E titauraa na te mau metua
Ua riro te ao ei vahi aore roa e morare aˈe i tei matauhia. Ua î roa te mau faaiteiteraa i te peu taatiraa. Te hoohia ra te mau vea e faaau ra i te mau vahine mai te mau taoˈa hauti i te fare toa. Te turu ra te hoê himene rock i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa. Oia mau, mai ta te mau mea e itehia ra e e faaroohia ra i te mau mahana atoa e hapapu nei, e ao taiata teie!
UA TAPAO o Greer Litton Fox orometua tuatapapa i te oraraa i te utuafare e “te 40 aore ra e tiahapa” taatiraa i te pae tino aore ra no nia i te taatiraa “ta te taata e mataitai i roto i te afata teata i te hora 1.30 e tae atu i te 11 i te po i te mau mahana atoa, iti aˈe i te 5 i nia i te hanere e hoa faaipoipo ïa.” I to te mau ravea haaparareraa parau apî faaitoitoraa i te taatiraa i te pae tino, e ere ïa i te mea maere ia taiohia te parau no “te mau numera rahi riaria e te mau faahopearaa ino o te hapuraa te mau tamahine i roto i te ahururaa o to ratou matahiti.”
Mea papu, no te mau metua e opua ra i te mea maitai no ta ratou mau tamarii, e titauraa rahi mau te aupururaa ia ratou i roto i teie ao taiata. E ere ïa te auraa e te taatoraa o te feia apî ua taoto aˈena ïa. Te faaite ra te mau maimiraa e te afaraa o te mau tamahine marite e 15 e tae atu i te 19 matahiti ua ite ïa i te peu taatiraa, na te reira ïa e haapapu mai e aita ïa te tahi atu afaraa e na reira ra! Hau atu â, te hinaaro ra e rave rahi tei apiti i te taatiraa i te pae tino e ahiri aita ratou i na reira. Ua papai te hoê i te taata papai vea ra o Ann Landers:
“Aita vau i au i te taotoraa ˈtu e o Joe (ta ˈu here matamua), no reira ua tamata faahou vau e o Mike, e o Neal, e o George. Aita vau e taa ra i te mea o ta ˈu e imi ra. Noa ˈtu eaha te mea ta ˈu e imi ra, aita i itehia e au. Ua noaa ia ˈu e rave rahi mau manaˈo maamaa no roto mai i te mau vea, te mau aamu herehere e te mau hohoˈa tavirihia. E ere mai te reira te huru o te oraraa mau.
“Ahiri ta ˈu e nehenehe e paraparu i te mau potii apî e taio ra i ta oe i nenei, e parau ïa vau ia ratou e eita te taatiraa i te pae tino e faaafaro i te mau fifi, e faarahi i te fifi. Eita te tamahine e manaˈo e te herehia ra o ˈna, mea faufaa ore râ o ˈna. Ua faaite vau ia ratou eita te tamahine e riro mai ‘ei vahine hau aˈe i te maitai,’ e riro râ oia ei mea haihai aˈe.
“Ahiri ta ˈu e nehenehe e paraparau i te mau metua, e ani ru vau ia ratou ia faaitoito i te faaturaraa ia ˈna iho e te mau ture maitai.”
I teie nei, te ui apî piri i to ratou mau metua ma te oraraa hau i roto i te utuafare fetii e te manaˈo maitai no ratou iho eita ïa ratou e ohie noa i te topa i te taiataraa i tei ore e na reira ra. E te vai nei te hoê faanahonahoraa hau atu i te maha mirioni taata i te ao taatoa nei i reira e tauturuhia te feia apî ia tapea i te ture hau aˈe i te maitai i te matauhia e apeehia ra i teie nei mahana.
Ia au i teie mau tupuraa, nafea ia tauturu i ta tatou mau tamarii ia paruru ia ratou i mua i te maraaraa te taiataraa o to te ao nei? Nafea oe e tauturu ia oaoa hau aˈe ratou i te oraraa, e ei oraraa morare maitai aˈe? Teie ïa te tumu parau o na upoo parau toopiti i muri nei.