Te mau manaˈo tano ore—E nehenehe anei ta outou e arai i te reira?
“PAPU MAITAI EITA RIA ˈTU e nehenehe! Mea puai roa te mau manaˈo tano ore. Aita ˈtu ta ˈu e ravea maoti râ i te faaoromairaa e ore noa ˈtu ai.”
O te pahonoraa ïa a te mau taata e rave rahi no nia i te parau no te upootiaraa ˈtu i nia i te mau manaˈo hohonu mai te peapea rahi, te riaria, te riri, te inoino, te manaˈo faahapa ia ˈna iho, te aroha-noa-raa ia ˈna iho, e te paruparu rahi. E nehenehe râ taua manaˈo hohonu nei e araihia. Maoti hoi outou i te haaparuparu ia outou ia tupu noa mai taua mau manaˈo nei, e nehenehe ta outou e haapii nafea râ ia faaiti mai i to ratou huru teiaha, aore ra ia faaore roa ˈtu.
Papu maitai, te vai ra te hoê taa-ê-raa taa maitai i rotopu i te mau manaˈo tano ore e itehia nei e te taata tataitahi e te hepohepo rahi. E titau iho â ïa te manaˈo hopea nei i te tauturu a te feia aravihi no te rapaau i te reira. Area te mau manaˈo tano ore ra eita ïa, e o taua mau manaˈo hohonu ra ta tatou e nehenehe e haapii e nafea râ ia upootia ˈtu i nia iho.
Inaha, e ere pauroa te mau manaˈo hohonu i te mea mauiui. Ei hiˈoraa, ia rave outou i te hoê hape ino roa, e riro iho â outou i te faahapahapa ia outou, ia au i te hape i ravehia e outou. Mai te peu e e faaitoito te reira ia outou ia faatitiaifaro e ia ape atoa i te rave i taua nei â hape a muri aˈe, e hopea maitai iho â to te manaˈo hohonu. Aore ra e riro te huru feruriraa tano ta outou e faatupu i te faaitoito ia outou i te aro atu i te reira ma te puai mau e i te imi i te hoê ravea maitai mau. E pahonoraa maitai roa atoa teie.
Teie râ, eaha ˈtura ïa mai te peu e i muri aˈe i to outou faatitiaifaroraa i te hoê hape, te vai noa râ to outou mau manaˈo faahapa ia outou iho aore ra faaiti mai ia outou iho, peneiaˈe o te vai maoro mai â? Aore ra eaha ˈtura ïa mai te peu e i muri aˈe i to outou faatitiaifaroraa i te hoê fifi rahi, e vai noa mai â to outou mau manaˈo peapea e e rahi noa ˈtu â? E riro paha to outou mau manaˈo hohonu i te haapeapea rahi roa ia outou. Nafea ïa outou e nehenehe ai e upootia ˈtu i nia i taua mau manaˈo ra? E nehenehe ta tatou e arai i te reira, na roto i te haavîraa tatou i ta tatou mau huru feruriraa.
E nehenehe ta tatou e haavî i to tatou huru feruriraa
E rave rahi teie e ohipa nei i te pae no te mau maˈi feruriraa teie e parau nei e na to tatou mau huru feruriraa e faatupu i te mau manaˈo hohonu. Ei hiˈoraa, te na ô ra te taote Wayne W. Dyer e: “Aita to outou e manaˈo hohonu mai te peu e aita outou i faatupu i te tahi huru feruriraa.” Te na ô atoa ra te taote ra o David D. Burns e: “E faahopearaa to outou mau manaˈo ino atoa no to outou huru feruriraa tano ore.”
Ma te faahiahia mau, te turu ra te Bibilia e te mau mea ta tatou e manaˈo hohonu ra no roto mai ïa i te mau manaˈo ta tatou i maiti, inaha te haapapu ra oia e mea tia mau â ia tatou ia haavî i to tatou huru feruriraa. A tapao na i te mau irava i muri nei:
“E mahana ino anaˈe to te taata maˈi ra; area tei rearea te aau ra e fanaˈo rahi to ˈna.”—Maseli 15:15.
“E eiahia e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.”—Roma 12:2.
“[Te faatîtî nei tatou] i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra.”—Korinetia 2, 10:5.
“E e haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora i te taata tahito . . . ; e ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.”—Ephesia 4:22-24.
“Te mau mea haavare ore, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.”—Philipi 4:8.
“E haamau i to outou aau i te mau mea i nia ra, eiaha i to teie nei ao ra.”—Kolosa 3:2.
Inaha, e hotu mau â to outou mau manaˈo hohonu no to outou huru feruriraa, e ia upootia ˈtu outou i nia i to outou mau manaˈo hohonu tano ore, e tia ïa ia outou ia haavî i taua mau manaˈo ra e ia faaoromai i te reira. E maoti te mau tutavaraa papu e te faaoromai, e nehenehe ta outou e haapii mai nafea râ ia haavî i ta outou huru feruriraa. E te faahopearaa maitai roa e nehenehe ta outou e na reira atoa i te haavî i to outou mau manaˈo hohonu.
Parau mau, mea ohie roa ia parau e e nehenehe tatou e upootia ˈtu i nia i to tatou mau manaˈo tano ore. Mea taa ê roa râ hoi i te faaohiparaa. Nafea ˈtura ïa tatou e upootia ˈtu ai i nia i taua mau manaˈo hohonu ra e haafifi rahi nei ia tatou?
[Parau iti faaôhia i te api 4]
Eita pauroa te mau manaˈo tano ore e haamauiui