VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/9 api 26-29
  • ‘Te papai a te aˈo’—E peu tahito anei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Te papai a te aˈo’—E peu tahito anei?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê hiˈoraa aifaito
  • Eaha ïa te parau no “te papai [raau tairi]”?
  • Nafea e tia ˈi ia faaohipahia te aˈo?
  • Aita te Bibilia e turu nei i te hamani-ino-raa i te tino
  • E faahotu te aˈo i te hau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • E nafea ia aˈo i ta oe tamarii?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • E aˈo Iehova i ta ˈna e here ra
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2021)
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/9 api 26-29

Ia au i te Bibilia . . .

‘Te papai a te aˈo’—E peu tahito anei?

“Ua mau roa te maamaa i roto i te aau o te tamarii; na te papai râ na te aˈo ra e faataa ê atu ia ˈna.”—Maseli 22:15.

“E rave-ino-raa i te mau manaˈo hohonu te mau huru papairaa atoa i te tino e eita e tia ia faatiahia.”—Metua tei ore e faahiti i to ratou iˈoa.

TE FAATUPU nei te faahitiraa a te Bibilia no nia i “te papai [raau tairi] râ na te aˈo” i te mau aimǎrôraa rahi. E taahia te reira, no te mea i te mau matahiti atoa, te pohe ra te mau tausani tamarii i te hamani-ino-raa a to ratou iho metua. Teie paha te tumu te hoê tatararaa parau Bibilia i faariro ai, ma te hape hoi, i ta te Bibilia utua no nia i te papai i te tino ei “manaˈo haamauhia i nia i te mau peu noa a te taata o taua tau ra.”

Tera râ, aita te Bibilia i faauruahia e te mau peu a te taata noa—e te Atua râ. (Timoteo 2, 3:16) E mea tano ore anei ta ˈna mau faataaraa no nia i ‘te raau tairi a te aˈo’? Mea faufaa ia hiˈopoa tatou i te parau o “te papai [raau tairi]” ia au i te taatoaraa o te papai. Ei hiˈoraa: Aore e auraa to te mau tuhaa taitahi o te pere puzzle. Ia oti râ ratou i te faatuatiatihia i reira ïa e itehia ˈi te hohoˈa taatoa. Oia atoa no “te papai [raau tairi]” o te hoê noa ïa tuhaa teie. No te iteraa i te hohoˈa taatoa, e tia ia faatuatiatihia “te papai [te raau tairi]” i te tahi atu mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te aˈo.

Te hoê hiˈoraa aifaito

Te turu ra anei te Bibilia i te papairaa i te tino anaˈe iho? A hiˈopoa i to muri iho mau manaˈo:

• “Eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri.”

• ‘Eiaha e aˈo hua i ta outou mau tamarii, aore ra e paruparuhia ratou i ta outou huru raveraa.’

‘E mea aifaito aˈe teie huru i to te Bibilia manaˈo,’ o ta te tahi pae paha e parau mai. Teie râ, e manaˈo teie no roto mai i te Bibilia. Ua papaihia te reira i roto i te Ephesia 6:4 e te Kolosa 3:21. (Phillips)

Oia mau, e manaˈo aifaito to te Bibilia. Te farii ra oia e e ere te papai i te tino i te ravea haapiiraa maitai roa ˈˈe. Te na ô ra te Maseli 8:33 e, “E faaroo i te aˈo” e ere, ‘A fafa i te aˈo.’ E te faahiti ra te Maseli 17:10 e “e maitai to te aˈo i te taata haapao ra, i te papai i te maamaa e ia hanere noa ˈtu te tairiraa.” Hau atu i te reira, te faaitoito nei te Deuteronomi 11:19 i te aˈo ei parururaa, ma te haafaufaa i te mau taime atoa no te haamau i roto i ta tatou mau tamarii i te mau faufaa morare. E mea aifaito mau ïa te hiˈoraa o te Bibilia no nia i te aˈo.

Eaha ïa te parau no “te papai [raau tairi]”?

Te faahiti nei râ te Bibilia i te parau no “te papai [raau tairi]” a te aˈo. (Maseli 13:24; 22:15; 23:13,14; 29:15) Eaha ïa te auraa o te reira?

No roto mai te parau “papai [raau tairi]” i te parau hebera sheʹvet. No te mau Hebera, teie te auraa o sheʹvet e raau rii aore ra e tootoo, mai to te tiai mamoe te huru. Ia au i teie huru tupuraa, te faahiti ra te parau no nia i te raau a te aˈo i te manaˈo no nia i te hoê aratairaa ma te here, eiaha râ ma te etaeta e te iria.—Salamo 23:4.

E pinepine te parau Sheʹvet i te faaohipahia ei taipe i roto i te Bibilia, no te faahohoˈa i te mana. (Samuela 2, 7:14; Isaia 14:5) Ia faahiti-anaˈe-hia te parau o te mana o te metua, eita ïa e faatuea-noa-hia “te papai [raau tairi]” i te papai i te tino. Ua amui-atoa-hia te mau huru aˈo atoa, e i te rahiraa o te taime eita e titauhia te papai i te tino. E ia faaohipahia te papai i te tino, mea pinepine ïa no te mea aita te tahi atu mau ravea i manuïa. Te parau ra te Maseli 22:15 e ua “mau roa [taamuhia]” te maamaa (“mau i te tutau te huru,” NJB; “ua aa-hohonu-hia,” The New English Bible) i roto i te mafatu o te taata e papaihia te tino. Ua hau atu ïa i te huru rii faaroo ore a te tamarii.

Nafea e tia ˈi ia faaohipahia te aˈo?

I roto i te Bibilia, ua taaihia te aˈo i te here e te mǎrû, eiaha râ i te riri e te hamani ino. E tia i te taata aˈo aravihi “ia mǎrû râ i te taata atoa nei, . . . e te faaoromai maite i te ino, ma te haapii mǎrû maite i te feia i mârǒ maira.”—Timoteo 2, 2:24, 25.

No reira, e ere te aˈo i te ravea faaiteraa i te inoino o te metua. E ravea râ no te haapiiraa ˈtu. E tia te reira ia haapii i te tamarii faaroo ore. Ia horoa-anaˈe-hia ma te riri, e haapiiraa hape ïa te noaahia mai i te papairaa i te tino. E haamaha te reira i te hinaaro o te metua eiaha râ to te tamarii.

Hau atu â, e otia to te papai tei horoahia ma te tano. ‘E tia ia ˈu ia tairi ia oe i te faito tei au ia oe,’ o ta Iehova i parau atu i to ˈna nunaa i roto i te Ieremia 46:28. E mea faufaa roa ia haamanaˈohia te reira i te taime papairaa i te tino. E nehenehe e inohia te roro o te tamarii aore ra e pohe roa o ˈna na roto i te tupairaa ˈtu ia ˈna aore ra i te ueueraa ˈtu ia ˈna.a Ia hau atu i te manaˈo opuahia e papai—no te faatitiaifaro e no te haapii—e nehenehe te tamarii e hamani-ino-hia.b

Aita te Bibilia e turu nei i te hamani-ino-raa i te tino

Hou a aˈo ai i to ˈna nunaa, ua parau mai Iehova e: “Eiaha oe e mǎtaˈu, . . . ei pihai atoa iho hoi au ia oe.” (Ieremia 46:28) Eiaha te tamarii e manaˈo e ua faaruehia o ˈna ia aˈohia o ˈna. E tia râ ia taa i te tamarii e ‘tei pihai iho’ te metua ia ˈna no te faaitoito ia ˈna ma te here. Ia horoahia te papai i te tino, ia taa ïa i te tamarii e no te aha. Te parau ra te Maseli 29:15 e “na te papai e na te aˈo e haapaari atu.”

E mea peapea mau i teie nei mahana e e rave rahi te faaohipa ra i ‘te raau tairi’ o te mana o te metua ma te hamani ino. Eita râ e nehenehe e faahapa i te mau faaueraa tumu aifaito a te Bibilia. (A faaau i te Deuteronomi 32:5.) Ia faatano anaˈe tatou i “te papai” i te taatoaraa o te mau parau, e ite tatou e e haapii te reira i te tamarii eita te reira e hamani ino ia ˈna. I roto atoa i te tahi atu â mau tuhaa, ua riro te Bibilia ei “mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra.”—Timoteo 2, 3:16.

[Nota i raro i te api]

a Te faaara maite ra te buka Te faarahiraa i te mauiui: E buka no e no nia i te feia paari tei hamani-ino-hia i to ratou tamariiriiraa (beretane) e: “E nehenehe te tairiraa i te tamarii e riro mai ei hamani-ino-raa ia ˈna ia horoa-anaˈe-hia te reira ma te riri uˈana, e ma te haapuai a pepe ai o ˈna. Te raveraa i te mau mauhaa no te tupairaa, te motoraa i te poro rima, te tupai i te mau tamarii apî roa, ma te tupai i te mau vahi paruparu (te mata, te upoo, te opu, te tua, te mau melo taatiraa) e nehenehe te reira e faarahi i te papairaa i te tino a riro ai ei hamani-ino-raa i te tamarii.”

b Te tapao ra te buka Te puai o te metua tane na te taote ra o Henry Biller e o Dennis Meredith, e: “E faufaahia te papairaa i te tino ia ravehia ma te mǎrû. Mai te peu e no ǒ mai i te hoê taata herehia e ana e o ta ˈna i ite tei here atoa ia ˈna, e ravai noa teie mauiui no te haaferuri i te tamarii no nia i te ohipa o ta ˈna i rave.”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

The Bettmann Archive

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono