Te topatariraa o te mau moana
I te mau matahiti atoa, te ninii nei te taata i roto i te faito au noa e 130 mirioni litera mori arahu i roto i te mau moana. Noa ˈtu te riaria o teie numera, aita e taiohia ra i roto te mau taheraa mori arahu, mai tei tupu i te tomoraa te pahi ra Exxon Valdez i te mau pae miti no Alaska i te matahiti 1989 aore ra i i te ooa no Peresia i te matahiti i mairi aˈenei, i te taime a tahe ai tau 160 mirioni litera mori arahu i te mau mahana atoa i roto i te miti.
Aita noa te taata e faarue nei i te mori arahu i roto i te mau moana. I te miti no Apatoerau, i te mau pae miti helemani, ua naeahia te haaviiviiraa taero no roto mai i te mau pu hamaniraa tauihaa i te mau faito o tei turai i te feia aravihi ia parau e mea taero te pape. I te atearaa e 200 kilometera i tua, te haaviivii nei te hoê taoˈa pohe no roto i te hoê peni e faaohipahia nei no te paruru i te mau tino pahi, i ta te feia tuatapapa moana e pii nei te tuhaa tapoˈi miti. Taa ê atu i to ˈna ohiparaa ei vahi haapatoraa i te mau huero iˈa, ua riro teie tapoˈi ei vahi haapuraa no te mau mea ora iti huˈa roa o tei riro ei maa matamua na te mau animala moana e rave rahi.
I Europa apatoa, te ite nei te mau aivanaa e, i reira atoa, ua viivii roa te tuhaa tapoˈi o te miti Mediteranea e te mau taoˈa taero, te mori arahu e te mau pehu. O te mau animala ote û o te moana iho â râ, mai te mau tohora, o te fifihia nei, no te mea e tia ia ratou ia hoˈi pinepine i nia no te huti i te aho. No reira, i te mau matahiti atoa, te pohe nei e 6 000 o teie mau animala ote û i Mediteranea, o te haaviiviiraa iho â râ te tumu. I te hoê taime, e mau hanere rahiraa ouˈa o tei haere mai e faairi ia ratou i nia i te mau pae tahatai no Mediteranea—e tae roa ˈtu i te 50 i te hebedoma i te mau pae miti no Farani. Ua roohia teie mau animala nehenehe e te haviti i te hoê tirotiro tei hau atu i te ino i te mea e e au ra e te haaparuparu ra te haaviiviiraa i to ratou itoito. No reira te taata tuatapapa moana ra o Jean-Michel Cousteau i parau ai e: “Mai te peu e e nehenehe te mau ouˈa e pohe i te haaviiviiraa, hoê â ïa huru no tatou.”
E mau parau riaria mau teie. Tera râ, mea papu maitai e ua haamǎtaˈu ê na te haaviiviiraa i te taata na roto e rave rau mau ravea. Ei hiˈoraa, i te taime a topa ˈi te hoê manureva i roto i te moana i pihai iho i te fenua Terre-Neuve, ua haafaufaa ore te mau pehu uraina e painu haere ra na nia i te miti i te mau tutavaraa a te feia faaora: no te rahi o te mau pehu uraina, eita ˈtura e nehenehe faahou e faataa i te mau pehu e te mau vahi paparari o te manureva. Aita hoê taata i itehia mai.
E aamu mehameha mau teie. Tera râ, e feruri anaˈe na: Mai te peu e te haapeapea rahi nei te haaviiviiraa i te taata, eaha ïa te huru o Tei poiete i “te tai e te mau mea atoa ra i roto ra”? (Nehemia 9:6) Ma te feaa ore, ua fatata roa mai te taime i reira oia ‘e haamou ai i te feia e faaino nei i te fenua.’—Apokalupo 11:18.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 30]
Mike Baytoff/Black Star