Te hitiraa e te toparaa o te tapihooraa o te ao nei
Tuhaa 6: Te mau haapeapearaa i te pae no te moni—Afea ïa e hope ai?
IA TAMAU noa te ohipa tapihooraa nounou i te tapea i to ˈna mana haavî i nia i te taata, e tamau noa atoa te mau haapeapearaa i te pae no te moni. E parau peapea te reira. Te parau oaoa râ, oia hoi fatata roa teie mana haavî i te faaorehia, ma te faahope i te mau haapeapearaa i te pae no te moni e a muri noa ˈtu. I teie nei, hau atu i te maha mirioni Ite no Iehova o te faaite nei i teie parau apî oaoa ia vetahi ê na te ao atoa nei.—A hiˈo i te tumu parau i te api 30.
Te hoê ravea aravihi roa ˈˈe
Te tapao o te ohipa faatianianiraa—i te pae faanavairaa faufaa—o te hooraa ïa i te mau tauihaa aore ra te mau faufaa. No te faahaere i te mau hooraa i mua, e tia ia turai i te taata ia hoo. Te faaohipahia ra te mau iri piaraa parau, te mau vea, te radio, e te afata teata, ma te ore e faahiti i te mau poroi afata rata, ia naeahia teie tapao.
Mea taa ê roa te mau poroi faatianiani aravihi no teie nei tau e patahia na roto mai i te afata teata, i te mau poroi e tuôhia na i mua i te huiraatira i te tau o Heleni tahito. Aita râ te tapao o te ohipa faatianianiraa i taui—oia hoi te umeraa i te feruriraa o te taata. Maoti te ravea apî o te neneiraa papai e te mau reta e nehenehe e tauihia a Johannes Gutenberg, ua matara te mau uputa apî no te haaparare i te poroi faatiani e inaha, ua papai te taata papai buka aravihi rahi no Beretane ra o Samuel Johnson i te matahiti 1758 ra e: “No te rahi o te mau poroi faatiani i teie nei, aita ïa e taio-faahou-hia nei, e no reira mea faufaa atura ïa ia huti i te ara-maite-raa na roto i te mau parau tǎpǔ faahiahia e na roto i te mau parau puai i te tahi taime, mea nehenehe e i te tahi taime mea peapea.” Ahiri e aita taua huru papai tahito ra, e nehenehe tatou e manaˈo e ua papai o Johnson i teie mau parau i teie mahana, i te matahiti 1992.
Ua noaa i te ohipa faatianianiraa i te hoê itoito apî maoti te tauiraa rahi o te tapihaa. I te mea e e rave rahi mau taoˈa apî tei hamanihia, e titauhia ïa ia hoo te taata, e nehenehe hoi ratou e naeahia i teie nei na roto i te mau pueraa vea e rahi noa ˈtura. I muri iho, ua naeahia i te radio e te afata teata i te hoê numera taata rahi atu â. Ua riro maira te ohipa faatianianiraa ei imiraa moni papu. Ua haamauhia ˈtura te mau pu hamani i te poroi faatianiani i matahiti 1812, i te matararaa te pu Reynell e Tamaiti i Lonedona.
Mai te peu e e parau mau ta te ohipa faatianianiraa, ma te faaara ia tatou i te mau tauihaa aore ra te mau faufaa e vai ra no te haamâha i te mau mea e titauhia ra, te turu ra ïa oia i te hoê tapao maitai. E ere râ mai te reira te huru ia na nia ˈtu oia i te mau otia tano, ma te haavarevare ia tatou no te hoo i te taoˈa o ta tatou e ore e titau ra e a topa ˈtu ai i roto i te mau tarahu teimaha no te haamâha oioi noa i te hinaaro. “E faaamuamu oia, e taparu, e haaferuri, e e pii atoa oia,” tera ïa to ˈna huru ia au i ta te hoê taata i papai, ma te parau atoa e: “Noa ˈtu e ua ite tatou aore ra aita, te roohia nei tatou paatoa, no to tatou maitai aore ra no to tatou ino, i te ohipa faatianianiraa.”
Mea pinepine te feia hoo i te hema na roto i te mau tumu faufaa ore. Te faatiatia nei te feia faatiani i te teoteo o te taata; te ohipa nei ratou i nia i te mau manaˈo horuhoru. E faataa mai ratou i te mau poroi e ere i te haavare e ere atoa râ i te parau mau. Te mea ino roa ˈtu â, e nehenehe ratou e huna i te mau tuhaa iino aore ra atâta o ta ratou tauihaa, ma te ore roa ˈtu e tâua i te maitairaa o te taata—e te reira, na nia ïa i te iˈoa o te tataˈuraa i te pae faanavairaa faufaa.
Mea titauhia anei te tataˈuraa i te pae faanavairaa faufaa?
Te manaˈo ra paha outou, mai e rave rahi mau taata, e mea titauhia te tataˈuraa no te haere i mua. Oia mau, e nehenehe te tataˈuraa tia i te pae faanavairaa faufaa e paruru i roto i te tahi mau tuhaa i te taata e hoo mai i te taoˈa. Teie râ, te aniani ra te buka haapiiraa ra Feruriraa e oraraa (beretane) ahiri e ua riro te tataˈuraa ei “tapao titauhia i roto i te huru o te taata nei,” ma te ui e: “E tia anei ia faahaehaa roa i te taata tei pau ia oaoa tatou?”
Ma te tapao e te feia o tei paari i roto i te hoê totaiete tataˈu, te “pahono nei ratou i te titauraa e upootia ˈtu i nia i te tahi atu taata,” te haapapu ra teie buka e e ere te manaˈo tataˈu i te hoê huru feruriraa e noaa mai mai te fanauraa mai â. Inaha, i te pae hopea, ua faatupu te tataˈuraa i te mau faahopearaa hinaaro-ore-hia. Te faaite ra te mau tamataraa e “e faatupu oia i te hoê haerea e titau i te upootiaraa noa ˈtu eaha tei titauhia o te ore hoi e faatupu i te maitairaa o te ohipa.”
Ei hiˈoraa, e nehenehe te tataˈuraa e faatupu i te mǎtaˈu i te manuïa-ore-raa. Teie râ, eita te mǎtaˈu, i te fare haapiiraa anei, i te vahi raveraa ohipa, aore ra i te tahi atu vahi, e faatupu i te aravihiraa. Taa ê atu, e nehenehe te tataˈuraa e turai ia haavare aore ra ia taviri. E nehenehe e moehia i te mau taurearea haapii o te tataˈu rahi roa nei ia noaa mai te mau nota maitatai, i te tapao mau o te haapiiraa oia hoi: te faaineineraa ia ratou ia riro ei melo maitai aˈe e te itoito aˈe i roto i te totaiete.
I te tau a papaihia ˈi te buka Feruriraa e oraraa i roto i te mau matahiti 1930, ua faahiti oia i te mau motu Hamoa ei hiˈoraa no te hoê totaiete tataˈu ore. “Te rave nei te taata i te ohipa e te haaputu nei i te maa e noaa mai na roto i ta ratou ohipa i roto i te hoê vahi vairaa taoˈa amui i reira e nehenehe te mau taata atoa e haere mai e tii i te mea o ta ratou e titau ra,” o ta ˈna ïa e faataa ra e te na ô faahou ra oia e: “Te faaite ra te feia tuatapapa i te taata e te oaoa nei teie mau taata mai vetahi atu mau taata o te haapao noa ra ia ratou iho i te tahi atu vahi o te ao nei.”
No reira, eita e titauhia ia niuhia te hoê faanahoraa faanavairaa faufaa hoona e te manuïa i nia i te tataˈuraa. Te patoi ra te hoê taata tapihoo rahi e, i te hoê pae mea titauhia te tataˈuraa no te turai i te feia aravihi ore, i te tahi aˈe pae ra, mea ohie roa no te feia aravihi ia ite i te itoito i roto i ta ratou ohipa. E noaa te oaoa na roto i te haapiiraa, te imiraa i te tahi mea apî, te faaoaoaraa ia vetahi ê, te haereraa i mua e te iteraa mai i te mau ohipa apî.”
Teie ïa te aˈoraa paari a te Bibilia: “Eiaha tatou e faateitei faufaa ore noa, i te faaoooraa te tahi i te tahi, e te feiiraa te tahi i te tahi.”—Galatia 5:26; Koheleta 4:4.
A tiamâ mai no te fanaˈo i te tahi mea maitai aˈe!
Mea papu maitai e te faaohipa ra o Satani i te tapihooraa nounou moni ei mauhaa no te faatupu i ta ˈna iho mau opuaraa. Na roto i te faatupuraa i te mau haapeapearaa i te pae no te moni, te haavî roa ˈtura o ˈna i to ˈna mana i nia i te huitaata nei. Te upootia nei te manaˈonaˈoraa no nia i te haamâharaa i te mau hiaai materia i nia i te faatupuraa i te mau hinaaro faufaa roa i te pae varua. Te vavahi nei te haerea ra a rave mai e a faarue atu, e faaitoitohia ra e te ohipa tapihooraa, i te natura. Te faaino nei te haerea ra ia noaa mai te mau mea atoa i teie nei iho â, i te mauruuru e te oaoa. Inaha, e topa roa ˈtu te mau hinaaro tiamâ i te pae faanavairaa faufaa, ia ore anaˈe e faaaifaitohia e te mau faaueraa a te Atua, i te pae hopea i roto i te haapao-noa-raa ia ˈna iho e i muri aˈe, i roto i te nounou.
Ua riro râ te nounou e te haapao-rahi-roa-raa ia ˈna iho ei mau peu haamori idolo, e peu au-ore-hia e te Atua. (Kolosa 3:5) Te feia e vaiiho nei i to ratou huru ia faainohia e te ohipa tapihooraa, mai te feia turu i te haapaoraa hape e te feia paruru i te faatereraa taata nei, te taahi nei ïa ratou i nia i te hoê vahi atâta. E nehenehe hoi ratou e roohia i te faahaparaa a te Atua. Ua faaara o Iesu e: “E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao [e oia atoa te mau haapeapearaa i te paeau o te moni], a roohia mai ai outou e taua mahana ra [o te haavaraa a Iehova] aore i manaˈohia.”—Luka 21:34.
E tia i te feia e hinaaro ra e riro ei kerisetiano ia tiamâ mai i te mana o te mau faatereraa faanavairaa faufaa tia ore na roto i te patoiraa i te huru feruriraa o ta ratou e atuatu nei e na roto i te haapaeraa i te mau tapao imi moni miimii. E tia ia vaiiho e na te Poiete mana hope e tarai i to tatou huru taata, eiaha râ na te mana puai o te moni. E tia ia tutava no te rave i te parau-tia i te mau taime atoa. E tia ia mauruuru i te mea e vai ra ia tatou nei, eiaha râ ia nounou hua ˈtu â i te taoˈa.—Ephesia 5:5; Timoteo 1, 6:6-11; Hebera 13:18.
No te haamau i te mau opuaraa maitatai, e tia i te mau kerisetiano ia hiˈopoa tamau i to ratou mau tapao i roto i te oraraa. (Philipi 1:9, 10) Te itehia ra te reira i roto i te maitiraa i ta ratou ohipa e te haapiiraa no ta ratou mau tamarii. E haamanaˈo noa ratou e “o te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa. E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” E haamanaˈo tamau noa ratou e ia mou teie nei ao, e roohia te ao o te tapihooraa i te topatariraa rahi e aore oia e te feia e turu ra ia ˈna e tia faahou mai.—Ioane 1, 2:16, 17.
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
Aita e haapeapearaa faahou i te pae no te moni i raro aˈe i te Basileia o te Atua
Aita te hoo e maraa faahou no te mea te erehia ra te maa: “Ei reira e hotu rahi mai ai te fenua, e na te Atua, na to tatou iho Atua, e haamaitai mai ia tatou nei.” “E riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra, e tei tupu ra.”—Salamo 67:6; 72:16.
Aita e titau-faahou-hia ia aufau i te taote: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.” “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.”—Isaia 33:24; 35:5, 6.
Aita e fare tarahu moni rahi faahou aore ra e aufauraa i te mau tarahu: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu.”—Isaia 65:21, 22.
Aita e faataa-ê-raa i rotopu i te feia moni e te feia veve: “E na ˈna e haava i roto i te taata atoa e rave rahi, e na ˈna e parau i roto i te mau fenua puai i te atea ê ra; . . . E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Mika 4:3, 4.
Aita e ereraa faahou: “Area tei imi ia Iehova ra, e ore roa e ere i te maitai.” m“Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.”—Salamo 34:10; 145:16.
[Hohoˈa i te api 31]
I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e ore roa te mau haapeapearaa i te pae no te moni