Te fifi o te haapiiraa i te tiai
UA RIRO paha te haapiiraa i te tiai i te mau mea o ta tatou e hinaaro ra, ei hoê o te mau haapiiraa fifi roa ˈˈe no te mau taata ia farii. Mea faaoromai ore te mau tamarii nainai. Te mea atoa e huti i to ratou mata, e hinaaro ïa ratou, e e hinaaro ratou i reira iho! Mai ta outou iho râ i ite, mea papu maitai e eita te mau mea atoa e noaa mai i te taime e hinaarohia ˈi. No te mau hinaaro tiamâ atoa, e tia ia tatou ia haapii i te tiai i te taime mau ra no te haamâha i teie mau hinaaro. E rave rahi o te huti i teie haapiiraa; area vetahi ra, eita roa ˈtu ratou e taa i te reira.
E mau tumu taa ê to te feia e imi ra i te farii maitai o te Atua no te haapii i te tiai. Ua haapapu o Ieremia, te hoê tavini a te Atua hou te tau kerisetiano, e: “E mea maitai ia tiai atu â oia e ia tiai maite i te ora na Iehova.” I muri iho, ua parau te pǐpǐ kerisetiano ra o Iakobo e: “E teie nei, e faaoromai, e au mau taeae, e ia tae mai te Fatu ra.”—Oto a Ieremia 3:26; Iakobo 5:7.
E tabula taime iho â ta Iehova no te faatupuraa i ta ˈna mau opuaraa. Mai te peu e eita ta tatou e nehenehe e tiai e tae roa i te taime mau i faataahia e ana no te rave i te tahi mau mea, e riro ïa tatou i te mauruuru ore e i te riri, e tupohe hoi te reira i te oaoa. E ia erehia oia i te oaoa, e paruparu ïa te hoê tavini a te Atua i te pae varua, mai ta Nehemia i parau atu i te feia o to ˈna ra fenua e: “Te oaoa i roto i te FATU, o to outou ïa puai.”—Nehemia 8:10, The New English Bible.
Te paari o te haapiiraa i te tiai
E hiaai natura no te feia taa noa ia hinaaro e faaipoipo aore ra no te mau hoa faaipoipo aita e tamarii, ia hinaaro e fanau i te tamarii. Hau atu, aita e ino ia hinaaro e haamâha i te mau titauraa aore ra te mau hiaai tia i te pae materia. Teie râ, no te mea te tiaturi ra ratou e mea poto te taime e toe ra i teie faanahoraa o te mau mea e i roto i te faanahoraa apî i mua nei, ‘e hohora te Atua i to ˈna rima e e haamâha oia i te hinaaro o te mau mea ora atoa,’ e rave rahi mau kerisetiano o tei faaoti e tiai i te faatupu i vetahi o teie mau hinaaro i te hoê taime tano aˈe.—Salamo 145:16.
Aita râ te feia tei erehia i teie tiaturiraa kerisetiano papu e ite ra i te faufaaraa ia faanuu atu i teie mau opuaraa. I te mea e aita to ratou faaroo i roto ia Iehova, no ǒ mai hoi ia ˈna ra “te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi,” te feaa nei ratou no nia i te paari o te faanuuraa i te mau mea i te hoê tau o ta ratou e tiaturi atâ nei e e tae mai. Te ora nei ratou ia au i te manaˈo ra: “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.”—Iakobo 1:17; Korinetia 1, 15:32; Isaia 22:13.
I roto i te mau fenua ona, te hauti nei te ohipa faatianianiraa i nia i te hinaaro papu o te haamâharaa i te hinaaro i te reira iho taime. Te faaitoitohia nei te taata ia faanavenave ia ratou iho. E faatiaturi te tapihooraa ia tatou e eita tatou e nehenehe e ora mai te peu e aita te mau taoˈa apî e te mau ravea faaohieraa. No te aha hoi e faaere ai ia outou, o te parau ïa e faahitihia ra, mai te peu iho â râ e maoti te mau parau tarahu, te mau ravea no te aufau riirii, e te mau faanahoraa “a hoo i teie nei—arauaˈe e aufau ai,” e nehenehe e fanaˈo i te mau tauihaa atoa i teie nei iho? Hau atu, ‘E tano iho â ia fanaˈo oe i te mea maitai aˈe; a faanavenave ia oe! A haamanaˈo, mea au aˈe ia rave i teie nei, anei oe e ere ai i muri iho!’ Tera hoi te mau poroi e faaroo-pinepine-hia nei.
I te hoê â taime, e mau ahuru mirioni taata i roto i te mau fenua ravai ore, o tei navai noa no te ora—aore ra mea iti atu â. Aita anei te reira e haamatara ra i te hape e te tia ore o te mau faanahoraa taata i te pae politita e i te pae faanavairaa?
Te itehia ra te paari o te haapiiraa i te tiai i te mea e e mau mirioni taata o tei ore i na reira—aore ra o tei ore i ite i te faufaaraa ia na reira—o tei topa i roto i te mau tarahu rahi no te haamâha oioi noa i to ratou mau hinaaro. E nehenehe te mau tupuraa manaˈo-ore-hia, mai te maˈi aore ra te ereraa i te ohipa, e afai mai i te ati. Ua faataa te vea Helemani ra Frankfurter Allgemeine Zeitung e no te aha te vai ra hoê mirioni taata i Helemani aita to ratou faaearaa: “Te mea e tupu pinepine nei, hou te hoê taata e erehia ˈi i te faaearaa, e erehia o ˈna i te ohipa aore ra e roohia oia i te mau tarahu rahi roa.”
I te mea e eita ta ratou e nehenehe e aufau i ta ratou mau tarahu, te roohia nei e rave rahi mau taata atihia i te ereraa i to ratou fare e ta ratou mau faufaa. Mea pinepine hoi, e afai mai te maraaraa o te hepohepo i te feiiraa i roto i te utuafare. E amahamaha te mau faaipoiporaa papu ore. E tupu mai te mau taime hepohepo e te tahi atu mau maˈimaˈi. No te mau kerisetiano, e nehenehe ratou e paruparu i te pae varua, e e arataihia i te feruriraa hape e te haerea tia ore. Te taata o te haamata i te popore ma te paari ore i te mau mea atoa, i te pae hopea, e toe noa mai oia e aita hoê aˈe mea i noaa mai.
E haapaiumaraa apî no te mau taata e rave rahi
Ua haapapu o Iesu e e tia ia tatou ia ara ia ore “te haapaoraa i te peu o teie nei ao, e te haavare o te taoˈa, e te hinaaro tia ore i te mau mea ěê ra, [ia faaapǐapǐ i te parau] aore aˈera te parau i hotu mai.” (Mareko 4:19) E tia ia tatou ia haamanaˈo e aita te hoê faanahoraa politita i manuïa aˈenei i te faaore i te mau haapeapearaa, e tae noa ˈtu to te pae faanavairaa, ta Iesu i faahiti.
Ua tamata na te faatereraa Communisme ta te mau fenua no Europa Hitia o te râ i patoi i teie nei, i te faaaifaito i te mau mea na roto i te ravea o te hoê tabula faanavairaa faufaa faaterehia e te hau. Taa ê atu e te ravea taiete tapihooraa tiamâ, ua afai mai te mau faanahoraa tahito i roto i taua mau fenua ra te tahi papuraa i te pae faanavairaa faufaa ta te faatereraa tapihooraa ona i ore i horoa mai. Teie râ, ua itehia te mau haapeapearaa ta Iesu i faahiti na roto i te ereraa i te mau taoˈa hinaarohia e te taata e te ereraa i te tiamâraa tataitahi.
I teie nei, e rave rahi o teie mau fenua o te faaô ra i te mau tabula faanavairaa o te hooraa mai e te hooraa ˈtu, e te tuuhia nei i mua i to ratou mau melo tivila te hoê haapaiumaraa apî. Te na ô ra te hoê faataaraa aita i maoro aˈenei e: “Ua anoihia te tiaturi-ohie-raa e te hinaaro e naea oioi atu i te faito hooraa taoˈa a te pae tooa o te râ ma.” Ia naeahia teie tapao “te rahi noa ˈtura te taata i roto i te Länder apî [te mau hau Helemani haamau-apî-hia] i Helemani hitia o te râ, o te umehia nei i roto i te apoo o te mau tarahu.” Te na ô faahou ra teie faataaraa e: “I muri aˈe i te horuhoru matamua i mua i te tiamâraa apî i te pae faanavairaa, o te mǎtaˈu e te taiâ ïa te parare ra i teie nei.” Te vai noa nei te mau haapeapearaa, i teie nei râ, ua hunahia i muri mai i te ahu o te tapihooraa ona.
Ua haamatara te tiamâraa rahi aˈe i te pae politita e i te pae faanavairaa i te mau ravea apî ia haamaitaihia te mau ohipa i te pae faanavairaa. No reira, e rave rahi mau taata o te faahemahia ia rave i te opuaraa e haamata i ta ratou iho mau taiete aore ra e haere atu e faaea i roto i te tahi atu fenua mea maitai aˈe te mau ohipa.
Tei te taata tataitahi te raveraa i teie mau huru faaotiraa. E ere i te mea ino no te hoê kerisetiano ia hinaaro e haamaitai i to ˈna oraraa i te pae faanavairaa. E nehenehe oia e turaihia e te hinaaro e atuatu i to ˈna utuafare, ua ite hoi oia e “o te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.”—Timoteo 1, 5:8.
Eita ïa e tano ia faahapa i te faaotiraa e ravehia e vetahi pae. I te hoê â taime, e tia i te mau kerisetiano ia haamanaˈo e e ere i te mea paari ia imi i te tamǎrûraa i te mau fifi i te pae faanavairaa na roto i te faaôraa i roto i te mau tarahu rahi o te nehenehe hoi e riro ei marei no ratou. E mea hape atoa ia imi i te tamǎrûraa i te pae faanavairaa na roto i te haapao-ore-raa i te mau hopoia e te mau faufaa i te pae varua.
Te haapiiraa no ǒ mai ia vetahi ê ra
I te mau matahiti i muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi Rahi, e mau tausani feia Helemani o tei faarue ia Europa tei amahamaha i te tamaˈi no te haere i te tahi atu mau fenua, i Auteralia e i Kanada iho â râ. E rave rahi o tei nehenehe e haamaitai i to ratou huru tupuraa i te pae faanavairaa, aita râ hoê i nehenehe e ape roa i te mau haapeapearaa i te pae faanavairaa o ta Iesu i faahiti na. I te tahi mau taime, ua faatupu te arairaa i te tahi mau fifi i te pae faanavairaa i te mau fifi apî—te moemoeraa i to ˈna fenua, te reo ê, te haamatauraa i te maa apî, te mau peu taa ê, te faaauraa ˈtu i te mau hoa apî, aore ra te faarururaa i te mau haerea taa ê.
E mau Ite no Iehova vetahi o teie mau taata o tei taui i to ratou fenua. Ma te popou, ua patoi te pae rahi o ratou i te vaiiho i te mau fifi taaihia i te haereraa i te fenua ê i te faaino i to ratou huru pae varua. Teie râ, aita vetahi i na reira. Ua hema hoi ratou i te mana haavare o te mau faufaa. Aita te haereraa i mua i te pae teotaratia i tuea noa e te maitairaa i te pae faanavairaa.
Te faahohoˈa ra te reira i te paari o te hiˈopoa-maitai-raa i to tatou huru tupuraa hou tatou e rave ai i te mau faaotiraa paari ore. E faataere te mau hinaaro materia ia tatou i roto i te ohipa faufaa rahi o te faariroraa i te taata ei pǐpǐ tei faauehia mai i te mau kerisetiano ia rave. E parau mau te reira noa ˈtu eaha te vahi ta tatou e ora ra, inaha, aita e fenua tei paruruhia to ˈna mau melo tivila i te mau haapeapearaa i te pae faanavairaa.
Te aroraa i te aroraa maitai
Ua aˈo atu o Paulo ia Timoteo e: “E tapi râ i te parau-tia, i te paieti, i te faaroo, i te hinaaro, i te faaoromai, e te mǎrû. Rohi hua oe i te rohiraa maitai ra i te faaroo; e huru i te ora mure ore, i parauhia ˈi hoi oe na.” Ua parau atu o ˈna i te mau kerisetiano no Korinetia e: “Ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea.”—Timoteo 1, 6:11, 12; Korinetia 1, 15:58.
Ua riro te peeraa i teie aˈoraa maitai ei ravea hau roa ˈˈe no te manuïa i te aro i te nounou taoˈa, e mea rahi mau â te ohipa a te kerisetiano! I roto i te tahi mau fenua, i reira aita i rahi te mau taata poro o te Basileia, te vai ra te mau nahoa taata mea iti roa te ravea e naeahia ˈi ia ratou te parau mau. Ma te tano maitai, ua tohu o Iesu e: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave.”—Mataio 9:37.
Maoti i te vaiiho i te mau haapeapearaa i te pae faanavairaa i roto i teie mau fenua ia faaatea ê ia ratou i te ohipa pae varua e tia ia ravehia, te faahoona nei te mau Ite no Iehova i te huru tupuraa na roto i te faaohipa-hua-raa i te mau ravea e vai nei i mua ia ratou. Ia erehia ratou i te ohipa no te hoê area taime, e rave rahi o te faaaano nei i ta ratou ohipa pororaa. Te faatupu ra ta ratou taviniraa, taa ê atu i te haamaraaraa i te arueraa ia Iehova, i te oaoa e titauhia ra no te faaruru i ta ratou iho mau fifi i te pae faanavairaa.
Te horoa nei teie mau Ite i te parahiraa matamua i te ohipa pororaa e te tuu nei ratou i te mau haafifiraa i te pae faanavairaa i te piti o te parahiraa, te faaite ra hoi te reira i mua i te autaeaeraa na te ao nei e te tiaturi papu nei ratou e na Iehova e haapao mai ia ratou. Teie hoi ta ˈna i tǎpǔ: “E mata na râ outou i te imi [na mua] i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:33.
Mai te haamau-faahou-raahia te haamoriraa mau i te matahiti 1919, aita o Iehova i vaiiho i to ˈna nunaa ia haamarirau. Ua paruru oia ia ratou i roto i te mau hamani-ino-raa puai e i te tahi mau vahi, i roto i te mau ahuru matahiti o te ohipa rave-tapuni-hia. Te opua papu nei te mau Ite no Iehova e, te mea ta te Diabolo i ore i manuïa i te rave na roto i te hamani-ino-raa, eita atoa ïa oia e manuïa na roto i te marei haavarevare o te nounou taoˈa!
Te haapiiraa i te tiai i roto i te mau tuhaa atoa
Te faahanahana nei te mau Piha no te Basileia ateatea maitai, te mau ravea haapurororaa moni rahi, te mau Fare Tairururaa, e te mau Betela nehenehe mau i te Atua e ua riro te reira ei faaiteraa mamû e te haamaitai ra oia i to ˈna nunaa. E riro paha te mau Ite no Iehova i roto i te mau fenua i reira ua opanihia te ohipa i roto i te hoê tau maoro i te manaˈo e, i roto i teie tuhaa, e tia ia ratou ia tutava rahi ia naeahia ia ratou i te hoê â faito e to te tahi atu mau fenua. Te mea faufaa roa ˈˈe râ, oia hoi ia tamau noa ratou i te haere i mua i te pae varua. A muri aˈe iho â e itehia ˈi te mau tapao faaiteraa o te haamaitairaa a te Atua i te pae materia i te taime mau ra.
E tia i te mau tavini pûpûhia a Iehova ia ara maitai ia ore ratou, i to ratou tapaparaa i to ratou iho mau faufaa, ia haamata i te manaˈo e ua ravai roa ratou i te ora-noa-raa ma te haapae i te mau taoˈa materia. Mea tano iho â ia titau i te faatitiaifaroraa i te mau tupuraa tia ore i te pae faanavairaa e te pae totiale, tera râ, eita te nunaa o Iehova e haamoe e te titau pauroa nei te mau tavini a te Atua i teie faatitiaifaroraa. Te titau nei te matapo ia ite faahou, te titau nei te taata maˈi ia ora mai oia, te titau nei te taata hepohepo ra i te hoê hiˈoraa oaoa, e te titau nei te taata e heva ra ia farerei faahou i te feia herehia e ana o tei pohe.
Ia au i te mau huru tupuraa, ua faahepohia te mau kerisetiano atoa ia tiai i te ao apî a Iehova no te faatitiaifaro i to ˈna mau fifi. E tia ïa ia tatou ia aniani e, ‘Mai te peu e te vai ra te maa e te ahu, eita anei e tia ia ˈu ia mauruuru i te reira e e ineine i te tiai noa i te faatitiaifaroraa i te mau fifi i te pae faanavairaa?’—Timoteo 1, 6:8.
E nehenehe te mau kerisetiano o te turui taatoa nei i nia ia Iehova e tiaturi e mai te peu e e ineine ratou i te tiai, fatata roa to ratou mau hinaaro e to ratou mau titauraa tia atoa i te haamâhahia. Eita hoê e tiai faufaa ore noa. Te faahiti faahou nei matou i te mau parau a Paulo: “Ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.”—Korinetia 1, 15:58.
No reira, ua riro mau anei te haapiiraa i te tiai ei fifi rahi?
[Hohoˈa i te api 10]
E nehenehe te haapiiraa i te tiai e faaora ia outou