E tia anei i te kerisetiano ia pere moni?
E TIA anei i te hoê kerisetiano ia pere moni ia noaa ia ˈna te tahi mea ma te haa ore? Eita, no te mea te faaitoito nei te Bibilia ia rave i te ohipa no ˈna iho e to ˈna atoa utuafare: “E te taata e ore e rave i te ohipa ra, eiaha atoa oia e amu i te maa. . . . E e rave maite ratou i te ohipa, a amu ai i ta ratou iho maa.”—Tesalonia 2, 3:10, 12.
Ua faaau te hoê taata tuatapapa i te parau no nia i te totaiete taata i te pere tanumera ‘ei ravea e na e rave rahi feia veve e faatupu mai i te tahi noa feia ona,’ e e parau mau tera no te pereraa moni. E hinaaro ra anei te kerisetiano ia onahia o ˈna na nia i te tua o te feia e mea fifi na ratou te aufau i te reira? E tia i te kerisetiano ‘ia aroha i to taata-tupu mai to aroha ia ˈna iho.’ (Mareko 12:31) E faatupu mai râ te pereraa moni i te miimii eiaha râ te here, i te tauˈa-ore-raa eiaha râ te aroha.
Mea pinepine te tumu o te pereraa moni o te nounou—pipiri taoˈa—e huru feruriraa opanihia i roto i te kerisetianoraa. I roto i te Roma 7:7, ua parau Paulo e: “Eiaha oe e nounou.” Teie te auraa o te parau “nounou” oia hoi “te hiaai onoono, te hinaaro puai.” Aita ra anei te reira e faataa ra i te hiaai taa ê o te taata pere ia noaa ia ˈna te moni a to taata-tupu? Eita teie huru hiaai e au maite i te manaˈo kerisetiano tia roa e opere e e horoa.
Te na ô ra te Bibilia e: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, . . . i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” (Timoteo 1, 6:10) Te faataa ra te reira i te ati o te taata pere moni, tei faatîtîhia e te hoê peu e patiatia ra ia ˈna ma te haamauiui, i tera taime e tera taime.
Ua parau Iesu e e itehia te taata i ta “ratou i faahotu mai.” (Mataio 7:20) Taa ê atu i te peapea e roohia ra e te feia pere tuu ore e to ratou utuafare, e tuea noa te pereraa moni i te haerea tia ore e te taparahiraa taata. Te tapao ra Te buka parau paari beretane e: “No roto mai te rahiraa o te tapao ino i tu i te pereraa moni i te haerea tia ore o te feia e faaitoito ra i te reira.” Ua taaihia te faanahoraa o te feia taparahi taata i nia i te ohipa pereraa moni opanihia e te ture aore ra tei fariihia. E hinaaro ra anei te kerisetiano e turu i teie imiraa moni, noa ˈtu e mea opua-ore-hia?
Mai teie faataa-aˈena-hia i roto i te piti o teie mau tumu parau, mea pinepine te pereraa moni i te tuea i te peu tahutahu no te mau numera manuïa, te mau mahana manuïa, aore ra te mau tano manuïa. Ua faahinaaro-noa-hia Manuïa Vahine i te roaraa o te mau senekele e te feia pere moni e onoono ra e ia auhia mai ratou e ana. Ua piihia o ˈna e Fortuna e te mau Roma, e i roto i te oire o Roma fatata ïa e 26 hiero tei patuhia no te faahanahana ia ˈna.
Ua faahiti te peropheta ra o Isaia i te hoê â huru atua piihia gadh, ta te mau Iseraela aposata i haamori. Ua papai oia e: “O outou râ tei faarue ia Iehova, . . .. e ua faanahonaho i te amuraa na Gada [te atua no te manuïaraa] Hebera, gadh].” (Isaia 65:11) I te mahana hopea o te matahiti, e peu matauhia te faaineineraa no te atua o te Manuïaraa te hoê airaa maa e te mau maa e rave rau. I te na reiraraa te tiaturi ra te mau tupuna e manuïa ratou i te matahiti e haere maira.
Aita te Atua i mauruuru i te feia i tiaturi noa ia gadh, aore ra Manuïa Vahine, no te tinai i ta ratou mau fifi. Te tiaturiraa i te manuïaraa hoê â ïa e te faarueraa i te Atua mau ra o Iehova. Maoti i te auraro i te huru tauiui noa o te Manuïaraa, e tia i te kerisetiano ia tiaturi i te Atua mau ra o Iehova, Tei tǎpǔ no tatou te mau maitai hau atu â i te faufaa, Tei ore roa e faarue ia tatou.