Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea vau mai te peu e mea veve matou?
AITA te oire veve no Afirika Apatoa i reira to George paariraa e faatupu ra i te mau manaˈo oaoa i roto ia ˈna. Te haamanaˈo ra oia e: “E ora na matou i roto i te hoê mukhukhu—oia hoi te hoê fare nainai e piti piha.” Ua faaea oia i roto i te hoê o na piha e to ˈna e vau taeae e tuahine. I te mau avaˈe toetoe, e faaruru atu o ˈna i te mataˈi toetoe no te haere e tii i te pape i te hoê auri pape o te faaohipahia e te taatoaraa o te oire. “Te mea hae roa ˈˈe râ na ˈu i roto i to matou veve,” o ta George ïa e parau ra, “o te iteraa ïa i to ˈu metua tane i te rohirohiraa i te ohipa ia ora matou. I to ˈu manaˈoraa, aita ïa e ravea e ora ˈi matou.”
Ua riro te fifi i te pae faanavairaa faufaa ei ohipa matauhia i roto i te mau fenua e haere ra i mua. E tae noa ˈtu te mau fenua ona no te pae Tooa o te râ, mea rahi atoa ta ratou feia veve. Peneiaˈe o outou atoa to roto. Mai ia George, te manaˈo ra outou e ua mau roa outou i roto i te herepata o te veve. Mea tano iho â ia na reira outou i te manaˈo, e nehenehe atoa râ te reira e turai ia outou ia rave i te tahi mea o te faaino, maoti hoi i te arai, i te mau fifi o te veve.
Te ravea hororaa i te herepata
E rave rahi mau taurearea veve o te tamata nei i te haapae i te mauiui o te veve na roto i te faanavenaveraa ia ratou iho i te ava e te raau taero. Ia au i te vahine maimi ra o Jill Swart, “aita noa [te mau tamarii e ora ra i nia i te purumu o te hoê oire no Afirika Apatoa] e huti nei i te raau taero ‘ei faaieieraa’. Te rave nei râ ratou i te reira . . . no te haamoe i te toetoe, te moemoe e te poia.”
Teie râ, eaha te huru o teie mau taurearea ia hoˈi mai to ratou hiroa e ia ore te navenave? Ua itea mai ia Jill Swart i te mau tapao mai “te hepohepo rahi,” “te iria,” “te mau tauiraa oioi o te huru,” “te mata mohimohi,” e te tahi atu mau maˈi i te pae tino o te ore e nehenehe e faaauhia i te hoê “ravea hororaa” maitai no te ape i te veve.
Ua parau te arii paari ra o Solomona e: “O te taero ava . . . e veve ïa; e na te tiaruhe e faaahu mai i te ahu motumotu.” (Maseli 23:21) Ia tamatahia i te haamoe i te veve na roto i te faahuru-ê-raa i te feruriraa e te ava, te raau tapiri, aore ra te raau taero, eita ïa te fifi e ore. (A faaau e te Maseli 31:7.) Te na ô ra o Maria, te hoê tamahine e 16 matahiti no roto i te hoê utuafare veve e hoê anaˈe metua i Afirika Apatoa, e: “Ia tamata oe i te ape i te mau ohipa, e rahi atu te mau fifi, eita râ e araihia.” Hau atu, no te moni rahi o taua mau peu iino ra, e rahi atu â te veveraa. Hoê anaˈe ravea e nehenehe ai te hoê taurearea veve e faatitiaifaro i to ˈna oraraa, maoti râ te faarururaa ˈtu ïa.
Te riri e te inoino
No to ratou riri i te mea e e oraraa veve to ratou, e rave rahi mau taurearea o te faaite nei i to ratou hae na roto i te hamani-ino-raa, te vavahiraa i te tauihaa, te eiâraa, e te tahi atu mau ohipa iino e ravehia e te taurearea. Te faaite ra Te buka parau paari o te ao nei (beretane) e te faariro nei teie mau taurearea i teie haerea mai te “ravea hoê roa no te ape i te haumani, te veve, e te tahi atu mau fifi.” Te haamanaˈo ra o George, tei faahitihia na mua ˈtu, e ua riri roa vetahi o to ˈna mau hoa, ua inoino roa ratou e ua faaô atu ratou i roto i te mau pǔpǔ taurearea o tei faariaria i te huiraatira. Te na ô faahou ra oia e “ua taputô e ua eiâ ratou ei imiraa na ratou.” Te tamata nei te tahi atu mau taurearea i te arai i te veve na roto i te faaôraa ˈtu i roto i te mau ohipa opanihia e te ture e monihia ˈi ratou, mai te hooraa, aore ra te opereraa, i te raau taero.
Maoti i te tamǎrû i te veve, e faaino roa ˈtu â te mau ohipa iino i te huru tupuraa. E mâuˈa noa te puai e nehenehe e faaohipahia i roto i te mau ohipa maitatai—mai te haapiiraa i te hoê ohipa aravihi aore ra te hoê toroa. Maoti i te haamaitai i to ˈna oraraa, te faaineine ra te taurearea riri vave noa i te mau fifi i te pae tino e i te pae feruriraa no a muri aˈe. I te pae hopea, e tapeahia vetahi mau taurearea i roto i te fare auri—aore ra e pohe ratou na roto i te hamani-ino-raa. Mai ta te arii Solomona i faaara: “Te veve e te haama tei pihaiiho i te taata aore e faaroo i te aˈo ra.”—Maseli 13:18.
Te taiâraa e te tiaturi ore
Peneiaˈe te mau tapao ino roa ˈˈe ta te veve e nehenehe e vaiiho i nia i te hoê taurearea, o te manaˈo haafaufaa ore e te faaitiraa ia ˈna iho. No e rave rahi, ua faaore te veve i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa i te mau tiaturiraa atoa no te haamaitai i to ratou huru oraraa. Te faataa ra Te buka parau paari o te ao nei e e pinepine te mau taurearea “i te faatupu i te hoê â taiâraa e te tiaturi ore ta to ratou mau metua i faatupu na mua ˈtu.” E tupu ïa te tahi “atuaturaa i te veve,” a farii noa ˈtu ai teie mau taurearea i te hoê oraraa veve.
E haamaitai anei râ te toparaa i roto i te manaˈo taiâ e te tiaturi ore i to outou oraraa? Eita! Ia na reira outou, e tamau noa ïa te ati o te veve e aita e hopea. Mai ta te hoê parau paari tahito e parau ra: “O te hiˈo i te mataˈi ra, e ore oia e ueue i te huero, e o tei haapao i te ata ra, e ore oia e ooti.” (Koheleta 11:4) Mai te peu e e hiˈo noa te hoê taata faaapu i te mau ohipa au ore—ia puhipuhi te mataˈi i ta ˈna mau huero aore ra ia faaino te ûa i ta ˈna maa—eita ïa o ˈna e rave i te ohipa. Oia atoa, na roto i te atuatu-noa-raa i te mau manaˈo au ore, eita outou e rave faahou i te mau tutavaraa e titauhia no te haamaitai ia outou.
Ua horoa te arii ra o Solomona i teie aˈoraa i muri iho: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei [manuïa].” (Koheleta 11:6) Oia mau, maoti i te haaparuparu i te mǎtaˈu e eita outou e manuïa aore ra e aita e ravea faahou, a faaitoito! Te vai ra te mau ohipa o ta outou e nehenehe e rave no te tauturu ia outou ia mono mǎrû noa i te mau manaˈo tano ore na roto i te mau manaˈo maitatai.
Te faaturaraa ia outou iho
E rave anaˈe na i te hiˈoraa o James, 11 matahiti. Te ora ra o ˈna e to ˈna metua vahine e to ˈna tuahine i roto i te hoê vahi puhaparaa i pihai iho ia Johannesburg, i Afirika Apatoa. Aita ta ratou hoê aˈe faufaa i te pae materia. I te mau hopea hebedoma atoa, e horoa o James i te rima tauturu no te paturaa i te hoê Piha no te Basileia a te mau Ite no Iehova. Te faaohipa ra ïa oia i to ˈna taime maoti i te haumani noa, hau atu râ, te ite ra o ˈna i te faufaaraa o ta ˈna ohipa. Te na ô ra o James ma te mata ataata e: “I muri aˈe i te hoê mahana paturaa fare, e tupu ïa te mauruuru hohonu i roto ia ˈu nei!” Noa ˈtu te veve o teie taurearea, te vai ra ia ˈna teie mau mea faufaa roa oia hoi: te taime e te puai.
Te tahi atu ohipa faufaa roa, o te faaauraa ïa i te tahi haapiiraa bibilia na te mau fare. (Mataio 24:14) E rave rahi mau taurearea Ite no Iehova o te rave tamau nei i teie ohipa. Ia na reira ratou, eita noa ratou e horoa i te tahi tiaturiraa no nia i te hoê oraraa maitai aˈe ia vetahi ê, te faarahi atoa nei râ ratou i to ratou manaˈo faatura ia ratou iho, to ratou faufaa, e to ratou tura. Oia mau, eita e monihia i teie ohipa. Teie râ, a haamanaˈo i te poroi ta Iesu i horoa ˈtu i te mau kerisetiano o te amuiraa tahito no Semurina. Mea veve ratou i te pae materia, teie râ, no to ratou huru maitai roa i te pae varua, ua parau atu o Iesu ia ratou e: “Ua ite au i ta oe ohipa, e to oe ati, e to oe veve, (e taoˈa rahi râ ta oe).” I te pae hopea, no te mea ua faaohipa maite ratou i te faaroo i roto i te toto tei haamaniihia o Iesu, e faufaa-rahi-hia ratou na roto i te fanaˈoraa i te korona o te ora mure ore.—Apokalupo 2:9, 10.
E ere i te mea ohie ia paari i roto i te veve. Aita râ e tumu no te haama, no te taiâ, aore ra no te manaˈo e aita e ravea faahou. Te vai ra te veve no te mea ‘te faatere nei te taata i te taata no to ˈna ati.’ (Koheleta 8:9) Te faaite maira te mau haapapuraa e e fatata roa te Atua i te faatere i te mau ohipa a te fenua nei e i te faaore i te veve e ta ˈna mau faahopearaa iino. (Salamo 37:9-11) E faaô atu ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, i te mau miria taata i roto i te Paradaiso i nia i te fenua, mai ta ˈna i tǎpǔ atu i te taata ohipa ino o tei faaite i to ˈna faaroo ia ˈna a fatata ˈi raua i te pohe i nia i te pou haamauiuiraa. (Luka 23:43) A tiai noa ˈtu ai, e rave rahi ta outou e nehenehe e rave no te faaruru i te veve. E faataahia ˈtu te reira i roto i te hoê tumu parau i mua nei.
[Tumu parau tarenihia i te api 18]
“Ua manaˈo vau e ua mau roa vau i roto i te herepata o te veve”
E taurearea o George no Afirika o tei tutava i te haere i te haapiiraa no te faaoti i ta ˈna tau haapiiraa titauhia. Ua manaˈo hoi o ˈna e ia na reira oia e noaa mai ïa ta ˈna ohipa aufau-maitai-hia o te tauturu ia ˈna e i to ˈna utuafare ia ora mai i te veve. Teie râ, aita te mau ohipa i tupu mai te reira te huru. Ua topa to ˈna utuafare i roto i te mau fifi rahi i te pae moni e i muri aˈe e ono noa matahiti haapiiraa, ua faahepohia ˈtura o George ia faarue i te haapiiraa e ia imi i te hoê ohipa. Ua noaa maira ta ˈna ohipa i hoê vahi no te taafataraa i te mau mohina, e e 5 noa dala marite ta ˈna moni ohipa [fatata e 100 tara]. E pau ta ˈna moni taatoa no te faaamuraa i to ˈna utuafare.
“Noa ˈtu e ua manaˈo vau e ua mau roa vau i roto i te herepata o te veve,” o ta George ïa e parau ra, “ua taa ia ˈu e eita te apitiraa ˈtu i te hoê pǔpǔ aore ra te eiâraa ia noaa mai te moni e tauturu ia ˈu. I teie mahana, e rave rahi o te feia hoê â to matou matahiti o tei rave i teie mau ohipa, tei ino roa, tei faatîtîhia e te ava e te raau taero aore ra tei roto ratou i te fare auri. Ua taparahi-pohe-hia vetahi no to ratou huru oraraa.”
Ua farerei ihora o George i te mau Ite no Iehova. “Hoê o te mau mea matamua o ta ˈu i tapao,” o ta George ïa e faaite ra, “oia hoi i te mau putuputuraa kerisetiano, e haere mai te mau taata atoa e paraparau ia ˈu ma te faatura.” Te na ô faahou ra oia e: “Ua noaa mǎrû noa maira ia ˈu i te tiaturi e te faatura ia ˈu iho o tei erehia ia ˈu na mua ˈtu.” Ua itea atoa mai ia George i te tamahanahanaraa i roto i te mau irava bibilia mai te Salamo 72:12, 13, e na ô ra e: “O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna [te Arii Mesia] ïa e faaora; . . . E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.” Maoti te mau parau tǎpǔ a te Bibilia, ua î roa oia i te anaanatae apî e te tiaturiraa i roto i te oraraa.
Ia hiˈohia o George i teie mahana, eita e manaˈohia i te aroraa rahi o ta ˈna i rave no te mono i to ˈna mau manaˈo haafaufaa ore e te tiaturi ore i te hoê huru hiˈoraa maitai. Ua faaipoipo oia e e taata oaoa oia o te tavini nei i teie nei ei tiaau peretiteni i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova i Soweto, i Afirika Apatoa
[Hohoˈa i te api 17]
Mea maitai aˈe ia faaohipa i to outou taime e to outou puai no te rave i te hoê ohipa faufaa, maoti i te faatupu i te manaˈo taiâ