Te faataaraa—To ˈna mau hotu iino
E ERE na te mau auvaha paruru, te mau hoa e tae noa ˈtu te mau ravea haapurororaa, aore ra te feia “aravihi” e amo i te tute o te faataaraa. Na te feia râ o tei faataa—e ta ratou mau tamarii—e aufau i te hoo i te pae hopea.a Maoti i te riro ei faatiamâraa, e nehenehe te faataaraa e titau i te hoê hoo teimaha mau.
I roto i te buka Te patoiraa i te faataaraa (beretane), te farii ra o Diane Medved e ua opua oia i te omuaraa e papai i te hoê buka “pae tahi ore i te pae morare” no nia i te faataaraa. Ua faahepohia râ o ˈna ia taui i to ˈna manaˈo. No te aha? Teie ta ˈna e papai ra: “Mea ohie roa, ua itea mai ia ˈu i roto i ta ˈu maimiraa e mea atâta mau â te tereraa e te faahopearaa o te faataaraa—no te tino, te feruriraa, e te huru iho o te taata—e i roto e rave rahi mau hiˈoraa, mea ino roa ˈtu â te ‘rapaauraa’ o ta ˈna e horoa mai i te ‘maˈi’ o te faaipoiporaa.”
Te faˈi atoa ra o Ana, tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu e: “Ua manaˈo hoi au e e riro te faataaraa ei tamǎrûraa. I to ˈu manaˈoraa, ia matara mai au i teie faaipoiporaa, e topa ïa to ˈu hau. Tera râ, na mua ˈˈe i te faataaraa, ua riro to ˈu mauiui ei faaiteraa e te ora noa ra vau. Area ra, i muri aˈe i to ˈu faataaraa, mai te huru ra e aita vau e ora faahou ra. No te aore i toe mai, aita to ˈu e oraraa faahou. Mea mehameha roa. Eita ta ˈu e nehenehe e faataa i te aore o ta ˈu i ite.” I muri aˈe i te faataaraa, e morohi te mau moemoeâ no nia i te tiamâraa e te navenave, e e toe noa mai te oraraa riaria o te mau mahana atoa e te tamataraa i te ora.
Teie hoi te parau mau peapea, noa ˈtu e te vai ra te mau tumu tia no te faataa, mea mauiui mau to ˈna mau faahopearaa e e vai maoro. No reira, mea maitai ia feruri na mua te taata e opua noa ˈtu i teie tauiraa rahi, i teie aˈoraa a Iesu: ‘A taio i te hoo.’ (Luka 14:28) Eaha mau na râ vetahi o te mau hoo e titauhia, vetahi o te mau faahopearaa mauiui mau o te faataaraa?
Te mau faahopearaa i nia i te mau manaˈo hohonu e te morare
Te faaite ra te hoê maimiraa apî i piahia i roto i te Vea a te faaipoiporaa e te utuafare (beretane) e ua taaihia te faataaraa i te peapea e te hepohepo rahi. E rahi atu â te feia tei faataa i te hepohepo, e te feia o tei faataa hau atu i te hoê taime, mea pinepine aˈe ratou i te roohia i te hepohepo. Te tapao ra o Lenore Weitzman, i roto i ta ˈna buka Te orureraa o te faataaraa (beretane), e e numera rahi i rotopu i te feia o tei taa e o tei faataa ê, o tei tapeahia i roto i te mau fare rapaauraa i te mau maˈi o te feruriraa; o ratou atoa tei roo-pinepine-hia i te maˈi, te pohe oioi, e te taparahiraa ia ratou iho.
I roto i ta ˈna tuatapaparaa i nia e 200 taata, ua itea mai ia Medved Vahine e ua faaino te faataaraa i te feruriraa o te mau tane e te mau vahine i roto i te hoê maororaa e hitu matahiti, e vetahi e rave rahi ahuru matahiti. Ua itea mai ia ˈna e hoê noa mea ta te faataaraa i ore i taui, oia hoi te haerea tano ore o tei aratai i te feia faaipoipo ia faataa. Eita ïa e maerehia i te mea e mea pinepine aˈe te pitiraa o te mau faaipoiporaa i te manuïa ore ia faaauhia i te mau faaipoiporaa matamua!
Maoti i te haamaitai i te haerea, mea pinepine te faataaraa i te faatupu i te hoê mana ino i nia i te paeau morare. Ua itea mai i te feia maimi e i muri aˈe i te faataaraa, te roohia nei te rahiraa o te mau tane e te mau vahine i te hoê tau poto e nehenehe e faaauhia i te tahi taurearearaa apî. E tamata ratou i te hoê tiamâraa apî na roto i te imiraa i te mau hoa huru rau apî no te faaara i te faaturaraa ia ratou iho o tei paruparu rii aore ra no te ape i te moemoe. Teie râ, e nehenehe te haamatauraa i te hoa apî no teie mau tumu miimii e aratai i te peu taiata, o te faatupu i ta ˈna iho pueraa ati. E e nehenehe iho â râ te reira e faaino e e haamauiui i te mau tamarii o te ite i te haerea o to ratou mau metua.
Mea pinepine atoa te feia o tei faataa i te farii i te manaˈo haapararehia e teie nei ao oia hoi e tia ia haamâha na mua i to ratou iho mau hinaaro e mau maitai. No reira, eita ratou e tâuˈa i te mauiui o ta ratou e faatupu i nia i te feia e haaati ra ia ratou—ta ratou mau tamarii, to ratou mau metua, to ratou mau hoa. Te moe nei i te tahi feia e e nehenehe atoa te Atua iho e mauiui i roto i to ˈna mafatu ia ofati anaˈe ratou i ta ˈna mau ture. (A faaau e te Salamo 78:40, 41; Malaki 2:16.) E nehenehe atoa te faataaraa e riro ei ohipa imiraa moni ino mau, mai te peu iho â râ e e hope oia na roto i te mau aroraa i mua i te ture ia noaa mai te tiaraa no te tapea i te tamarii e te faturaa i te faufaa.
Te ati i te pae no te moni
Te faaoti ra o Lenore Weitzman i muri aˈe e ua riro atoa te faataaraa ei “ati i te pae no te moni” no te mau vahine i te Fenua Marite. Ia au i te hoê faito au noa, e faaere oia ia ratou i te afaraa o ta ratou moni no te mau ohipa faufaa roa ˈˈe mai te maa, te fare, e te ravea tamahanahanaraa. Ua itea mai ia ˈna e, i muri aˈe i te faataaraa, e topa roa to ratou faito oraraa i nia i te numera riaria e 73%!
Ua tiaturi hoi o ˈna e e riro te mau ture apî e te “maramarama” no nia i te faataaraa ei parururaa no te mau vahine. Area râ, ua itea mai ia ˈna e ua faaite te mau vahine i to ratou ati e to ratou ereraa i muri aˈe i te faataaraa. Ua faahiti ratou e e tia ˈtura ia ratou ia imi i te tauturu a te mau tabula tautururaa, te mau titeti maa, te mau vahi haapuraa, e te mau vahi opereraa tihopu. E 70% o te mau vahine o ta ˈna i aniani o tei faaite e te haapeapea noa ra ratou ia ravai ta ratou moni. Ua mehameha roa vetahi, ua inoino atoa, e ua opani atoa ia ratou e ta ratou mau tamarii, e aita to ratou e taime no ratou iho.
Te haamanaˈo ra te hoê taurearea o ta tatou e pii e Tom, e ua taa to ˈna mau metua i te vauraa o to ˈna matahiti, e: “I muri aˈe i to Papa faarueraa mai ia matou, e maa iho â ïa ta matou, tera râ, ua riro taue maira te hoê mohina pape monamona ei taoˈa moni rahi. Eita ta matou e nehenehe e hoo mai i te ahu apî. Na Mama e nira i ta matou mau ahu oomo atoa. Ia hiˈo vau i to matou hohoˈa i to matou nainairaa, e hohoˈa taata maˈimaˈi ïa ta ˈu e ite ra.”
I te mea e i te rahiraa o te taime, na te mau vahine e haapao i te tamarii e e rave rahi mau metua tane o te ore e aufau nei i te tino moni i faauehia e te ture no te mau tamarii—e mea iti roa hoi te reira—mea pinepine aˈe te faataaraa i te haaveve i te vahine maoti i te tane. Eita râ e nehenehe e parau e e onahia te tane. Te tapao ra te buka Te mau metua tane o tei faataa (beretane) e e nehenehe te afaraa o te moni e noaa mai i te hoê tane i roto i te hoê matahiti e pau i roto i te mau haamâuˈaraa anaˈe a te ture. E faaino atoa te faataaraa i te mau manaˈo hohonu o te mau tane e te mau metua tane. E rave rahi o tei mauiui nei i te mea e ua riro noa ratou ei feia ratere i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii.
A paruru i to outou faaipoiporaa!
E ere ïa i te mea maere ia ite e ia au i te hoê maimiraa i rotopu i te feia o tei faataa hoê matahiti te maoro, e 81% o te mau tane/metua tane e 97% o te mau vahine/metua vahine o tei farii e ua hape mau â ratou i te faataaraa e mea maitai aˈe ahiri e ua tutava ratou no te faaora i to ratou faaipoiporaa. Te rahi noa ˈtura te feia “aravihi” o te otohe nei i roto i te mau manaˈo patoitoi i te faaipoiporaa o ta ratou i titau na na mua ˈˈe. Te tapao ra te vea Los Angeles Times e: “I to ratou hiˈopoaraa i te mau faahopearaa i roto hau atu i te 25 matahiti, e rave rahi feia rapaau . . . o te tutava nei no te faaora i te mau faaipoiporaa.”
Papu maitai, mea ohie roa na te feia “aravihi” ia otohe. Inaha, e parau noa mai ratou e, “Auê hoi e! Ua hape au!” e i reira ïa ratou e taui ai i ta ratou himene. E ere râ i te mea ohie no te mau tausani taata o tei pee i ta ratou aˈoraa. E rave rahi feia o tei faainohia e te faataaraa o te huti nei i te mau haapiiraa hohonu na roto i to ratou haerea atâta, mai teie tei faahitihia i roto i te Salamo 146:3, 4: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora. Te reva nei hoi to ˈna varua, te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra.”
E feia tia ore anaˈe te mau hoa, te feia rapaau, te mau auvaha paruru, aore ra te mau tia a te mau ravea haapurororaa. No reira, ia titau anaˈe tatou i te tahi aˈoraa no nia i te faaipoiporaa, no te aha ïa e tiaturi noa ˈi ia ratou? E ere anei i te mea papu aˈe ia fariu na mua i nia i te Atua ra o Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa? Eita ta ˈna mau faaueraa tumu e pee haere noa i te mau tauiraa o te manaˈo o te feia “aravihi.” Ua itehia to ratou parau mau i roto i te roaraa o te mau tausani matahiti, e te manuïa noa nei â ratou i teie mahana.
Ua taa ˈtura ia Anederea raua o Ana i te reira tau taime i muri aˈe i to raua faataaraa. Ua ite raua e ua riro to raua faataaraa ei hape ino mau. Auaa ra hoi, aita i maoro roa no raua. Ua farerei raua e ua faaipoipo faahou. E ua taui atoa raua i to raua feruriraa. “Ua taa ia ˈu,” o ta Anederea ïa e haamanaˈo ra, “e ua topatari roa vau i te pae feruriraa, e te titau ra vau i te tauturu. I muri aˈe e rave rahi mau matahiti, a tahi ra vau e pure ai. Te hinaaro ra vau e rave i te mea maitai; no reira, e tia ia ˈu ia faaea i ta ˈu ohipa e rave ra e ia haapae i te mau manaˈo atoa o ta ˈu i rave mai i roto i teie nei ao. Aita vau e hinaaro faahou ra i te reira.”
Te na ô atoa ra o Ana e: “Te tumu mâua e faaea faahou ai i teie nei, e teie peapea tahito i muri ia mâua, oia hoi te hinaaro ra mâua toopiti atoa ra e tia ˈtu ma te tiamâ i mua i te aro o Iehova. E ua hinaaro puai mâua e ia manuïa te reira.” E ere râ te auraa e mea ohie roa te mau ohipa. “E hiˈopoa tamau mâua i to mâua taairaa i teie nei, mai te hoê urî tiai ra te huru. E ia ite anaˈe te tahi e te haere ê atura o ˈna, e paraparau ïa mâua.”
I teie nei, e piti tamarii nehenehe mau ta Anederea raua o Ana. Te tavini nei oia ei tavini tauturu i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova. Oia mau, e ere te mau ohipa atoa i te mea tia roa. Aita e faaipoiporaa hapa ore i roto i teie nei ao tahito. Mea nafea hoi inaha e tahoêhia e piti feia rave hapa? No reira te Bibilia e faaara ˈi ia tatou e mai te tau mai â a ô mai ai te hara i roto i te ao nei, ua faatupu te faaipoiporaa i te tahi mau ‘ati i te tino nei.’ (Korinetia 1, 7:28) No reira, e ere te faaipoiporaa i te ohipa hauti; te taata e opua noa ˈtu e faaipoipo, e tia ia ˈna ia horoa rahi i te taime no te haamatau i te hoa o ta ˈna e manaˈo ra. E ia faaipoipo raua, mea pinepine raua i te ooti i te maitai ia au i te tutavaraa o ta raua e horoa.
E ere atoa te faataaraa i te ohipa hauti. Mai te peu e mea titauhia aore ra eita e nehenehe e ape i te faataaraa, e nehenehe te Atua e horoa mai i te tauturu o ta tatou e titau ra no te faaoromai i te mau taime fifi i muri iho. Teie râ, ia pee tatou i te haerea o te ao nei na roto i te haafaufaa-ore-raa i te faanahoraa moˈa o te faaipoiporaa, na vai e paruru ia tatou i te mau faahopearaa o teie haerea maamaa? No reira, a paruru i to outou faaipoiporaa. Maoti i te vai ineine noa i te faarue i te mau mea atoa ia fifi-anaˈe-hia outou, a imi i te ravea. A tamata i te tataˈi i te mau eˈaturu maoti i te tutui atu i te auahi. A heheu i te Parau a te Atua no te imi i te mau pahonoraa papu i te mau peapea i roto i te faaipoiporaa.b Te vai ra te ravea. E e manuïa teie mau ravea.
[Nota i raro i te api]
a Ei haamaramaramaraa no nia i te mau faahopearaa o te faataaraa i nia i te mau tamarii, a hiˈo i te A ara mai na! no te 8 no eperera 1991.
b A hiˈo Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa, neneihia e te Watchtower Bible & Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 10]
No te paruru i ta outou faaipoiporaa, a rave i te taime no te amui atu e to outou utuafare