Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha e tia ia ˈu ia pee i te hoê haerea taa ê?
“E ERE i te mea ohie ia pee i te hoê haerea taa ê i to te rahiraa.” O te parau ïa a te hoê taurearea. Ahiri e kerisetiano atoa oe, ma te feaa ore ua papu ia oe to ˈna manaˈo. Mai te rahiraa o te feia apî, e hinaaro oe ia auhia mai oe e ia fariihia oe e vera. Teie te fifi, ia fariihia oe e faaau ïa oe i to oe huru i to te rahiraa—te parau, te ahu, e te ohiparaa mai ia ratou. E roohia te taurearea tei faaitoito i te pee i te hoê haerea taa ê i to te rahiraa, i te tuuhia i te hiti e te faaooohia.
No reira ïa e faaruru te mau taurearea Ite no Iehova i te tupuraa fifi mau. Ma te haapoto i te parau, ei kerisetiano, mea taa ê ratou i te tahi atu mau taurearea. E ere no te mea e e huru teitei aˈe to ratou aore ra te manaˈo ra ratou e mea maitai aˈe ratou i te tahi atu mau taata. No ta ratou râ mau haapiiraa Bibilia, e pinepine e ore e tuea to ratou manaˈo no nia i te mau peu morare. E taa ê ratou i rotopu i te mau taurearea no to ratou tiaraa i mua i te mau oroa here aiˈa, te haamanaˈoraa i te mau mahana faaearaa a te haapaoraa, e te farereiraa hou te faaipoiporaa.a
Ua faariro te hoê taurearea Ite no Iehova i te haerea taa ê i to vetahi ê “ei tuhaa fifi roa ˈˈe no te riro ei kerisetiano.” Te parau ra te tahi atu e: “E hiˈo-ino-hia oe e te tamarii. E rave rahi taime e piihia vau e maau e e mâuˈa.” E ani onoono to outou nau metua kerisetiano ia taa ê outou eiaha noa i te pae o te haerea morare e i te pae atoa râ o te huru o te ahu, te faanehenehe e te pehepehe tano.
Mea taa ê te nunaa a te Atua!
‘Eaha hoi te ino i te riroraa mai te tahi atu mau tamarii?’ ta oe paha ïa e feruri ra. Ua riro te taa-ê-raa ei tapao no te nunaa a te Atua i te haamataraa ra. I te hoê taime, ua maiti te Atua i te nunaa tahito o Iserala “ei taoˈa here rahi . . . i te mau taata atoa ra.” (Exodo 19:5) Teie ïa te auraa ia taa ê ratou i rotopu i te mau nunaa atoa. I roto i te Levitiko 18:3, ua faaue te Atua e: “Eiaha outou e rave i te mau peu o te fenua ra o Aiphitii ta outou i parahi ra; e eiaha atoa outou e rave i te mau peu o te fenua nei o Kanaana ta ˈu e aratai ia outou nei, eiaha atoa outou e haapao i ta ratou ra haapaoraa.”
Ua riro roa to Aiphiti i tahito ra i te haamoriraa viivii i te mau animala. Ua parare roa te tiaturiraa i te pohe-ore-raa te nephe i roto i to ratou oraraa. E peu matauhia te taiata fetii. Oia atoa, ua î roa te fenua Kanaana i te haamoriraa idolo, i te mau peu taatiraa tano ore, te faataheraa toto, te pûpû-tusia-raa i te aiû, e te taiataraa. “Eiaha outou e haaviivii ia outou iho i taua mau mea atoa nei,” o te faaararaa ïa a te Atua. “Eiaha roa . . . e rave i taua mau mea faufau atoa nei.”—Levitiko 18:24-26.
Ua turu Iehova i teie aˈoraa e te mau ture tei faatere fatata i te taatoaraa o to ratou oraraa: ta ratou maa (Levitiko 11), te vai-mâ-raa (Deuteronomi 23:12, 13), ta ratou peu taatiraa i te pae tino (Levitiko 18:6-23). Ua faature-atoa-hia ta ratou ahu e huru faanehenehe! “E hamani ratou i te faaunaunaraa i nia i te hiti o to ratou ahu, e tae noa ˈtu i to ratou mau ui atoa,” ta Iehova ïa i parau, “e te hoê taamu ereere tapemoana i nia iho i taua faaunaunaraa ra i te hiti o to ratou ahu ra.” (Numera 15:38) E titauhia te huruhuru taa na te tane e ua opanihia ratou e tâpû ma te “haapotoraa i te rouru.” (Levitiko 19:27; 21:5) E tia ia aurarohia teie ture noa ˈtu eita te hoê ati Iuda e au i te mau faaunaunaraa i te hiti ahu e aore ra mea au aˈe na ˈna e hahu i to ˈna taa.
I teie nei, a feruri na ahiri e faauehia oe ia vaiiho i te huruhuru taa e ia ahu i te tahi faito ahu, e tia ˈi. Eita ra anei oe e faariro i te reira ei ofatiraa i to oe iho tiaraa? E opuaraa faufaa roa e te maitai râ to te ture a te Atua. Ua faataa mai Iehova e: “Ia manaˈo outou, e ia rave hoi outou i ta ˈu atoa ra mau parau, e ia moˈa outou no to outou ra Atua. O vau to outou Atua ra o Iehova.” (Numera 15:38-41) Ua riro te faaunauna o te ahu ei haamanaˈoraa ite-mata-hia puai e e mea taa ê mau te mau ati Iuda—e nunaa tei riro ei mea moˈa no Iehova. Aita te mau opaniraa maa i paruru noa i te oraora-maitai-raa o te tino ua tauturu atoa râ ia ratou ia ore e amuimui i te pae totiare e i te pae o te haapaoraa e te mau taata e ere i te ati Iuda. I te mea e eita roa ˈtu e nehenehe e amuimui e te etene ma te ore e ofati i te tahi tuhaa o te Ture a te Atua. Ua riro te Ture a Mose ei “patu” no te faataa ê i to ˈna nunaa i te tahi atu mau nunaa.—A faaau i te Ephesia 2:14.
E tia i te kerisetiano ia taa ê oia
I teie nei “ua tatarahia” te mau kerisetiano “i te ture” a Mose e te fanaˈo nei ratou i te tiamâraa i te maitiraa no ratou iho (Roma 7:6) Noa ˈtu te reira, ua parau Iesu i ta ˈna ra mau pǐpǐ e: “E ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, [e] e riri mai ai teie nei ao ia outou.” (Ioane 15:19) Aita Iesu e parau ra e faarue te mau kerisetiano i te Fenua. (Faaau e to Korinetia 1, 5:10.) Teie te auraa e tia ia faataa ê ia ratou i “te ao”—te tuhaa o te huitaata tei atea ê i te Atua. No te aha? No te mea ua parau te aposetolo Ioane i muri iho e, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.”—Ioane 1, 5:19.
I teie nei, a hiˈopoa na i te tahi mau taurearea matauhia i te fare haapiiraa. Mai te aha to ratou huru feruriraa, to ratou haerea, ta ratou mau parau, te pehepehe e te mau ahu auhia e ratou? I to oe manaˈoraa te pee ra anei teie mau taurearea i te mau faaueraa tumu a te Atua—aore ra te arataihia ra ratou e te mau ture o “te atua o teie nei ao,” Satani te Diabolo? (Korinetia 2, 4:4) Ahiri e parau mau teie, e hopea ati to oe mai te peu e ohipa oe, e parau oe, aore ra e faanehenehe haapao ore to oe mai ia ratou ra te huru! I te pae hopea, te haafifi ra oe i to oe tiaraa Ite no Iehova. Te mea fifi roa ˈtu, e nehenehe oe e riro i te mau umeraa manaˈo iino.
“E haafifi mau to oe mau hoa i to oe haerea,” ta te hoê potii o Kim te iˈoa i farii. “I to ˈu haereraa i te fare haapiiraa, e ere vau i te mea itoito roa i roto i te parau mau [kerisetiano] no reira mea rahi ta ˈu mau hoa no roto i teie nei ao. E ere râ i te mea maitai no te mea ua topa vau i te raveraa e rave rahi mau ohipa ino.” Aita e titauhia ra ia rave roa ˈtu oe i te hara rahi no te haafifi i to oe taairaa e te Atua. A tapao maitai eaha ta te Bibilia e parau nei i roto i te Iakobo 4:4: “Aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.”
E hinaaro mau anei oe e tamata i te riro ei enemi no te Atua? Eita iho â ïa! No reira ïa ia maramarama maitai oe e, e ere oe i to teie nei ao. Ua hau atu ïa i te auraa e te oreraa e rave i te mau raau taero e te ohipa taiata.
Nafea ia pee i te haerea taa ê i to te rahiraa
A rave, ei hiˈoraa, te faito ahu ta oe e au ra. E horoa te ahu ta oe e ahu i te poroi no nia i to oe huru, te mea ta oe e turu ra, e te mea ta oe e tiaturi nei. Taa ê râ i te faanahonahoraa ati Iuda, e faatia te kerisetianoraa ia maiti oe ia au i te mea ta oe iho e au ra. Teie râ, e ere ïa te auraa e rave oioi mai i te mau faito ahu hopea?
Ua hinaaro te hoê potii kerisetiano e pee i te peu au-rahi-hia i te omonoraa i te piripau roa mahaehae i te fare haapiiraa. Parau mau, aore e taata e hinaaro i te faito ahu tahito. Mea tano ia opani to outou nau metua i te faito ahu haapaoraa ore, faatupu i te hinaaro, huru ê, aore ra faatura ore. Ahiri tena to oe huru ahu, eaha te manaˈo o vetahi ê no nia oe? Ua itehia i te hoê potii o Jeffie te iˈoa i to ˈna tâpûraa i to ˈna rouru mai to teie nei ao. “Ua manaˈo noa vau e mea ‘taa ê,’” ta ˈna ïa e haamanaˈo ra. “Ua haamata ra te taata i te ui mai ia ˈu e, ‘E Ite no Iehova iho â oe?’ e ua haama roa vau.”
Te vai ra i roto i te Timoteo 1, 2:9, te aˈoraa aifaito i reira te faaitoitohia ra te mau kerisetiano ia ahu “ma te faaieie ore, e te haapao maitai.” E nehenehe oe e ahu ma te faaieie ore ma te ore roa e rave i te faito ahu tahito. Parau mau, te faanehenehe ma te au eita oe e upootia i te tatauraa o vai te mea haviti roa e tauturu râ te reira ia oe ia pee i te haerea taa ê—e tera te mea e noaahia ia oe te haamaitairaa a te Atua!
Eaha ïa te parau no te mau pehe ta oe e au? Ua î te oraraa no te mau taurearea e rave rahi i te mau pehepehe. Ia aifaito anaˈe, mea maitai e te anaanatae mau te upaupa. Te faaite ra te Exodo 32:17-22, e nehenehe te upaupa e faatupu mai i te mau manaˈo hohonu viivii. E te rahiraa o te mau pehe o teie tau eita ïa e tano no te tariˈa o te hoê kerisetiano. Te upaupa parauhia rap e heavy metal, ei hiˈoraa, mea au roa ïa na te taata, area râ, te rahiraa—aore ra te taatoaraa—e no nia ïa i te taiataraa, te orureraa hau, te haaviraa uˈana aore ra te peu tahutahu. E pee atoa ra anei oe i te nahoa feia apî i te maitiraa i ta oe mau pehe, aore ra e itoito to oe no te maiti maitai?
Oia mau, e titauhia te itoito ia taa ê i te rahiraa. Ia ore anaˈe oe e maiti i te huru arearearaa, te parau, aore ra te ahu mai to oe mau hoa e mau hoa haere haapiiraa, e huru-ê-hia iho â ratou. Ua faaraa Iesu e: “No te mea râ e ere outou i to teie nei ao, . . . e riri mai ai teie nei ao ia outou.” (Ioane 15:19) Te vai taa-ê-raa o te ohipa fifi roa ˈˈe paha ta oe e tia ia rave—e maraa râ ia oe. O te haerea teie tei faahanahana i te mau faaueraa tumu a te Atua. E noaa ia oe te faatura ia oe iho e te hoê haava manaˈo mâ. Teie ïa te uiraa, nafea e noaa ai ia oe te itoito e tia ˈi ia taa ê oe i te rahiraa? Na te tumu parau i muri iho e pahono i teie uiraa.
[Nota i raro i te api]
a No te mau haamaramaramaraa hau atu, hiˈo i te vea iti, Te fare haapiiraa e te mau Ite o Iehova, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 14]
E fifihia te tiaraa kerisetiano o te hoê taurearea ia ore oia e taa ê i te rahiraa