Nafea ia aro i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi
TE PARAUPARAU noa ra te mau taote o tei putuputu i roto i te hoê apooraa no nia i te rapaauraa i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi i roto i te hoê porotarama afata teata, e ua na ô atura hoê e: “E au ra e mea maitai roa teie mau taata maˈi atoa mai te feia i putuputu mai i ǒ nei.” I te mea e e aita to ratou maˈi ia hiˈohia ratou, mea pinepine te feia tei roohia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi i te faarirohia na roto i te hoê huru o te faarahi i to ratou taiâraa.
“I te tahi mau taime, e au ra e ua riro vau mai ia Ioba ra te huru, aita hoi to ˈna mau hoa i faaitoito mai ia ˈna,” o ta Patricia ïa e faaite ra. I te hoê mahana, ua parau mai te hoê taata ia ˈna e: “Mea maitai roa hoi oe! Ua manaˈo roa vau e ua pohehia oe i te maˈi. Hoê â orua to ˈu metua hoovai vahine: e haavare maˈi noa atoa oia.”
E nehenehe teie mau huru parau e faatupu i te mauiui rahi; tei roto te reira i te mau tamataraa puai roa ˈˈe te tia i te mau taata tei roohia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi ia faaruru. “Eita e taa ia outou i to ˈu mauiui rahi ia faahaehaahia vau no te mea eita ta ˈu e nehenehe ‘e faaitoito,’” o ta Betty ïa e faataa ra. “Te reira te mea teimaha roa ˈˈe i roto i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi.”
Te titauraa ia taahia to ˈna huru e te here
Peneiaˈe te faaite ra o Betty i te manaˈo o te mau taata maˈi rohirohi atoa ia na ô oia e: “Aita matou e titau ra i te aroha aore ra te hamani maitai. Teie râ, te hinaaro nei matou e ia taahia to matou huru! Parau mau, ua ite te Atua i to matou mau fifi e to matou mauiui, e te reira te mea faufaa roa ˈˈe. Tera râ, te titau rahi atoa nei matou i te turu morare a to matou mau taeae e mau tuahine kerisetiano.”
Teie râ hoi, mai ta te hoê vahine maˈi apî i faaite aita i maoro aˈenei, mea pinepine aita te taata e taa ra i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi. “Teie noa te mea o ta ˈu e ani nei, ia tamata te taata i te rave i to matou parahiraa,” o ta ˈna ïa i parau; “eiaha ratou ia aroha mai ia matou, tera râ, ia rave ratou i to matou parahiraa. Eita râ hoi e nehenehe, no te mea mea iti roa te taata o tei farerei aˈenei i teie huru maˈi.”
Teie râ, eita e tia ia parau e eita e nehenehe e taa i te huru o teie mau taata maˈi. Noa ˈtu e aitâ tatou i farerei aˈenei i to ratou huru tupuraa, e nehenehe tatou e imi i te mau haamaramaramaraa no nia i teie maˈi, ia taa ia tatou i te rahi o to ratou mauiui. Mai ta te hoê taata maˈi i faaite mai, taa ê atu i te maˈi SIDA, o te haapohe nei i te taata, “e faatupu noa [te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi] i te hinaaro e pohe.” Te farii nei o Déborah, o tei roohia i te maˈi i te matahiti 1986, e: “Mea maoro to ˈu pure-noa-raa i te Atua i te mau po atoa ia vaiiho ia ˈu ia pohe.”—A hiˈo i te Ioba 14:13.
I te tahi mau taime, e hinaaro tatou e faaitoito e e turu atu i te feia maˈi i roto i ta ratou aroraa, e faatupu râ hoi ta tatou mau parau i te hoê faahopearaa taa ê roa. Ei hiˈoraa, i te hoê mahana, ua parau te hoê taata manaˈo maitai, o tei haere atu e hiˈo i te hoê taata maˈi, e: “Teie te mea e tano no oe, e inu oe maa û mahanahana hou oe e haere ai e taoto. E tauturu te reira ia oe ia taoto maitai, e eita e maoro, e ora roa oe.” Ua faaite hoi teie parau i te taa ore o teie taata i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi. Ua rahi atu te ino o ta ˈna i faatupu maoti i te maitai.
Mea pinepine te feia maˈi i te manaˈo e eita e maraa ia ratou ia haere atu i te mau putuputuraa a te amuiraa. E ia tae mai ratou, aita e taa maitai ra ia tatou i te mau tutavaraa rahi o ta ratou i rave. No reira, maoti i te faahiti atu i to ratou mairiraa pinepine na mua ˈtu, mea maitai aˈe ia parau atu e: “Ua oaoa roa vau i te farereiraa ia oe. Ua ite au e e ere i te mea ohie no oe ia haere mai, no reira te oaoa nei matou e ua tae mai oe i teie po.”—A hiˈo i te tumu parau tarenihia i nia nei.
I te mea e mea pinepine e faainohia te faanahoraa o te uaua uira, e rave rahi feia maˈi o te fifihia nei no te taai atu ia vetahi ê. “Ua riro tatou ei mau paruru i rotopu ia ratou e o vetahi ê,” o ta Jennifer ïa e faataa ra, ua roohia hoi ta ˈna tane i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi. “E tia ia tatou ia tauturu ia ratou na roto i te parururaa i to ratou oraraa, ma te ore e riri atu ia ratou e ma te ape ia ore ratou ia farerei i te tahi tupuraa au ore.”
Ia au i te parau a Jennifer, i te mea e e faateimaha te maˈi i te mau melo o te utuafare, e riro ratou i te rohirohi roa no te mea te rave nei ratou i te mau mea atoa no te taata maˈi. I te tahi aˈe pae, mai ta ˈna e faaite ra, ia ore oe e vaiiho i te feia maˈi ia haamâha i to ratou rohirohi, e faataime atu ïa oe i to ratou oraraa mai, e i te pae hopea, mea ino te reira no te taatoaraa. Peneiaˈe te vai nei te mau huru no ǒ mai i te mau tupuna o te faaohie i te tupuraa o te maˈi, teie râ, e au ra e, taa ê atu i te tahi mau hiˈoraa varavara roa, e ere teie i te maˈi pee.
Te faatia nei o Tottie, tei faaipoipohia i te hoê tiaau ratere a te mau Ite no Iehova, e e rave rahi matahiti i teie nei to ta ˈna tane tautururaa mai ia ˈna ia aro i to ˈna maˈi. Noa ˈtu e te faaite roa ˈtu nei oia i to ˈna mauruuru ia ˈna, te parau atoa nei oia e: “E ani pinepine mai to mâua mau hoa e eaha to ˈu huru, tera râ, te titau atoa nei o Ken i te mau parau faaitoitoraa.”
Te tahi faahopearaa oaoa, tera râ, a haapao maitai!
E nehenehe e parau e eita te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi e haapohe i te taata. E nehenehe te reira e faaitoito ia outou i roto i ta outou aroraa. Te ite nei te rahiraa o te feia maˈi i to ratou huru i te maitairaa i te roaraa o te tau, e e rave rahi o te ora nei. “I nia i te mau hanere taata maˈi o ta matou i farerei no ta matou maimiraa, aita hoê i ite i te inoraa tamau o to ˈna huru,” o ta te taote Anthony Komaroff ïa e faataa ra. “Aita hoê. No reira, mea taa ê roa teie maˈi i te tahi atu o te haere noa ˈtu i te inoraa.”
Te haapapu nei te taote Andrew Lloyd, taata aravihi rahi no Auteralia no nia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi, i te reira i te na ôraa e: “Ia ora anaˈe te taata maˈi, e te manaˈo nei matou e mea pinepine te reira, ua ora roa ïa oia. . . . Oia hoi te auraa e, noa ˈtu e eaha te tereraa o tei faatupu i teie rohirohi, e nehenehe oia e faahoˈihia i muri.” E au ra e eita te feia maˈi e tapea mai i te mau pepe i nia i te tino ia ora anaˈe ratou.
Te haamanaˈo ra anei outou ia Déborah o tei pure e ia pohe oia no te rahi o to ˈna mauiui? Ua maitai mai oia. I teie mahana, ua noaa faahou mai to ˈna itoito no mutaa ihora, e aita i maoro aˈenei, ua opua oia e apiti atu i ta ˈna tane i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. Ua ora atoa mai vetahi, mai ia ˈna ra te huru. Teie râ, e tia ia haapao maitai. No te aha?
Te faaara nei o Keith, o tei topa faahou i roto i te maˈi, e: “Mea faufaa roa ia ore e faaiti i te ino o teie maˈi aore ra ia tiaturi oioi noa e ua oti ïa ohipa.” I to ˈna itoitoraa mai, ua rave faahou o Keith i te taviniraa ma te taime taatoa e tae noa ˈtu i ta ˈna mau ohipa faaetaetaraa tino (horohororaa e te amoraa faito). I reira to ˈna roo-faahou-raahia i te maˈi e ua tarava faahou oia.
Mai te reira te huru huna o teie maˈi: mea pinepine te mau topa-faahou-raa i roto i te maˈi; hau atu mea fifi roa ia ape. “Nafea ia haapae i te hinaaro e tapapa i te taime i pau ia itoito-faahou-hia oe?” o ta Elizabeth ïa e faataa ra. “E hinaaro iho â oe e haamoe i to oe maˈi, e rave i te tahi ohipa.”
No reira, no te ora mai, e tia ia rave i te mau tutavaraa rahi e ia faaoromai.
Eaha ta te feia maˈi e nehenehe e rave
Mea faufaa roa ia faatano te feia maˈi i to ratou huru feruriraa ia au i te hoê maˈi tamau aita e taahia to ˈna huru a muri aˈe. Te faahiti nei o Beverly, mea maoro to ˈna tupuraahia i te maˈi, i to ˈna iho hiˈoraa: “I te rahiraa o te taime, mai te peu e e haamata vau i te manaˈo e ua ora vau ia maitai mai to ˈu huru i roto i tau hebedoma aore ra tau avaˈe, i muri iho, mea ino roa ˈtu ïa. No reira, te tutava nei au i te farii i to ˈu mau otia.” Ia au i te parau a Keith, “te huru faufaa roa ˈˈe, o te faaoromai ïa.”
E tia i te feia maˈi ia tarani i to ratou puai no te faaitoito i to ratou oraraa mai. No reira, te haamatara nei te feia o tei ora mai i te faufaaraa o te rapaauraa ma te faafaaea-maite-raa. Te titau nei teie ravea ia faafaaea na mua no te mau ohipa e ravehia a muri aˈe. Ia na reira ratou, e nehenehe te feia tei roohia i teie maˈi e haere atu i te mau tairururaa kerisetiano aore ra i te tahi atu mau tupuraa taa ê ma te ore e fifi-rahi-roa-hia no te mau tutavaraa o ta ratou i rave.
Mea faufaa roa atoa ia tapea noa i te hau e te peapea ore. E nehenehe te taiâraa o te feruriraa aore ra te horuhoruraa o te aau e faatupu faahou i te maˈi mai ta te mau tutavaraa i te pae tino puai roa e rave. A pee ïa i teie aˈoraa: “Eiaha e haamâuˈa i to outou itoito no te tamata i te faatia i to outou manaˈo.” Eiaha e tutava i te faataa ˈtu i to outou huru i te feia tiaturi ore e aita e taa ra ia outou.
A haamanaˈo e e ere to vetahi ê ra manaˈo te mea faufaa, to to tatou râ Poiete, te Atua ra o Iehova. Te taa ra ia ˈna to outou huru e te here nei oia ia outou no te mau mea atoa o ta outou e rave ra i roto i ta ˈna taviniraa. E nehenehe outou e tiaturi e te hiˈo maira Iehova e te mau melahi, eiaha te rahiraa ohipa o ta outou e rave ra, teie râ, mai ia Ioba ra, i to outou huru feruriraa, to outou faaoromai rahi, e to outou haapao maitai.
No Susan, o te tarava nei a piti matahiti i teie nei no te maˈi o te rohirohi tamau, ua riro te manaˈoraa e aita e tapao to roto i te oraraa ei hoê o te mau faateimaharaa puai roa ˈˈe o teie maˈi. No reira oia e horoa ˈi i teie aˈoraa: “A imi i te mau anaanataeraa o te faatupu i te oaoa aore ra te manaˈo e te rave ra outou i te tahi mea. I te mau mahana atoa, te hiˈo nei au i te mau uaa apî o ta ˈu e toru tumu tiare.” Te mea faufaa aˈe râ, o ta ˈna ïa e faaite faahou ra, “o te turuiraa ˈtu ïa i nia ia Iehova na roto i te pureraa ˈtu ia ˈna e te tuuraa i te huru pae varua i nia i te parahiraa matamua.”
E rave rahi mau taata maˈi o te parau nei e te tamǎrûhia nei ratou na roto i te faarooraa i te mau ripene o te Bibilia aore ra o Te Pare Tiairaa. Te faaite ra o Priscilla, ta tatou i faaite aˈenei i roto i te piti o te tumu parau, e i te taime a faaea ˈi te taata maˈi i te onoono noa i nia i te ohipa ta ˈna e ore e nehenehe faahou e rave, “mea mâmâ aˈe te maˈi o te rohirohi tamau.” Te na ô faahou ra oia e: “No te ape i te manaˈo ra e e vai noa vau mai teie te huru a muri noa ˈtu, ua tapiri vau i te mau irava bibilia faaitoito i te mau vahi ite-maitai-hia na roto i to ˈu piha taatoa.”
Te vai ra anei te hoê ravea rapaauraa?
E tae roa mai i teie mahana, te rapaauraahia nei te mau tapao o te maˈi. I te mau Hau amui no Marite, ua tiaturi-rahi-hia te hoê raau tei parauhia Ampligen, e au ra hoi e te haamaitai ra te reira i te huru o te mau taata maˈi e rave rahi. Teie râ, ia au i te mau faahopearaa tapiri o ta ˈna i faatupu i nia i te tahi feia maˈi, aita te F.D.A. (Taatiraa no te mau maa e te mau raau) i faatia e ia faaohipahia teie raau.
Mea pinepine te mau taata tei roohia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi i te farerei i te mau fifi o te taotoraa, e tae noa ˈtu te varea-ore-raa i te taoto. Te tauturu nei te raveraa i te mau raau aro i te hepohepo i roto i te mau faito hanere taime iti aˈe i tei titauhia no te maˈi hepohepo, i te tahi feia maˈi—eiaha râ te taatoaraa—ia taoto maitai aˈe e e haamaitai hoi te reira i to ratou huru. I muri aˈe i to ˈna patoiraa i taua mau raau ra e rave rahi mau matahiti, ua faaoti ihora o Beverly i te hoê mahana i te tamata i te tahi. “Ua haamaitai rahi mau â te reira ia ˈu,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e no reira, ua tatarahapa vau i te mea e aita vau i haamata na mua ˈtu.”
“Ua tamatahia e rave rahi mau ravea ê atu no te rapaau i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi [e tae noa ˈtu te mau rapaauraa huru ê tei tamatahia e te feia tei ore i mauruuru i te mau rapaauraa matauhia],” o ta te vea ra The Female Patient ïa e faataa ra: “te mau raau huru rau, te ravea faahautiutiraa tino aore ra taurumiraa, . . . te patiaraa i te nira, te raau pape, te rapaauraa natura, te mau ravea aroraa i te maˈi candidose, āyurveda, no te faahiti noa i te reira.”
Te faaite faahou ra teie vea no te pae rapaauraa e: “Noa ˈtu eaha to ˈna manaˈo tataitahi, mea maitai aˈe ia ite te taote i teie [mau ravea rapaauraa], ia taa hau atu â ia ˈna e ia nehenehe oia e aratai i ta ˈna taata maˈi. E rave rahi mau taata maˈi o te oaoa nei i te tauaparauraa e te hoê taote o te faaroo mai ia ratou e o te haapao mau i te mau tapao o to ratou maˈi. . . . E nehenehe te rahiraa o te feia i roohia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi e tauturuhia, na roto noa i te farereiraa i te hoê taote tei riro ei hoa, e e rave rahi o te nehenehe e ite i te hoê maitairaa rahi o to ratou huru.”
I te mea e aita e rave rapaauraa, no te aha ïa e haere atu e hiˈo i te hoê taote? o ta vetahi ïa e aniani ra. Te vahi faufaa o teie huru raveraa, oia hoi o te tuuraa i te hiti, na roto i te mau hiˈopoaraa, i te tahi atu mau maˈi hoê â to ratou tapao, mai te mariri ai taata, te maˈi sclérose en plaques, te lupus aore ra te maˈi no Lyme. Ia iteahia i te omuaraa ra iho, e nehenehe teie mau maˈi e rapaauhia ma te manuïa. Te horoa nei te vea ra Emergency Medicine i teie aˈoraa i te mau taote: “Ia haapapuhia te faaotiraa a te taote, mea maitai aˈe ia aratai atu i te taata maˈi i te hoê pu maimiraa no nia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi.”
Ia au i te manaˈo o te pae rahi, ua riro te faafaaearaa ei ravea rapaauraa maitai roa ˈˈe. Teie râ, e tia ia vai aifaito noa. Te aˈoraa maitai roa ˈˈe e nehenehe e horoahia oia ïa: A haapii i te haere mǎrû noa. A ite i to outou mau otia e eiaha roa ˈtu e tamata i te na nia ˈtu. Mea maitai ia rave i te hoê ohipa tino mǎrû, mai te haereraa na raro aore ra te aˈuraa i roto i te hoê vahi hopuraa pape mahanahana, mai te peu e eita te reira e faarohirohi roa ia outou i te pae tino aore ra i te pae feruriraa. Mea faufaa atoa te hoê tabula maa o te haapuai i te ravea parururaa o te tino.
I te tahi taime, e faatupu te maˈi i te taiâ rahi, mai ta te hiˈoraa o Tracy e faaite ra, ua haapohe hoi oia ia ˈna i te pae hopea. Teie râ, e ere te pohe i te ravea. “Ua ite au i te mea ta Tracy e hinaaro ra i roto i te hohonuraa o to ˈna aau,” o ta te hoê ïa o to ˈna mau hoa e faaiteraa. “Aita o ˈna i hinaaro e pohe. Ua hinaaro oia e ora, tera râ, e ora ma te ore e mauiui faahou. Te reira hoi te mea te tia ia tatou ia titau.” Inaha, e tapao maitai roa te reira. No reira, maoti i te manaˈonaˈo i te pohe, a aro ia ora outou ia naeahia ia outou teie tapao, noa ˈtu e ia hiˈo anaˈe outou, mea atea roâ te oraraa o to outou maˈi.
Ua riro te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi ei hoê o te mau maˈi huru ê e rave rahi o te tairi nei i te huitaata nei i teie mahana. Noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa, e titauhia hau atu i te aravihi o te mau taote no te faaora i teie mau maˈi atoa. Te hoê ao aita e maˈi faahou, te reira ta te Taote rahi, te Atua ra o Iehova, e opua ra e faatupu maoti te faatereraa here mau o ta ˈna Basileia. I reira, “e ore hoi to te reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” Te reira hoi te haapapuraa ta te Atua e horoa maira!—Isaia 33:24.
[Tumu parau tarenihia i te api 12, 13]]
Eaha ta te feia piri e nehenehe e rave
Eiaha roa ˈtu e parau aore ra e rave
◆ “E hohoˈa mata maitai roa to oe” aore ra “E au ra e aita to oe maˈi.” Na roto i teie mau parau, mai te mea ra ïa e te parau atura outou i te taata maˈi e aita outou e tiaturi ra i te inoraa o to ˈna maˈi.
◆ “Ua rohirohi roa atoa vau.” Te haafaufaa ore ra teie parau i te mau mauiui. E ere noa te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi i te tahi rohirohi matauhia. Ua riro râ oia ei maˈi mauiui e te haaparuparu.
◆ “Ua rohirohi atoa vau. Peneiaˈe tera atoa to ˈu maˈi.” Peneiaˈe e parau hauti noa teie, teie râ, e ere te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi i te ohipa hauti.
◆ “Peneiaˈe e rave atoa vau i te tahi mahana faafaaearaa no te haamâha i to ˈu rohirohi.” Aita hoi te feia tei roohia i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi i rave i te taime faafaaearaa.
◆ “Ua rave rahi roa oe i te ohipa. No reira oe i pohehia ˈi i te maˈi.” Mai te huru ra ïa e te parau atura tatou i te taata maˈi e na ˈna te hape mai te peu e ua maˈihia o ˈna.
◆ “Eaha to oe huru?” A ui atu i teie uiraa mai te peu noa e te anaanatae mau ra outou i te pahonoraa. Inaha, mea pinepine mea ino roa te huru o te taata maˈi, tera râ, aita o ˈna e hinaaro ra e faaite i to ˈna peapea.
◆ “Ua roohia o mea i te maˈi o te tupuraa tamau o te rohirohi, e hoê noa matahiti to ˈna maˈiraahia.” I te mea e e ere hoê â maororaa e hoê â inoraa te maˈi o te taata tataitahi, e nehenehe te faahitiraa i te parau no te ora-oioi-raa o te tahi taata e haaparuparu i te taata mea maoro aˈe to ˈna maˈiraahia.
◆ Eiaha e horoa i te tahi aˈoraa i te pae rapaauraa, taa ê noa ˈtu mai te peu e e anihia mai outou e e tiaraa to outou no te na reira.
◆ Mai te peu e e topa faahou te taata i roto i te maˈi, eiaha e parau atu e na ˈna te hape.
Eaha te tia ia parau e ia rave
◆ A faaite i te taata maˈi e te haapao mau ra outou i to ˈna huru.
◆ A taniuniu atu aore ra a haere atu e hiˈo ia ˈna (mea au aˈe râ ia taniuniu na mua ˈˈe).
◆ A faatura i te mau opaniraa atoa no nia i te mau tere farereiraa e te mau taniuniuraa.
◆ Mai te peu e eita te mau tere farereiraa e faatiahia, a papai atu i te hoê rata hohoˈa aore ra te tahi rata. Mea pinepine te feia maˈi i te tiai ru noa e ia papaihia mai ratou.
◆ A faaite i te hamani maitai. No reira, e navai noa i te tahi taime ia haapao mau i te huru o te taata maˈi.
◆ A ani atu i te taata maˈi ia haere outou e hoo mai i te taoˈa na ˈna, ia faahoro atu ia ˈna i te taote, aore ra te tahi atu mau mea.
◆ E nehenehe outou e parau noa ˈtu e: “Ua oaoa roa vau i te farereiraa ia oe. Mea faufaa roa to oe haapao maitai e to oe faaoromai rahi i mua i te aro o Iehova.”