VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/12 api 28-30
  • Te tiare orchidée nehenehe mau!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tiare orchidée nehenehe mau!
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Umehia e te nehenehe
  • Te hauˈa puai roa
  • Te haapeu manu ê ma te aravihi
  • Arueraa i te Poiete
  • E au i te manu meli, e ere râ i te manu meli
    A ara mai na! 1997
  • Mau orchidée e haamǎtaˈuhia ra?
    A ara mai na! 1998
  • Te mau tiare — Ohipa maerehia no roto mai i te poieteraa
    A ara mai na! 1987
A ara mai na! 1992
g92 8/12 api 28-30

Te tiare orchidée nehenehe mau!

“A PENI i te ofe ia riri anaˈe oe; i te tiare orchidée ia oaoa anaˈe oe.” Te faaite ra teie parau tinito a piti tausani matahiti i teie nei, te here no te tiare orchidée a te feia tanu tiare no te pae Hitia o te râ e te feia peni hohoˈa tei faatui i to ˈna roo e a muri noa ˈtu.

Papu maitai, e faatupu te tiare orchidée i te mau manaˈo hohonu puai. Aita râ to ˈna unauna taa ê i auhia i te pae Tooa o te ra e tae roa i teie nei tau apî. I te mea mau, ua tanuhia ratou ma te opua-ore-hia.

I te omuaraa o te mau matahiti 1800, ua ite o William Cattley, taata poroi raau tanu no te fenua veavea, i te tahi mau ohi tei ravehia ei taoˈa puohu. No to ˈna hinaaro ia ite, ua tanu oia ia ratou i roto i ta ˈna fare vairaa tiare. I muri aˈe i tauâ â matahiti ra, ua hoonahia oia i te uaâ tiare fautia nehenehe mau. Ua oioi te tahi atu feia tanu tiare no Europa i te taa i te faufaa o teie mau tiare haviti mau i te pae tapihooraa.

Aita i maoro ua imi-hua-hia teie mau taoˈa moni rahi o te mau fenua veavea. E imi-haere-hia te mau tiare orchidée varavara roa i te mau vahi ururaau, e rave rahi tei ore i ora mai i te mau tere pahi roroa e tae atu ai i Europa. Ua naeahia i tei ora mai te tino moni rahi mau. Ua aufauhia te tino moni e 1 150 guinées (fatata e 100 000 dala marite moni hoo i teie nei mahana) i te hoê hoopateraa i Lonedona i te matahiti 1906 no te hoê noa ïa tiare. Ua topa te moni hoo i raro i te faraa mai te mau tiare faatitohia e te taata. I teie nei â mahana, e nehenehe te hoê taata haaputu tiare e aufau e 25 000 dala marite no te hoê noa tiare apî faatitohia e te taata.

No te aha e mea taa ê mau te tiare orchidée? Peneiaˈe no te rau hopea ore o te huru o te hohoˈa e o te peni. No to ratou paha nehenehe aita e faaauraa? Aore ra te au rahi i te mau mea ěê fifi mau ia tatarahia? Noa ˈtu eaha te mau tumu, e maraa ia ratou te hooraa tiare orchidées e haere noa i te rahi na te mau nunaa atoa.

Mea au aˈe na te feia tanu tiare e tanu i te mau huru faahiahia roa ˈˈe no te mau pae fenua veavea, te rahiraa râ o te tiare orchidée e mau tiare haehaa tauˈa-ore-hia. Vetahi mea iti roa ïa ia faitohia to ratou tiare e 2 mm anaˈe ïa to ratou rahi.

E itehia te mau tiare haari oviri i te medebara, i te vahi vari, e i nia i te mau aivi, i te mau ururaau haumi o te fenua veavea e i te repo mǎrô faaapu-ore-hia o te Poro apatoerau o te fenua. E tupu te rahiraa i nia i te mau tumu raau, e maiti vetahi i te rapahoe aore ra te aa o te tumu ati miti ei nohoraa. Eita râ te orchidée e rave i te maitai o te raau ta ratou e noho ra, e titau noa ratou i te tumu raau ei turui, e nehenehe ïa to ratou mau aa tarere e ote i te haumi e vai ra i roto i te reva.

Hau atu te rau o to ratou huru, no to ratou ravea faahoturaa otahi i taa ê atoa ai te orchidée. Hoê noa o ta ˈna vairaa huero—e puohu faahiahia roa—e î ïa i te piti mirioni huero rii, o ta te mataˈi e haaparare i te atea ê. Taa ê atu i te rahiraa o te mau huero, aita ta ratou e maa no te haatamaa ia ratou e no te tupu-maitai-raa, e tia ia itehia te rimu o te haatamaa ia ratou i te tahi o te mau maitai titauhia.

No te faahotu mai i te huero, na mua ˈˈe e tia ia faatitohia te tiare e te hoê iho â manumanu. No te aha te manumanu e tau ai i nia i te tiare? Aita to te orchidée e hua rii tiare ei maa na te manihini, aita atoa e inu monamona mai ta te mau huru tiare atoa. Te ainu au-roa-hia? Te nehenehe, te hauˈa e te peu haavarevare.

Umehia e te nehenehe

Ua haa te feia tanu tiare hau atu i te hoê senekele no te faatupu i te tiare apî no roto mai i te mau huru tiare unauna roa tei tupu oviri noa. Ua naeahia i teie nei e 75 000 huru tiare tei tapaohia.

E mea faufaa mau te nehenehe no te mau tiare haari oviri. Ua riro te nehenehe o te tiare ei ainu na te manumanu faatito. Te uaâ aano i ropu, aore ra labellum—tei hau i te peni heeuri—ua riro ïa ei vahi tauraa e titau nei i te manihini e rere haere ra.

E ume mai te mau tiare anaana i te manu meli, te manu patia, te pepe, e te manu rao, e te mau reni turua o te uaâ o te tahi mau tiare e tapao faaiteraa ïa i te eˈa o te maa, te inu monamona, i te manihini. E ere râ te ehenehe anaˈe iho i te mea faufaa i roto i te ao o te mau manumanu.

Te hauˈa puai roa

E rere te hoê manumanu mata rii paruparu na pihai iho i te hoê mea nehenehe ma te ore e tauˈa ˈtu. Area râ te hauˈa puai, e ore ïa e tia ia apehia. E nehenehe te hauˈa e au i to te manumanu ovahine. Te parauhia ra no te tahi mau orchidée e ua hau to ratou hauˈa manu patia ovahine i to te manu patia iho!

E ere te hauˈa i te mea noˈanoˈa anaˈe. E tuu mai te tahi mau orchidée i te hauˈa pe. Mea faufaa atoa râ teie nei hauˈa. E hauˈa teie ta te hoê rao e ore roa e tia ia tauˈa-ore-hia. E mai te peu e aita i ravai noa te hauˈa, e faahua taoˈa ê ïa no te turu i te hauˈa faahema.

Te haapeu manu ê ma te aravihi

Ia taueue mǎrû noa te orchidée o te huru Oncidium i te mataˈi, e au to ˈna hohoˈa i te hoê manumanu ino e e tau oioi noa te manu meli iria i nia i te orchidée no te tamata i te tiahi i te “enemi” i te atea ê. I te na reiraraa, e rave mai oia ma te opua ore i te pueraa hua rii o te orchidée.

I te tahi atu pae, te orchidée manu meli o te huru Ophrys e au ratou i te hoa eiaha râ i te enemi. E hauˈa oia mai te manu meli e e hohoˈa manu meli atoa. E haere mai te manu meli otane i nia i te hoê tiare, ma te manaˈo e manu meli ovahine, e ia ite anaˈe te manu meli faahinaaro manuïa ore i te haavare, ua mau ïa i nia i to ˈna tino te pollinia (haapueraa nainai hua rii tiare). E to muri iho tiare tei haavare ia ˈna (e nehenehe te hoê manu meli e haavarehia e piti taime) e faatito-papu-hia ïa.

Arueraa i te Poiete

Ua riro teie tiare maere mau e teie huru raveraa paari ei faaiteraa ora i te paari o te Poiete. E ere mau ïa na te aratairaa matapo e te mea tupu noa teie mau mea faahiahia rahi.

Ua faaite Iesu Mesia i te tahi atu haapiiraa te noaahia mai i teie mau tiare nehenehe: “A feruri na i te mau tiare e tupu ra i roto i te aua,” ta ˈna i parau. “Te haapapu atu nei au ia outou e tae noa ˈtu ia Solomona e to ˈna atoa mau ahu huiarii aore i faaahuhia mai te hoê o ratou. I teie nei mai te peu e mea na reira te Atua i te faaahuraa i te mau tiare oviri . . . , eita ra anei o ˈna e hau atu i te haapao ia outou?”—Mataio 6:29, 30, Bibilia Ierusalema Apî.

E nehenehe tatou e tiai i te tau i reira te taata, ei faahoˈiraa, e aupuru ai i te mau orchidée faufaa rahi. Te tiai noa nei â te mau tausani huru tiare no te fenua veavea ia iteahia mai ratou, e o vai tei ite i te mau parau aro moe e te mau mea hitimaue ta ratou e huna ra! Noa ˈtu te huru o to ratou peni e to ratou hohoˈa, ma te feaa ore e faarahi ratou a muri aˈe to tatou mauruuru no te unauna e te rau o te poieteraa.—A hiˈo i te Isaia 35:1, 2.

[Hohoˈa i te api 28-30]

1. Cattleya (faatitohia e te taata)

2. Cattleya (faatitohia e te taata)

3. Vanda (faatitohia e te taata)

4. Phalaenopsis (faatitohia e te taata)

5. Cattleya (faatitohia e te taata)

6. Phalaenopsis (faatitohia e te taata)

7. Vanda (faatitohia e te taata)

8. Phalaenopsis

9. Phalaenopsis (faatitohia e te taata)

10. Cattle auriantiaca

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa 1, 2, 4-6, 8-10: Ma te faatiahia e te Jardinería Juan Bourguignon, Madrid, Paniora

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono