Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te hoê metua inu hua i te ava—Nafea vau ia faaruru i te reira?
“Mea riri roa na ˈu ia hoˈi mai i te fare. Aita vau i papu ahiri e tei reira anei o Mama, e mai te peu noa ˈtu e tei reira oia, ahiri e ua taero anei oia e e haamata oia i te tuôtuô haere i te mea e e tamaiti ino vau.”—Robert.
“Mea haama roa na ˈu ia afai mai i te taata i te fare . . . Ua haama roa vau i to ˈu utuafare fetii.”—Patricia.
E MAU MIRIONI taurearea o te faaruru nei i te mau haafifiraa o te oraraa i te mau mahana atoa e te hoê metua inu ava. Te na ô ra te buka Te mau fifi o te taurearearaa (beretane) e: “Te oraraa e te hoê metua inu hua i te ava, o te oraraa ïa e te hepohepo—te hepohepo o te tairi mai ia oe na te mau vahi atoa.”
Te hamani ino nei te hoê pae rahi o te mau metua inu ava i ta ratou mau tamarii i te pae tino e i te pae taatiraa atoa.a E noa ˈtu e eita te fifi e naeahia i teie huru faito, te na ô ra te buka Mau maitiraa (beretane) e, “mai te peu e e faariro te ava [i te metua inu ava] ei taata taa-ore-hia to ˈna huru, te haapao ore i ta ˈna hopoia, te tâuˈa ore, aore ra te huru tauiui haere noa, mea ino atoa ïa.”
Eita ïa e maerehia i te mea e e tupu mai te riri, te haama, aore ra te manaˈo ereraa i roto ia outou i te tahi mau taime. Noa ˈtu râ e mea teimaha roa ia ora e te hoê metua inu ava, e nehenehe outou e haapii nafea ia faaruru i te reira.
Te taaraa i te fifi
A tahi, e tauturuhia outou ia ite na mua outou i te tumu no reira to outou metua e inu ai i te ava.b “E noaa te ite mau i te taata haapao maitai,” o ta te Maseli 1:5 ïa e faataa ra.
E ere noa te taata inu hua i te ava i te hoê taata o te taero i te tahi taime, e ere atoa râ te taata inu hua i te ava i te hoê taero ava. Te tatara nei te feia aravihi i te parau ra inu-hua-raa i te ava mai te fifi o te inuraa tamau o te faatupu i te mau haapeapearaa rahi i nia i te oraraa, te ohipa, e te oraora-maitai-raa. E manaˈonaˈo te taata inu ava—e tera noa to ˈna tapitapiraa—i te ava e eita o ˈna e nehenehe e haavî i ta ˈna inuraa. Te farii nei te rahiraa o te feia maimi e e nehenehe te inu-hua-raa i te ava e haavîhia na roto noa i te haapae-roa-raa i te ava.c
No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te inu-hua-raa i te ava, a hiˈo i te mau A ara mai na! o te 1no me 1992, e te 8 no tiurai 1982 (farani). A hiˈo atoa i Te Pare Tiairaa o te 15no eperera 1983 (farani).
Noa ˈtu e, i roto i te fifi o te inu-hua-raa, e tuhaa to te tahi mau hape i te pae tino o te faatupu nei i roto i vetahi mau taata i te tahi umeraa i nia i te ava, e au ra e e tuhaa atoa to te mau tumu i te pae no te mau manaˈo horuhoru. Ei hiˈoraa, mea pinepine te haafaufau-tamau-raa ia ˈna iho i te tapuni i muri mai i te hohoˈa o te hoê taata inu hua i te ava. (A faaau e te Maseli 14:13.) “Ia au i ta ˈu i ite,” o ta te taote Abraham Twerski ïa e parau ra, “aitâ vau i farerei aˈenei i te hoê taata inu ava o tei haafaufaa ia ˈna iho, o tei farii i to ˈna aravihi e te tiaturi ia ˈna iho, hou oia e topa ˈi i roto i te ava.” Oia mau, e rave rahi feia inu hua i te ava o tei paari i roto i te mau utuafare inu ava. E nehenehe hoi te inuraa e riro ei ravea no te haamoe i te mauiui o to ratou mau pepe hohonu no to ratou tamariiriiraa ra.
Teie râ, e faarahi atu â te inuraa i te mau fifi a te taata inu hua i te ava. Ia au i te buka I raro aˈe i te mana (beretane), “e faahape te ava i [ta ˈna] mau ohipa, [to ˈna] mau manaˈo, e [to ˈna] mau manaˈo horuhoru.” No reira, e ere noa ïa te ava te fifi o te taata inu; te vai atoa ra to ˈna te hoê fifi hohonu i te pae feruriraa. Te titau nei oia i te tauturu rahi, peneiaˈe no ǒ mai i te hoê taata toroa aravihi, no te faaea i te inu. I teie nei râ, i te mea e ua taa rii ia outou i te fifi o te inu-hua-raa i te ava, e nehenehe outou e haamata i te hiˈo i to outou metua ma te manaˈo aroha.—Maseli 19:11.
Mea nafea te reira ia ohipa i nia ia outou
Ia inu anaˈe te hoê metua, o te mau melo tataitahi o te utuafare o te mauiui. (A faaau e te Korinetia 1, 12:26.) Ua î roa to outou oraraa i te feaaraa. E hoˈi mai anei to outou metua i te fare ma te au aore ra ma te taero? E apahia mai anei outou aore ra e taparahihia anei? Oia mau, mea pinepine te mau metua inu ava i te taueue haere i rotopu i te mau haerea taa ê roa. “E feia here roa ratou e te tiaturihia ia ore anaˈe ratou e inu, e feia taehae e te hamani ino ia taero anaˈe ratou,” o ta te taote James P. Comer ïa e papai ra. E nehenehe teie huru taa-ore-hia e faariro i to outou oraraa ei tupuraa ahoaho. Mea here na outou to outou metua inu ava i te hoê taime, e riri roa outou ia ˈna i te taime i muri iho. “I te tahi mau mahana, e hinaaro vau e ia pohe oia,” o ta te hoê vahine apî ïa i faˈi.
I te tahi mau taime, eita te mau faahopearaa o te paariraa i roto i te hoê utuafare fetii inu ava e itehia i roto e rave rahi mau matahiti. Mea pinepine te mau tamarii a te feia inu ava i te riro atoa mai ei feia inu ava—aore ra i te faaipoipo i te hoê taata inu ava. Ua haamata te hoê vahine kerisetiano apî i te faatupu i te here no te hoê taata o ta ˈna e faataa ra mai te hoê “taata o te riro mai iho â ei inu ava.” Noa ˈtu e ua matau oia i te tahi mau taata kerisetiano maitatai roa, e te aifaito, aita oia i anaanatae atu ia ratou. No te aha oia i umehia ˈi e te hoê taata inu ava? Ma te paraparau no te tahi atu feia mai ia ˈna ra, te na ô ra oia e: “Teie anaˈe te mau taata o ta matou i matau e ua taa matou i to ratou huru.”
Ua nehenehe te hoê matahiapo kerisetiano e tauturu ia ˈna ia faaafaro i to ˈna feruriraa, e ua matara maira oia i te ohuraa faaino o te inu-hua-raa i te ava. Papu maitai, e ere ïa no te mea e te ora nei outou i roto i te hoê utuafare inu ava, e tia ïa ia outou ia ora ma te peapea. E nehenehe e faaiti mai i te faainoraa e peneiaˈe e tauturu atoa i to outou metua inu ava.
Nafea ia faaruru
Te tapao ra te taote Stanton E. Samenow e: “Mea iti aˈe te faufaa o te huru oraraa no reira mai te hoê taata, maoti i te maitiraa ta ˈna e rave no nia i to ˈna huru i mua i teie huru oraraa.” Oia mau, noa ˈtu e ua huanane roa te mau ohipa i te fare, e nehenehe outou e faatitiaifaro i to outou iho oraraa. Nafea?
Eiaha e faahapa ia outou no te inuraa o to outou metua. “Ua parau mai to ˈu mau metua e na ˈu te hape,” o ta Beth ïa e parau ra, 13 matahiti. Ua pari raua e no to ˈna haerea faaroo ore raua e inu ai. “Ua faahapa vau ia ˈu iho no teie fifi,” o ta ˈna ïa e farii ra. Teie râ, na to outou metua—e o ˈna anaˈe iho—te hape mai te peu e e taata inu hua oia i te ava. ‘Na te taata taitahi e amo i ta ˈna iho hopoia,’ o ta te Galatia 6:5 ïa e parau ra.
Eita ïa outou e nehenehe e rapaau i to outou metua inu ava. Aita e faufaa ia tuôtuô, ia riri, ia taˈi, e ia taputô e o ˈna. I te tahi aˈe pae, eiaha atoa outou e paruru ia ˈna i mua i te mau faahopearaa o ta ˈna inuraa na roto i te haavareraa ˈtu no ˈna aore ra te hutiraa mai ia ˈna mai te peu e ua topa oia no to ˈna taero i te tomoraa fare.
A faaitoito ia ˈna ia imi i te tauturu. Mea pinepine e titau te reira e ia tauturu mai to outou metua o te ore e inu ra e to outou mau taeae e tuahine.d Ua horoa mai te A ara mai na! o te 8 no titema 1982 (farani) i te mau manaˈo papu no nia i te ravea ia nehenehe te mau melo o te utuafare (1) e tauturu i te taata inu hua i te ava ia ite i te mau faahopearaa o ta ˈna inuraa e (2) e tuu ia ˈna i mua i te fifi o ta ˈna inuraa. E nehenehe teie huru raveraa e tauturu ia ˈna ia ite i te titauraa ia imi i te tauturu.
A faarue i te tatamaˈiraa. Te na ô ra te Maseli 17:14 e: ‘Hou te tatamaˈiraa e haamata ˈi, a faarue atu.’ Eiaha e topa i rotopu i te tatamaˈiraa o to outou na metua. (Maseli 26:17) Mai te peu e e nehenehe, a haere atu i roto i to outou piha, aore ra i ǒ te hoê hoa. Mai te peu e e tupu te haavîraa puai, a haere e imi i te tauturu i rapaeau.
A farii i to outou mau manaˈo hohonu. Te faahapa nei vetahi mau taurearea ia ratou iho no te mea te riri nei ratou i te tahi mau taime i to ratou metua tane. Teie râ, mea tano iho â ia na reira outou i te manaˈo, mai te peu iho â râ e, no ta ˈna inuraa, aita oia e horoa maira i te aupuru e te tauturu o ta outou e titau ra. Oia mau, te faaue maira te Bibilia ia outou ia faatura i to outou metua. (Ephesia 6:2, 3) Teie râ, e “faatura” oia hoi te auraa e faatura i te mana o te metua mai ta outou e faatura ˈtu i te hoê mutoi aore ra te hoê haava. E ere te auraa e e tia ia outou ia faatia i ta ˈna inuraa. (Roma 12:9) E ere atoa outou i te taata ino no te mea te haafaufau nei outou i ta ˈna inuraa; mea faufau mau â te peu taero ava! (A hiˈo te Maseli 23:29-35.) Peneiaˈe, e nehenehe outou e haapii i te haamau i to outou riri i nia i ta ˈna inuraa ava eiaha râ i nia ia ˈna.—A faaau e te Iuda 23.
A imi i te mau amuimuiraa maitatai: Ia huanane anaˈe te oraraa i te fare, e nehenehe e moehia ia outou e eaha te huru tupuraa mau. No reira, mea faufaa roa no outou ia fanaˈo i te amuimuiraa o te mau taata aifaito i te pae varua e i te pae no te mau manaˈo horuhoru. Ua riro te amuiraa kerisetiano ei vahi i reira e itehia ˈi ‘te taeae, te tuahine, te metua vahine’ o te nehenehe e horoa mai i te poihere e te turu. (Mareko 10:30) E nehenehe atoa ratou e horoa mai i te tamǎrûraa ia hepohepo roa anaˈe outou i to outou utuafare. E nehenehe atoa te amuimuiraa ˈtu i roto i te mau utuafare kerisetiano e horoa mai i te hoê hohoˈa maitai no nia i te oraraa utuafare, te hoê hohoˈa o te nehenehe e taui i te hiˈoraa hape o ta outou e ite ra i te fare.
A imi i te tauturu. E tauturu-rahi-hia outou mai te peu e e faaite atu outou i to outou mau manaˈo hohonu i te hoê taata paari o te nehenehe e tiaturihia. Mai te reira te huru o te mau matahiapo o te amuiraa. “Noa ˈtu eaha to oe taiâ,” o ta te taote Timmen Cermak ïa e faahaamanaˈo ra, “eiaha ia moehia ia oe e aita oe e titauhia ra ia mauiui o oe anaˈe iho.”
Eita paha ta outou e nehenehe e taui i te huru tupuraa i te fare. Teie râ, mai ta te taote Claudia Black i papai: “E nehenehe te mau melo utuafare e taui i te huru o to ratou iho oraraa.” Maoti i te tamata i te faatitiaifaro i te taata inu ava, a tuu i te tapao i nia i te taata o ta outou e nehenehe e faatitiaifaro—o outou iho. A atuatu i to outou mau hinaaro i te pae varua. (Mataio 5:3; 24:14; Hebera 10:24, 25) ‘E tamau noa i te rohi ia ora outou,’ o ta te Bibilia ïa e faataa ra i roto i te Philipi 2:12. Ia na reira outou, e tauturu te reira ia outou ia tapea noa i te hoê huru hiˈoraa maitai, e e riro atoa paha te reira i te turai i to outou metua ia imi i te tauturu no te arai i to ˈna fifi.
[Nota i raro i te api]
a Mai te peu e te hamani-ino-hia ra outou e te hoê metua inu ava, te titau ra ïa outou i te tauturu. A paraparau atu i te hoê taata paari o ta outou e tiaturi nei. Ei hiˈoraa, i rotopu i te mau Ite no Iehova, e nehenehe te mau taurearea e haafatata ˈtu ma te mǎtaˈu ore i te mau matahiapo o te amuiraa aore ra te tahi atu mau kerisetiano paari. Te vai ra te aratairaa faufaa roa no te tautururaa i te feia hamani-ino-hia i te pae taatiraa i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no me 1983, e te A ara mai na! o te 8 no atopa 1991.
b No te faaohie aˈe, e faahiti noa matou i te tane inu ava. Teie râ, e tano atoa teie mau parau no te mau vahine inu ava.
c No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te inu-hua-raa i te ava, a hiˈo i te mau A ara mai na! o te 1no me 1992, e te 8 no tiurai 1982 (farani). A hiˈo atoa i Te Pare Tiairaa o te 15 no eperera 1983 (farani).
d Mai te peu e te parau ra te metua inu ava e e kerisetiano oia, e tia atoa i to outou utuafare ia ani atu i te tauturu a te mau matahiapo o te amuiraa.
[Hohoˈa i te api 27]
A faaite tahaa ˈtu i to outou mau manaˈo hohonu i te hoê taata paari e nehenehe e tiaturihia