VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/12 api 26-27
  • No te aha te parau faufau tiaâ e ere ïa no te mau kerisetiano

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha te parau faufau tiaâ e ere ïa no te mau kerisetiano
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e peu matauhia?
  • Te manaˈo o te Atua no nia i te parau faufau tiaâ
  • Haapae roa i te parau faufau tiaâ!
  • Eaha te ino ia parau faufau i te tahi taime?
    A ara mai na! 1989
  • Mea ino mau anei te parau ino?
    Ta te feia apî e uiui nei
  • Nafea vau e nehenehe ai e tapea i to ˈu hinaaro e parau ino?
    A ara mai na! 1989
  • “Ei parau maitai . . . no te patu”
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/12 api 26-27

Ia au i te Bibilia . . .

No te aha te parau faufau tiaâ e ere ïa no te mau kerisetiano

UA AˈOHIA te hoê paoti no te radio BBC no te mea aita oia i farii i te iriti “i te mau parau faatura ore” o te hoê uiuiraa manaˈo i te hoê mahu, ia au i te parau a te taata auvaha o te BBC faahitihia i roto i te vea The Guardian, ua rave oia “i te mau parau faufau roa no te faataa i te mau ohipa a nehenehe ai te taata e peehia i te maˈi SIDA.” Amui atu i te reira, i te maororaa e piti hebedoma titorotororaa manaˈo no nia i te mau haapurororaa parau o na e maha pu afata teata no Beretane, e 22 i nia i te hanere o te mau porotarama ua î ïa “i te parau ino, te tuhi e aore ra te parau faaino.”

Te faaite ra teie mau mea apî e piti huru haerea taa ê roa. No te rahiraa o te taata e huru-ê-hia ratou e e inoino atoa i te mau aparauraa î i te parau faufau tiaâ. Te tahi pae râ e faateitei ïa i to ratou tapono i te mea e mau parau oraora teie, tano no te faataa i te mau mea materia, aita e faufaa ia haapeapea. E parahiraa anei râ to te parau faufau tiaâ i roto i te aparauraa a te mau kerisetiano tei haafaufaa iho â i to ratou auraa e te Atua e to ratou taata tupu?

No te aha e peu matauhia?

Te parau faufau tiaâ “e parau maau matarohia ua rau te huru.” Ua tu ïa te parau faaino, te tuhi, e te parau haama i teie faataaraa. E faaite vaha roa te parau faufau tiaâ i te riri rahi e tae roa ˈtu i te faautua-hua-raa. Te parau ra o Mary Marshall, vahine papai i te buka Te tumu e te auraa o te mau parau tǎpǔ e o te mau tuhi, (beretane), e “mea parau-noa-hia te mau parau tǎpǔ e te mau tuhi hau atu i tei papaihia.” Noa ˈtu te reira, ua î te mau buka aamu i te mau parau faufau tiaâ.

No te aha te parau faufau tiaâ i parare ai? E mono te tahi mau taata i te iti o te rahiraa parau ta ratou i ite i te mau tuhi e rave rahi. E parau ino mai te tahi pae no te haapapu i ta ratou parau. Teie te auraa, e pinepine te taaihia te parau faufau tiaâ i te inoino, te mâha ore, e te riri. Ia faaruru anaˈe ratou i te mau tamataraa, e vaiiho te rahiraa i te parau faufau ia paaina mai i rapae au i to ratou vaha ei “ravea no te . . . haamâha i te riri.” Ua tapao te vahine maimi o Marshall e ta ˈna piapa haapueraa parau beretane o te mau tuhi e mea meumeu aˈe ïa te mau api ia haamata anaˈe te mau tuhi na roto i te reta pii vauera e paaina e e hio.

E au ra e e topa te hau i te tuhi, e ite mai râ e rave rahi e e faatupu mai te parau faufau tiaâ i te parau faufau tiaâ. No te aha? E tuama te parau faufau i te auahi o te riri. Ei hiˈoraa, i rotopu i te tereraa pereoo huenane roa i te Oire pu no Afirika Tooa o te râ, ua ouˈa mai te taata faahoro iria i rapae au i to ˈna pereoo no te horo i nia i te tahi atu taata faahoro e na to ˈna pereoo e faaapiapi ra i to ˈna tere. I te rahiraa mai te riri, ua î te reva i te parau ino, ma te tuhi te tahi i te tahi. Ua faaô mai na te haamaramarama o to ratou pereoo te tahi atu feia faahoro e ua faaitoito i na taata toopiti e te vaha vai e te parau faufau roa.

E nehenehe te mau tuhi tei faahaehaa i te hoê taata e tuu mai i te mau parau ino mai te vai pue te huru. To roto atoa te mau parau tei faaau i te taata e tuhihia ra i te animala aore ra te manumanu, te mau parau faatura ore i te fetii aore ra te tahi tupuna, te mau faataaraa no nia i te tahi huru taa ê o te tino, e, tei hau roa ˈtu i te faatura ore, te parau faufau, te parau faaino, e te mau parau haama i te pae taatiraa.

Te manaˈo o te Atua no nia i te parau faufau tiaâ

Mea papu, e ohipa ino mau te raveraa i te iˈoa o te Atua ma te tano ore. Te faˈi ra te Exodo 20:7 e: “Eiaha oe e faahiti faufaa ore noa i te iˈoa o to Atua ra o Iehova.” Ua haafifihia ra te taairaa o te feia haamori i te Atua i te ofatiraa i teie faauera? E; te na ô faahou ra te Ture e: “E ore hoi Iehova e faatia ia ˈna i tei faahiti faufaa ore noa i to ˈna ra iˈoa.”

No te faaite i te faufaa rahi o teie faaueraa, te faatia ra te Bibilia e ua taputô te hoê Iseraela e te tahi atu taata. “Ua faaino ihora” taua taata ra “i te iˈoa o Iehova, ua tuhi ihora.” Nafea te Atua i te haavaraa i te reira? Ua faaoti ihora: “Te taata ê e te taata tupu atoa, ia faaino oia i te iˈoa o Iehova, e pohe roa oia ïa.” (Levitiko 24:10-16) Noa ˈtu aita i faahitihia te mau parau rii atoa no taua faainoraa ra, te faaite papu ra teie hiˈoraa te manaˈo o te Atua no nia i te mau aparauraa e te haerea faatura ore.

Te faaite atea ra te mau Papai kerisetiano heleni no nia i to tatou nei mahana e “tupu te ati rahi . . . . E riro te taata . . . e faaino [Heleni, blaʹsphe·moi], . . . e fariu ê oe i te reira.” (Timoteo 2, 3:1, 2, 5) Te horoa ra te parau heleni bla·sphe·miʹa hau atu i te manaˈo no te parau faatura ore i te mau mea moˈa. To ˈna auraa o te mau parau ino e rave rau atoa e te aparauraa no te faaino e o te haafifi i te tahi atu taata.

Te taata tei faaino i ta ˈna huru parau te faaite ra oia i te huru o “te taata tahito” ta te kerisetiano e faaitoitohia ra e “haapae” mai te hoê ahu hauˈa ino e aita hoi rea e faufaa aˈe.a Te aˈo ra te aposetolo Paulo e: “E haapae atoa outou i taua mau parau atoa nei, i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.” “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa.” (Kolosa 3:8, 9; Ephesia 4:31) Hau atu â, a tapao na e te feia e tuhi e e faaino ia vetahi ê, o ta Paulo e faataa ra ei feia “faaino,” to rotopu atoa ïa ratou i te “feia parau-tia ore [e ore] e parahi i te basileia o te Atua.”—Korinetia 1, 6:9, 10.

Haapae roa i te parau faufau tiaâ!

Na te here mau i te Atua e turai i te hoê kerisetiano ia rave i te mea e auhia ra e Ana. (Ioane 1, 5:3) Mai ta te Atua e haapeapea ra no te huitaata atoa nei, no reira te kerisetiano e hinaaro ai e faaite i te hoê â huru haerea i nia ia vetahi ê, i te na reiraraa ua faaroo ïa i na ture rahi e piti, te here i te Atua e te here i to taata tupu. (Mataio 22:37-39) Ei faaotiraa, “e haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito.” (Roma 15:2) A ui ïa ia oe iho, ‘Te mau parau ta ˈu e maiti te faatura ore ra anei ratou aore ra te faaitoito nei ratou ia vetahi ê?’

Oia mau, e ere te mea ohie ia haamatai i ta tatou huru paraparau mai te peu iho â râ e e peu tahito roa te parau faufau tiaâ. E nehenehe râ—ei tauturuhia. Na te varua o te Atua e tauturu i te hoê taata ia taui i ta ˈna huru paraparau. E tia râ na mua ˈˈe ia hinaaro mau te taata e haamau i te mau haapueraa parau î i te maitai—e i muri iho e haapinepine i te parau mai te reira te huru.—Roma 12:2.

“Te arero râ o te taata mârô ra, e ooti-ê-hia ïa,” ta te arii o Solomona i faaara. Eiaha roa e vaaiho i te viivii o te parau faufau tiaâ e faarepo i ta oe aparauraa. Ia tutava râ ia riro mai ei taata tei ite i te parau maitai tei tano i te parau ma te au—Maseli 10:31, 32, Today’s English Version; Kolosa 4:6.

[Nota i raro i te api]

a A tapao i te Ephesia 5:3, 4, i reira te taatoaraa o te irava e horoa ra no te “parau rii maamaa” e no te “faaata rii iino” te auraa i te pae taatiraa. No reira, e ere te parau faufau e te mau parau hoata i te pae taatiraa no te mau kerisetiano.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono