VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w14 1/9 api 10-12
  • E nafea ia aˈo i ta oe tamarii?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia aˈo i ta oe tamarii?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • EAHA TE AˈO?
  • A AˈO MA TE HERE
  • A AˈO MA TE TANO
  • A AˈO TAMAU
  • E MEA FAUFAA ROA TE AˈO
  • E aˈo Iehova i ta ˈna e here ra
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2021)
  • “E faaroo mai i te aˈo ia paari”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • E aˈo te Atua i te taata ta ˈna e here ra
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
w14 1/9 api 10-12

E nafea ia aˈo i ta oe tamarii?

“A faaroo ai i te haruru o te mau pereoo, e moemoe noa vau. Teie te toru o te taime a ore ai Jordan e haapao i te hora e hoˈi mai ai i te fare. ‘Teihea roa oia?,’ ‘Te fifi ra anei o ˈna? Aita paha oia i feruri noa ˈˈe e e haapeapea mâua.’ I te taime a tae mai ai oia, ua ura roa vau i roto.”—GEORGE.

“Ua riaria roa vau a faaroo ai i te auê a ta ˈu tamahine. I to ˈu huriraa atu, te tapea ra oia i to ˈna upoo e te taˈi ra. Ua tupai to ˈna taeae e maha matahiti ia ˈna.”—NICOLE.

“Ma to ˈna na mata ninamu araara maitai e te toparaa reo mǎrû, ua parau Natalie ta mâua tamahine e ono matahiti, ‘Aita vau i eiâ i te tapea rima, ua itehia mai ia ˈu!’ No ta ˈna mau parau taparuparu, ua mauiui roa mâua e ua taˈi. Ua ite mâua e ua haavare oia.”—STEPHEN.

E METUA anei oe? Eita e ore te taa ra oe i te huru o te metua i faahitihia i nia ˈtu. I mua i te hoê â tupuraa, e feruri anei oe e nafea aore ra e mea tia anei ia aˈo i ta oe tamarii? E mea ino anei ia aˈo i ta oe tamarii?

EAHA TE AˈO?

I roto i te Bibilia e ere te parau “aˈo” i te tahi noa taˈo ê no te faautuaraa. Na mua roa, ua riro te aˈo ei ravea no te aratai, haapii e tauturu ia taui i te haerea. E ere roa ˈtu te reira i te ohipa ino.—Maseli 4:1, 2.

E nehenehe e faaau i te aˈo a te metua i te ohipa faaapu. E faaineine te taata faaapu i te repo, te pape e e haapao oia i te maa ta ˈna i tanu. E paruru atoa oia i te reira i te mau manumanu e te aihere. A tupu ai tei tanuhia, e titauhia paha i te taata faaapu ia topetope ia tupu afaro noa te reira. Ua ite oia e rave rau ravea ta ˈna e tia ia haapao maite ia riro te reira ei raau ruperupe. E faaohipa atoa te mau metua i te mau ravea e rave rahi no te haapao i ta ratou tamarii. I te tahi râ taime, e titauhia ia topetope aore ra ia aˈo ia taui oioi te tamarii i to ˈna haerea a nehenehe atu ai oia e rave i te mea afaro aore ra maitai. E mea tia râ ia haapao maitai a topetope ai i te tahi raau, e nehenehe hoi te reira e ino roa. A aˈo ai i te tamarii, e titau-atoa-hia i te mau metua ia aˈo ma te here.

Ua horoa te Atua o te Bibilia ra o Iehova i te hiˈoraa maitai i te mau metua. Ma te tano e te au, ua aˈo oia i ta ˈna mau tavini auraro i te fenua nei i tia ˈi ia ratou ia “hinaaro i te aˈo.” (Maseli 12:1) O ratou atoa te haapao nei i te parau “e tapea etaeta i te aˈo” e “eiaha roa e tuua” i te reira. (Maseli 4:13) E nehenehe oe e tauturu i ta oe tamarii ma te pee i te hiˈoraa o te Atua: E aˈo (1) ma te here, (2) ma te tano e (3) ma te tamau.

A AˈO MA TE HERE

No te here te Atua e aˈo ai. Te na ô ra te Bibilia: “O tei herehia e Iehova ra, o ta ˈna ïa e aˈo mai, mai te metua e aˈo i te tamaiti ta ˈna e here ra.” (Maseli 3:12) E Atua “aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi” o Iehova. (Exodo 34:6) E ere ïa o ˈna i te Atua faahepo aore ra ino. Eita oia e haamauiui ma ta ˈna mau parau, eita atoa e faaino aore ra e faaooo. E nehenehe hoi te reira e ‘au i te ˈoˈe patiatia.’—Maseli 12:18.

Te faaroo ra te mama ma te faaoromai i ta ˈna tamahine

A FAAROO

Te faaroo ra te mama ma te faaoromai i ta ˈna tamahine

A FAAROO

Eita iho â te mau metua e nehenehe e faaoromai roa mai te Atua ra. I tera râ taime, a haamanaˈo noa e e pinepine te riri i te turai ia faautua ma te faahepo, ma te tano ore e eita te tamarii e tauturuhia ia taui. E ere te faautuaraa na roto i te riri aore ra te inoino i te aˈo. I tera taime, ua erehia oe i te faaoromai.

Ia aˈo râ oe ma te here e te faaoromai, e faufaa rahi ta oe e ite. A hiˈo na eaha ta George e Nicole, na metua i faahitihia i te omuaraa i rave.

Te pure ra te papa î i te here e ta ˈna tamaiti

A PURE

Te pure ra te papa î i te here e ta ˈna tamaiti

A PURE

“Ua riri roa ino mâua i te taime a tae mai ai Jordan, ua faaoromai râ a faaroo noa ˈi i ta ˈna faataaraa. I te mea e ua mairi roa te hora, ua faaoti matou e tauaparau i te poipoi. Ua pure matou paatoa e ua haere e taoto. I te poipoi, ua mǎrû mâua no te tauaparau ma te hau e no te haaputapû i te aau o ta mâua tamaiti. Ua farii oia i ta ˈna hape, oia atoa i te mau opaniraa ta mâua i faaite atu. Ua ite mau mâua e eita te riri e tauturu ia vetahi ê ia taui. Mai te peu e e faaroo na mua tatou, e pinepine te fifi i te faaafaro-maitai-hia.”—George.

Te haaferuri ra te mama haapao maitai i ta ˈna tamahine

A TAUAPARAU

Te haaferuri ra te mama haapao maitai i ta ˈna tamahine

A TAUAPARAU

“Ua riri roa vau i te huru o ta ˈu tamaiti a tupai ai o ˈna i to ˈna tuahine. E ere tera te taime e rave ai au i te faaotiraa tano, ua parau ïa vau na mua ia ˈna ia haere i roto i to ˈna piha. Ua mǎrû vau i muri aˈe e ua faataa ia ˈna e mea ino ia tupai ia vetahi ê e ua faaite e ua mauiui roa to ˈna tuahine i ta ˈna i rave. Ua tano vau i te na reiraraa no te mea i muri noa ˈˈe, ua ani oia i to ˈna tuahine ia faaore i ta ˈna hapa e ua tauahi atura ia ˈna.”—Nicole.

Noa ˈtu ïa e faautuahia te tamarii, ia aˈo noa oe ma te here e tia ˈi.

A AˈO MA TE TANO

Ua aˈo noa Iehova ma te tano. (Ieremia 30:11; 46:28) E haapao oia i te taatoaraa o te tupuraa, oia atoa te ore e ite-mata-hia. E nafea te mau metua e na reira ˈi? Te faataa ra Stephen tei faahitihia i te omuaraa: “Ua mauiui roa mâua e aita atoa i taa i te tumu e onoono ai Natalie i te rave i te tapea rima, ua tamata râ mâua i te haapao i to ˈna faito matahiti e to ˈna ite.”

E feruri atoa Robert te tane a Nicole i te taatoaraa o te tupuraa. Ia hape ta ˈna tamarii, e uiui o ˈna: ‘A tahi ra anei te reira e tupu ai aore ra ua matau oia i te na reira? Ua rohirohi aore ra ua maˈihia anei te tamarii? Aita anei to ˈna haerea e faaite maira e te vai ra te tahi atu fifi?’

Mea au atoa ia feruri te mau metua e aita te mau tamarii i ite maitai atura i te haapaoraa. Ta te aposetolo Paulo iho â ïa i farii a papai ai: “I tau tamarii riiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta ˈu parau, e mai to te tamarii to ˈu ite.” (Korinetia 1, 13:11) Te na ô ra Robert: “Te tahi ravea e tauturu ra ia ˈu ia aˈo ma te tano e ia ore ia riri, o te haamanaˈoraa ïa i ta ˈu i matau na i te rave i to ˈu tamariiraa.”

Mea faufaa roa ia ore ia etaeta roa e i te hoê â taime ia ore ia faatiatia aore ra ia tapo i to mata i mua i te haerea ino o te tamarii. Ma te haapao i te matahiti o ta oe tamarii, to ˈna ite e te vai atu ra, e aˈo oe ma te tano e te au.

A AˈO TAMAU

Eita Iehova e taui. (Malaki 3:6) Ua ite maitai te mau tavini a te Atua i te reira. E titau-atoa-hia ia ite te tamarii e e aˈo tamau atu te mau metua. Ia tauiui noa ta oe aratairaa ia au i to oe huru i tera e tera mahana, eita ta oe tamarii e taa faahou e e fiu oia.

A haamanaˈo i ta Iesu i parau: “Ia riro râ ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita.” E tano atoa tera aˈoraa no te mau metua. (Mataio 5:37) Hou a faahiti ai i te parau, a feruri maite na mua e e rave anei oe mai ta oe i parau! A faaara ˈi i te tamarii e e faautua oe ia hape oia, a rave mai ta oe i parau.

E mea faufaa roa ia tauaparau maitai na metua no te aˈo tamau. Te faataa ra Robert: “I te tahi taime, e farii au i ta te tamarii aniraa ma te ore e ite e ua patoi atu to ratou mama, ia ite au i te reira, e taui au i ta ˈu faaotiraa no te turu i ta ˈu vahine.” Ia ore te manaˈo o na metua ia tu, e mea maitai aˈe ia tauaparau raua anaˈe e ia hoê ta raua faaotiraa.

E MEA FAUFAA ROA TE AˈO

Ia pee oe i te hiˈoraa o Iehova a aˈo ai ma te here, ma te tano e ma te tamau, e faufaa-mau-hia ta oe mau tamarii. E tauturu ta oe aratairaa here ia ratou ia riro ei taata paari maitai. Mai ta te Bibilia e parau ra: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.”—Maseli 22:6.

Ia au i te Bibilia, a aˈo . . .

  1. ma te here: E aˈo maitai oe na roto i te here, eiaha râ na roto i te riri. Tei mua anaˈe oe i te tupuraa fifi mau, a tiai ia mǎrû oe no te aˈo.

  2. ma te tano: A tutava i te feruri i te taatoaraa o te tupuraa, oia atoa i te ite o ta oe tamarii e to ˈna faito matahiti.

  3. ma te tamau: A faaara ˈi i te tamarii e e faautua oe ia hape oia, a rave mai ta oe i parau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono