ia tupu noa ˈtu te reira, a haamanaˈo e “te hape nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi.” (Iakobo 3:2) A haamanaˈo atoa e e Atua aroha o Iehova e ua ite oia i to outou mau paruparu.—Salamo 103:14.
Noa ˈtu râ, a haapao maitai eiaha outou ia faaohipa ino i te hamani maitai o te Atua. A huti i te haapiiraa i ta outou hape, e ia papu faahou to outou manaˈo eiaha outou ia topa faahou. I to ˈna faaiteraa i teie manaˈo papu, ua nehenehe o Bob e faaea i te inu. Mai reira mai, ua nehenehe oia e fanaˈo i te mau taairaa hau e to ˈna utuafare e e te Atua. Mea oaoa to ˈna oraraa e te tavini nei oia ma te taime taatoa. E fanaˈo atoa outou i te oaoa e te hau o te feruriraa mai te peu e e upootia outou i te aroraa i te ava.
[Nota i raro i te api]
a E nehenehe te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . E nehenehe mau anei au e faatîtîhia e te ava?” i roto atoa i teie vea, e tauturu ia outou ia faataa mai te peu e te fifihia ra outou i roto i teie tuhaa.
b E rave rahi o tei faufaahia na roto i te tauturu a te mau taote e te feia aˈo o tei haapiihia ia arai i te fifi o te inu-hua-raa i te ava. Te tiaturi nei vetahi feia aravihi e e tae roa ˈtu i te taime e faaea ˈi te haerea inu hua, eita te ohiparaa i nia i te tahi atu tuhaa o te rapaauraa e manuïa. No teie tumu e no te tahi atu â, te faaitoito nei vetahi e ia rave te feia inu ava i te hoê porotarama haapaeraa i te ava i roto i te hoê fare maˈi.
[Hohoˈa i te api 27]
Mea pinepine te mau taurearea inu hua i te ava i te patoi i te farii e e fifi to ratou