VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/8 api 28-29
  • Te cuscus haviti mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te cuscus haviti mau
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E fetii raua te koala
  • Te hoê hoa au mau
  • Te mau manu unauna o te Roto Bogoria
    A ara mai na! 1992
  • Te aero o teie hohoˈa iˈa
    Mea poietehia anei?
  • Te aero o te moo agame
    A ara mai na! 2013
A ara mai na! 1992
g92 8/8 api 28-29

Te cuscus haviti mau

Na to matou papai vea i Auteralia

NO TO ˈNA hitimahuta no te mea te hiˈohia ra oia, ua hiˈo maira teie animala iti e to ˈna nau mata araara anaana e te haama ore. I ropu i to ˈna hohoˈa menemene, te puu ra te hoê ihu rahi, e ua moe roa to ˈna nau tariˈa i roto i te meumeuraa o to ˈna huruhuru. Teie haapueraa huruhuru rearea e te uouo huru ê e to ˈna aero roroa huruhuru ore ra, o te hoê ïa cuscus.

A haafatata ˈtu ai matou no te ite maitai aˈe ia ˈna, ua horo atura teie animala, ma te faaohipa i to ˈna ra avae e maha e, ia titauhia, i to ˈna aero, e tapuni i te vahi papu i roto i te mau rauere teitei. I reira, e nehenehe ïa o ˈna e faariri o ˈna anaˈe.

E fetii raua te koala

Te cuscus, o te hoê ïa o teie mau animala huru ê e ite-noa-hia i Niu Guinea, i te pae apatoerau no Auteralia e i roto i te mau motu tapiri mai. Noa ˈtu e e ere oia i te mea tuiroo mai to ˈna taeae fetii ra te koala, fatata hoê â to raua mau huru.

Mai te koala, e animala marsupial te cuscus: oia hoi e amo oia e e faaamu oia i ta ˈna mau fanauˈa (e piti e tae atu i te maha i te hoê fanauraa) i roto i te hoê pute. Mai ia ˈna ra, e animala mamahu oia e, mai ia ˈna atoa ra, te ora nei oia i nia i te mau tumu raau e mea taere roa oia ia hautiuti. E taoto noa oia i te mahana taatoa. Ma te apae i te vahi teitei, i rotopu e piti amaa raau, ma te faatautau i to ˈna aero peni tarona mai te hoê tapao faahope uiraa tei hurihia, e ora oia ma te peapea ore i te atearaa o te oraraa ru no raro mai. E animala ora po oia, e e haamata oia i te hauti ia topa te mahana.

I roto i to ˈna vahi faaearaa natura, e amu te cuscus i te mau rauere, te mau omou e te mau hotu paa mǎrû. E amu atoa oia i te mau manu rii e te mau manumanu. Te auraa o to ˈna iˈoa aivanaa, Phalanger, oia ïa “E rima rii to ˈna.” Ua ite matou i te hoê cuscus i te parahiraa i nia i to ˈna muriraa no te hohore mǎrû noa i te hoê meia, a miti atu ai mai ta tatou e miti nei i te hoê pape monamona toetoe.

Te hoê hoa au mau

Ua riro te cuscus ei animala apee au-roa-hia e te taata; peneiaˈe no to ˈna paha rata. E animala haviti mau oia, a tahi no te peni o to ˈna huruhuru. Ei hiˈoraa, e haere oia mai te peni rearea maramarama roa e tae roa ˈtu i te uteute pao, te ehu atoa e te mau peni hinahina taa ê. Mea opatapata vetahi, area vetahi ra, te vai ra ïa te hoê tore poiri i nia i to ratou tua. To ˈna hohoˈa animala haavare, to ˈna menemene, to ˈna mata tutonu e te hiˈopoa haere, ta ˈna mau hautiutiraa taere e te papu—na te reira e faariro ra i te cuscus ei animala apee haviti mau.

E nehenehe e horomiri i te cuscus mai ta tatou e horomiri nei i te hoê mimi; a haapao maitai râ i to ˈna mau maiuu e au i te maiuu manu ra. E nehenehe te cuscus e naeahia i te faito e 60 tenetimetera te roa, ma te ore e taio i to ˈna aero (fatata e toru ahuru tenetimetera). Ua tapoˈihia te hopearaa o to ˈna aero, aita e huruhuru to nia iho, i te hoê iri meumeu e nehenehe e faaauhia ia hiˈohia e ia tapeahia i te hoê papie taratara rairai. E mea faufaa roa hoi ia mau maitai oia.

I te hoê taime, ua ite atu matou i te hoê cuscus i te amuraa i te to papaa. Mea arearea roa: ma te tapea i teie to i roto i to ˈna nau rima, ua auau teie animala i te mau huero atoa o te hoê anairaa, e i muri iho, ua fafa o ˈna e to ˈna ihu no te hiˈo ahiri e aita hoê e toe ra, a amu atu ai i te anairaa huero i muri iho. I to ˈna paiaraa, ua miti oia i to ˈna mau avae a tarava ˈtu ai i nia i te hoê amaa raau, ma te fete maitai te opu.

Taa ê atu i te taata, mea iti roa te mau enemi o te cuscus. Te aˈuaˈu nei te mau taata tumu no taua mau fenua ra i te cuscus no to ˈna iˈo e te faaohipa nei ratou i te huruhuru ei taupoo aore ra ei pereue. I teie mahana, te rave nei te faanahonahoraa i te mau fenua, te heruraa fenua, te ohipa ratere e te tahi atu mau ohipa a te taata, i te vahi faaearaa natura a te cuscus, oia hoi te ururaau haumi; e inaha, te haamǎtaˈuhia nei te oraraa o teie animala. Te tahi atu ïa hiˈoraa no te huru raveraa a te taata no te vavahi i ta te Atua i horoa mai na ˈna ia haapao.—Genese 1:26; Apokalupo 11:18.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono