Te mahana a topa mai ai te ûa one
Na te papai vea a A ara mai na! i Philipino
E RIRO te mahana maa 15 no tiunu 1991, ei mahana o te ore e moehia e te rahiraa o te feia e ora ra i te pae ropu no Luzon. Noa ˈtu e mea fifi roa ia tiaturi, i taua mahana ra te one i topa mai ai mai te ûa ra te huru i nia i te mau aivi heeuri e te mau faaapu raiti no te mau mataeinaa no Pampanga, Tarlac, e Zambales, i te mau motu Philipino. Mea putapû mau e mea maere atoa te ohipa i tupu i taua mahana ra e to ˈna mau faahopearaa i nia i na hau atu i te piti mirioni taata e ora ra i taua vahi ra, tei roto atoa tau 2 900 mau Ite no Iehova.
Aita i rahi roa te feia i pohe, inaha, ua haapuroro oioi te feia hiˈopoa i te mau mouˈa auahi e ara ra i te mau aueueraa a te Mouˈa Pinatubo, i te mau faaararaa. Tau tausani feia no te opu Aeta o tei faarue i te pae mouˈa hou te mau paainaraa rahi o te mouˈa e tupu ai, e ua faauehia te mau taata atoa e faaea ra e 20 kilometera ati noa ˈˈe i te Mouˈa Pinatubo ia horo i te tahi atu vahi. E piti noa mahana na mua ˈˈe i te paainaraa rahi matamua i te 12 no tiunu, ua afai atu te Nuu Manureva marite i te rahiraa o ta ˈna mau rave ohipa mai te Tahua manureva Clark i raro noa mai i te Mouˈa Pinatubo i te pu nuu moana i pihai iho i te oire no Olongapo, teie hoi te ohipa rahi roa ˈˈe i ravehia mai te Piti o te Tamaˈi rahi mai â. Ua haapopou te taata ite no nia i te fenua ra o Richard J. Purser i te mau faaararaa i horoahia i to ˈna papairaa ˈtu i te hoê rata i te huiraatira philipino, e na ô ra e: “Ua tauturu mau â te Phivolcs [Pu maimiraa no Philipino i te pae no te mau mouˈa auahi e te mau aueueraa fenua] ia outou e mea maramarama maitai ta ratou mau aˈoraa e te papu e te afaro i te pae aivanaa.”
Te faatia ra te feia ite mata i te ohipa i tupu
Te faatia ra o Esther Manrique, te hoê tavini taime taatoa a te mau Ite no Iehova e faaea ra i Subic, i Zambales, fatata e 30 kilometera te atea i te Mouˈa Pinatubo, e mai te aha te huru i te mau mahana a topa mai ai te ûa one. Te na ô ra oia e: “Ua haamata teie ohipa i te poipoi mahana toru 12 no tiunu. I to matou haereraa i roto i te pororaa, te hiˈo noa ra te rahiraa o te taata i te hoê hohoˈa maere mau. Te faura maira te hoê ata mai te hoê tariˈa iore ra te huru, tei au i te paainaraa paura atomi, i nia ˈˈe i te Mouˈa Pinatubo. Tau minuti i muri iho, ua topa maira te ûa—eiaha râ te mau topata pape; e one râ.
“I te mahana maha, ua topa faahou mai te ûa one. I te mahana pae i te avatea, i te area o te hora piti, ua poiri taue noa ˈtura te mahana, e ua topa maira te one e te vari i nia i taua vahi atoa ra. Ua faahoˈi-oioi-hia ˈtura te feia rave ohipa e te mau tamarii haere haapiiraa i te fare. Te feia o tei haere na raro e aita ta ratou e paruru amarara, e au ïa ratou i te mau ofai e haere noa ra no te mea ua î roa ratou i te one e te vari.”
I te poipoi mahana maa i te area o te hora hitu, ua poiri atura te raˈi fatata hoê hora te maoro. Ua faahiti o Celestino Layug no Porac, i Pampanga, i te parau no te hoê tapao huru ê o ta ˈna i ite i taua po ra: “Aitâ vau i ite aˈenei i te maramarama mai tei itehia i taua po mahana maa ra. Ua itehia te peni uteute e te tarona maoti i te mau peni uouo e te ninamu matauhia. I te hoê â taime, ua fafahia ˈtura te mau aueueraa fenua tamau.”
Eaha te ohipa i tupu
Teie ta te taata ite no nia i te fenua o Richard Purser e papai ra: “Ahiri e ua papai o Hollywood i teie aamu, eita hoê taata e farii e e nehenehe e 10 paainaraa mouˈa rahi, e 3 aueueraa fenua e te hoê vero puai e tupu i te hoê â po. Mea riaria ˈtu â te parau mau i te aamu haavare.” I roto i te hoê anianiraa a te afata teata, ua faataa o Raymundo Punongbayan, te faatere o te Phivolcs, e ia au i te faito o te auvaha o te mouˈa, fatata e piti kilometera afata o te mau huˈahuˈa mouˈa o tei tutuhahia i roto i te reva mataˈi.”
Eaha te faito puai i titauhia no te faahauti i teie rahiraa taoˈa? Te na ô ra te taata ite i te pae fenua ra o Purser e: “Ua tuea te ito i titauhia no te tutuha e 2 miria metera afata (5 miria tane) i nia i te tahi atearaa e 17,5 kilometera te teitei, e to te hoê mauhaa atomi e 25 mirioni tane (e 1 500 taime puai aˈe e te paura no Hiroshima).”
Oia mau, aita te taatoaraa o te rehu auahi e te one i topa i nia i te mau motu Philipino. Ua itehia te mau toparaa rehu mama na nia i te Miti no Taina Apatoa i Vietnam e i Cambodge e tae noa ˈtu i Singapour e i Malaisie. I te fenua Taina atoa, ua taui te huru o te mahana. “Ua tapao te feia hiˈopoa meteo e ua faahitihia i roto i te mau vea [tinito] no te mahana toru e ua faataui te auauahi, te rehu auahi e te mau mǎhu o te reva mataˈi i te huru matauhia o te mahana, e ua roohia te mau mataeinaa heeuri no te pae apatoa i te paurâ, area te pae apatoerau ra, ua topahia ïa i te ûa puai.”
I te mau motu Vaihi, ua tiai-maoro-hia te hoê poiriraa mahana o te tupu i te 11 no tiurai. Tera râ, ua haafifi te repo puehu huˈa roa o tei tautau haere na roto i te reva mataˈi o te fenua, no roto mai hoi i te paainaraa o te mouˈa Pinatubo, i te opuaraa a te mau aivanaa. Ua faaite o Donald Hall, faatere no te Pu maimiraa i te pae no te reva teitei i te Fare haapiiraa tuatoru no Vaihi, e: “Mea peapea roa i te mea e ua varea taua mouˈa auahi ra i te taoto e 600 aore ra e 700 matahiti te maoro, e aita o ˈna i tiai â hoê aore ra e piti hebedoma e paaina ˈi.”
Te mau faahopearaa e te tauturu i horoahia
E 18 oire mataeinaa e e 2 oire tapiri atu i te mouˈa Pinatubo o tei roohia i te rehu auahi tamau e te toparaa one. Ua ino tau tausani fare, e tei roto atoa e vau Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova, na roto i te farararaa mai te mau tapoi fare i raro aˈe i te teiaha o te one, e tae noa ˈtu i te pape o te hoê vero.a Ua faataa te peretiteni vahine o te fenua Philipino, o Corazon Aquino, i roto i ta ˈna oreroraa parau huiraatira i te 22 no tiurai ra e: “Ua riro te paainaraa o te mouˈa Pinatubo ei paainaraa rahi roa ˈˈe o teie senekele. . . . No to ˈna puai vavahi, ua pau roa e 80 000 tâ o ta tatou mau faaapu, e ua vavahi roa oia i te ohipa tapihooraa o na mataeinaa e toru. . . . No te puai o teie ohipa, ua tumâ roa oia i te pu rahi roa ˈˈe a te nuu i Patitifa nei.”
E mau tausani taata, e tae noa ˈtu te mau hanere Ite no Iehova, o tei faarue i to ratou fare e to ratou vahi. A faataehia mai ai te mau aniraa matamua i te tauturu i te amaa a te Taiete Watch Tower i te 15 no tiunu, ua faanahohia te mau vahi puhaparaa no te feia tei atihia i roto i te mau Piha no te Basileia fatata mai e e piti Fare tairururaa. I te poipoi monire 17 no tiunu, ua haere atura e piti pǔpǔ Ite tonohia e te amaa no te hoê tere hiˈopoa i te mau vahi atihia. I te taime a tae mai ai ta ratou faataaraa parau i te mahana i muri iho, ua faauehia ˈtura te mau tiaau ratere ia haere pinepine aˈe e farerei i te mau Ite i atihia, ma te afai atu i te pueraa maa, te pape, e te raau. I te hoê â taime, ua tae mai te mau tino moni tauturu i te amaa, tei haponohia mai e te mau Ite no te oire no Manila e tae noa ˈtu no te tahi atu mau tuhaa o te fenua o tei ore i atihia i taua paainaraa ra. Ua tapao te feia e ere i te Ite no Iehova i te tauturu i horoahia. Ua faaroohia te hoê taata i te parauraa e: “Mea maitai roa outou te mau Ite no Iehova, eita outou e faataere.”
Te mau lahar—Te hoê atâtaraa tamau
Ua faaohipa oioi noa te huiraatira no te pae ropu no Luzon i te hoê parau apî i roto i ta ratou paraparauraa, te parau ra lahar, oia hoi te hoê taheraa vari e huˈahuˈa mouˈa auahi to roto. Tei nia i te mouˈa Pinatubo te mau puna pape o hau atu i te 13 tahora e anavai pape. Noa ˈtu e ere oia i te mea teitei roa, tau 1 760 metera anaˈe, e riro te haapueraa o tau 2 miria metera afata one e te rehu auahi i nia i to ˈna mau pae i te vavahi i te mau vahi na te hiti anavai. Inaha, i te mahana maa 15 no tiunu, te mahana a tupu ai te paainaraa puai roa ˈˈe, ua tahe ê na te mau taheraa vari na roto ia Porac, Guagua, Bacolor, te oire no Angeles. Ua tuparari te lahar tei tahe na roto i te Anavai Abacan i te oire no Angeles e toru eˈaturu e ua tâpû atoa i te purumu haereraa pereoo rahi, area i Bacolor ra, ua î roa te Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova e tae noa ˈtu te mau hanere fare i te vari. I te hopea o te avaˈe tiurai, hau atu i te 36 000 fare tei vavahihia e tau 61 000 ê atu tei ino roa, e aitâ i oti.
Ua vavahihia te fenua i atihia e te vai noa râ te atâtaraa ia tupu faahou te tahi haamouraa, teie râ, e nehenehe e haapopou i te haerea faahiahia mau o te nunaa philipino i mua i teie ati. Te faataa ra te vea Manila Bulletin, i roto i ta ˈna omuaraa parau no te 29 no tiunu 1991 e: “Noa ˈtu e aita hoê taata i manaˈo e e tupu te paainaraa o te Pinatubo, ua tahoê maite te feia o taua vahi ra, te mau pu a te hau e te huiraatira i mua i teie fifi. Mai i te tau a tupu ai te aueueraa hopea, te ite nei tatou i te aravihi o to tatou nunaa no te faaruru i te ati. E nehenehe mau â tatou e haafaahiahia i to ratou itoito e to ratou puai.”
[Nota i raro i te api]
a I Philipino, ua piihia teie vero o Diding e ua naeahia te puai o te mataˈi e 130 kilometera i te hora i to ˈna haereraa na roto ia Luzon i te 15 no tiunu 1991.
[Hohoˈa fenua i te api 11]
(Hiˈo i te papai)
PHILIPINO
Fenua Taina
[Hohoˈa fenua]
PHILIPINO
Mouˈa Pinatubo
Oire no Olongapo
Manila
Miti no Taina Apatoa
[Hohoˈa i te api 12]
Te mau tapoi fare o te mau Piha no te Basileia tei farara i raro aˈe i te teiaha o te rehu auahi, te one, e te ûa