VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/1 api 19-21
  • Te parareraa o te toparaa i te pae morare

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parareraa o te toparaa i te pae morare
  • A ara mai na! 1992
  • Papai tei tuea
  • Te peu faufau i anoihia i roto i te upaupa
    A ara mai na! 1991
  • Teihea ˈtura hoi te haerea morare?
    A ara mai na! 1993
  • 7 Haapiiraa
    A ara mai na! 2018
  • Teihea ˈtura te mau mea faufaa roa ˈˈe?
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/1 api 19-21

Te parareraa o te toparaa i te pae morare

Ua ino roa te taatoaraa o te totaiete

UA EREHIA te totaiete nei i to ˈna mau faufaa. Ua amahamaha oia na roto e rave rau mau huru oraraa. Teie hoi te manaˈo o vetahi pae: ‘E nehenehe e farii i te mau huru oraraa atoa. Eiaha oe e haava mai ia ˈu, eita ïa vau e haava ˈtu ia oe. E haapao oe i ta oe ohipa, e haapao vau i ta ˈu iho. Na oe noa iho â e imi i to oe ora. Ua rau te huru o te mau eˈa, e mea maitai anaˈe; aita e eˈa ino. Aita e hara faahou. A tia e a aro no to oe mau tiaraa. Ia patoi mǎrû noa oe, eita ïa to oe reo e faaroohia; a faateitei i to reo na roto i te haavîraa uˈana. Ua riro te haavîraa uˈana ei tiaororaa tiamâ. Ua riro te taatiraa tino ei ravea no te taai atu e te taata o ta oe e maiti mai ta oe e hinaaro. Ua riro te peu faufau ei peu aravihi. A ora e a vaiiho ia vetahi ê ia ora.’

E ere anei râ ‘a pohe e a vaiiho ia vetahi ê ia pohe’? I te omuaraa o te senekele XX, mea papu maitai te manaˈo o te taata no nia i te maitai e te ino, te ohipa tia e te ohipa tia ore i te pae morare, te mea tura e te mea haama—te papu noa nei â vetahi. Teie râ, ua tupu te hoê tauiraa i roto i te mau matahiti 1950 e ua rahi roa ˈtu i muri aˈe. Ua faarirohia ˈtura te taatoaraa o te manaˈo no nia i te peu mâ, te parau-tia morare, te tura, e te mau ture morare ei ohipa maamaa, te haavî, aore e fariihia. Te manaˈo tumu, o te faateiteiraa ïa i te taata tataitahi. Ua haamanahia ˈtura te tiaraa o te taata tataitahi ia ora ia au i ta ˈna iho mau opuaraa. Teie ïa te morare apî e fariihia, te faatia-noa-raa i te mau mea atoa, te mau maitiraa huru rau, e te haava-ore-raa. Ia au i teie manaˈo apî, mea opanihia ia opani.

Ua tamau noa te mau faahopearaa iino o teie huru manaˈo e tae roa mai i te mau matahiti 1980 i reira ua ino roa, e te haere noa ˈtura i te inoraa i roto i te mau matahiti 90. Teie te tahi mau faataaraa no nia i te mau faahopearaa iino, e te faataaraa matamua, o te hoê ïa oreroraa parau no nia i te mau faufaa tumu tei vauvauhia i te oire no New York e te mono peretiteni o te hoê taiete, i te haamataraa o te apooraa no nia i te mau ture morare i te pae tapihooraa:

“Te haavare nei te feia politita i te feia maiti. Te eiâ nei te feia hoo taoˈa i te taata. Te vaiiho nei te mau faatere o te mau afata faahotu moni ia topatari ta ratou ohipa, e na te feia aufau tute e aufau i te mau haamâuˈaraa. Te faaturi nei te feia faaroo e te feia e titau nei i te parahiraa peretiteni. Te haavare nei te mau tamarii i te taime hiˈopoaraa, e e mau mirioni taata teie e vavahi nei ia ratou iho e ia vetahi ê na roto i te raau taero e te ohipa taparahi taata. . . . E 50% o te feia faaipoipo o te taa nei. E 22% o te mau tamarii e fanauhia nei i rapae i te faaipoiporaa i teie mahana, e hoê tamarii i nia te toru o te ora e te tahi metua apî hou ratou e naeahia ˈi i te 18 matahiti. Oia mau, e rave rahi mau utuafare e amahamaha nei. Mai te peu e manaˈo outou e e haamata te haamauraa i te mau faufaa tumu i te fare—i te nainairaa ra iho—mea papu maitai ïa te mau tumu o te topa-roa-raa o te mau maitai morare.”—Vital Speeches of the Day, 1 no setepa 1990.

I te mau mahana atoa, te faaite tahaa nei te mau vea, te mau buka, te mau parau apî, te mau hohoˈa, e te mau porotarama afata teata i te toparaa o te mau faufaa tumu. I roto i te hoê oreroraa parau i te Fare haapiiraa tuatoru no Chicago, ua parau te peretiteni o te Totaiete Chase Manhattan e:

“Ia hiˈo na mua outou i te mau api o te ohipa taaro, te tabula no Washington, aore ra te tuhaa tapihooraa, hoê â huru. Te faaite ra te mau api o te ohipa taaro i te mau taviriraa hairiiri apî no nia i te aufauraahia te feia hauti no te pau, te feia taaro rahi o te faataero ra ia ratou aore ra te mau pǔpǔ hauti a te fare haapiiraa tuatoru o te hiˈopoahia nei no te mea ua ofati ratou i te faatureraa no te tihepuraa i te taata. Te faataa ra te mau parau apî no Washington mai i te mau haavareraa, te mau haava a te hau o tei horohia i mua i te tiribuna, te petaraa aore ra te taata no te apooraa rahi o tei titorotorohia e te Tomite haapao morare a te Piha o te mau tia. Area i roto i te tuhaa no te tapihooraa ra, te itehia ra ïa e rave rau mau taviriraa e te tahi atu mau ohipa tia ore.”—Vital Speeches of the Day, 1 no atete 1990.

No te rahi e te tamau o teie mau parau apî, aita te taata e tâuˈa faahou ra. Aita ratou e faufau faahou ra i te faufau o teie mau peu. Te faataa ra te taata orero i faahitihia na e: “E rave rahi mau Marite o te ore e aueue faahou i mua i te hapa i te pae morare. Aita te feia ohipa ino e tiavaru-faahou-hia nei. E feia tuiroo râ ratou. E titau-manihini-hia ratou i te mau oroa a te feia teitei. Te papai nei ratou i te mau buka hoo-rahi-hia.”

Ua faaoti te hoê taata no Wall Street, o Ivan Boesky, i te hoê oreroraa parau i mua i te feia haapii no te fare haapiiraa tapihooraa na roto i te afairaa i to ˈna rima ei tapao upootiaraa e ua na ô atura, “A huro i te nounou!” I muri iho, ua aratai to ˈna nounou ia ˈna ia rave i te taviriraa, ua haavahia oia, ua faautuahia, ua titauhia i te hoê tino moni, e ua tuuhia ˈtura i roto i te fare auri. Ua titauhia o ˈna ia aufau e 100 mirioni dala marite, tera râ, ua toe faahou ta ˈna moni hau atu i te hoê afa miria dala marite. Oia atoa, ua titauhia o Michael Milken, te tahi atu taata hoo moni no Wall Street, ia aufau i te hoê utua e 600 mirioni dala marite no ta ˈna mau faaauraa ohipa atâta—tera hoi te moni e noaa mai ia ˈna i roto i te hoê matahiti! Ua faaherehere atoa oia hoê miria dala marite e te afa.

Ua pia te vea Industry Week i te hoê tumu parau e teie hoi te upoo parau, “Eiaha e haapao i te ture—e noaa ˈi te manuïa?” I to ˈna iteraa e ua ino roa te morare i roto i te mau ohipa tapihoo, ua parau te hoê taata aˈo no Utah e: “Te faaite maira ta ˈu mau hiˈopoaraa e, rahi noa ˈtu te hoê taata tapihoo i te manuïa, rahi atoa ˈtu oia i te ofati i te ture.” Te na ô ra te hoê paoti ohipa no Michigan e: “Te pee nei to matou nei haerea i te ture, area vetahi feia toroa ra, eita ïa ratou e haapao i teie mau ture, e te faatiamâ nei ratou i ta ratou mau peu i te na ôraa e, ‘Aita matou e ofati nei te ture, te faaite noa nei matou i to matou aravihi i te pae tapihooraa.’” Te na ô ra te hoê raatira no Miami ma te peapea e: “Te pau ra te parau-tia morare; te onaraa, tera te numera 1, noa ˈtu eaha tei titauhia.” Aita râ vetahi atu feia tapihoo i haama: “Mai te reira iho â,” o ta te tahi ïa e parau ra. Ua na ô faahou te tahi e: “Teie ta matou tapao, A rave mai ta oe e hinaaro, eiaha râ oe ia roaahia.”

E ere na te feia tapihoo anaˈe e faatopa nei i te mau faufaa morare. Ua ino roa te taatoaraa o te totaiete. Ehia rahiraa paruru o te taviri nei i te ture maoti i te faatura ia ˈna. Ehia rahiraa aivanaa o te rave nei i te peu tia ore ma te haavare ia noaa mai te tahi turu a te Hau. Mea anaanatae na te mau taote i te moni maoti i te oraora-maitai-raa o to ratou mau taata maˈi—e te imi nei te feia maˈi i te ravea no te horo i te mau taote no te tahi hape i roto i ta ratou ohipa.

Ua ahoaho roa te taata i te parareraa o te raau taero, te ohipa taparahi taata, e te mau tamaˈi i rotopu i te mau pǔpǔ enemi. Te faaino nei te faaturi i te mau utuafare fetii. Te hamani-ino-hia nei te mau tamarii huˈa roa i te pae taatiraa, e na roto atoa i te peu faufau. Te faatupu nei te mau taatiraa i te pae tino i rotopu i te mau taurearea apî i te mau hapûraa, te haamaruaraa tamarii, e te mau aiû iti e faaruehia. Ua î roa te mau aua fare haapiiraa i te feia opere raau taero. Te hopoi nei te mau tamarii haere haapiiraa i te mau tipi e te mau pupuhi, e mea mâuˈa roa te mau tamarii no te taio. Te ravea maitai roa ˈˈe, oia hoi ia taio te mau metua e ta ratou mau tamarii, mea pinepine râ mea rahi roa ta ratou ohipa no te imi i te moni aore ra te haapao noa ra ratou i ta ratou iho mau opuaraa.

Te faaitoito atoa nei te upaupa i te toparaa i te pae morare, na roto iho â râ i te arai o te tahi mau pǔpǔ upaupa rock heavy-metal tei matauhia no ta ratou mau peu uˈana. Te na ô ra te hoê taata aˈo i te pae tapihoraa e: “Ua riro te upaupa rock ei ravea maitai roa no te faaite e no te haaparare i te poroi e a rave i te taatiraa i te pae tino ma te otia ore e no te faaitoito i te raveraa i te raau taero. Ua riro atoa te upaupa rock ei mana puai no te faatupu i te au ore i te metua, i te mau ui paari aˈe e te mau faanahoraa totiale e patoi ra i te hoê huru oraraa niuhia i nia i te taatiraa o te tino e te raau taero.”

Hoê o te mau tapao o teie mau pǔpǔ upaupa, o te faahuru-ê-raa ïa e te hutiraa i te manaˈo o te taata na roto i te mau himene tei î roa i te parau faufau, te reporepo, e te hairiiri o te faahiti ra i te hamani-ino-raa i te mau vahine. Te faataahia ra i te mau taatiraa na roto i te vaha e te ohure na roto i te mau huru parau atoa, te faaitoitohia nei te hamani-ino-raa i te pae taatiraa, te haafaahiahiahia nei te mau tatararaa no nia i te haruraa vahine puai a motu roa ˈtu ai te melo taatiraa o te vahine—aita e otia to te faahanahanaraa i te faufau hairiiri mau. I te taime a haavahia ˈi te hoê pǔpǔ no te peu faufau, ua tia mai te hoê orometua haapii no te Fare tuatoru Duke, no te paruru ia ratou, ma te ore e haamarirau i te faahiti i to ratou aravihi e i te faariro i te mau parau faufau ei mau parau rii nehenehe. Ua farii te feia faahoreohia i teie manaˈo, ma te faaoti e e ere te reira i te peu faufau, e peu aravihi râ.

Te vai ra te tahi atu haapapuraa o te toparaa o te mau faufaa morare i roto i te totaiete i te mea e, i te matahiti i mairi aˈenei, ‘ua hoo-rahi-hia’ te pehe upaupa rap faufau roa ˈˈe ‘(hau atu i te 1 mirioni) e e toru hebedoma i muri iho, ua naeahia ia ˈna i te parahiraa No. 1. Tera hoi te upaupa au-roa ˈˈe-hia i taua taime ra.’ Te tuea ra te iˈoa o te mau pǔpǔ hauti upaupa rock i te mau parau o ta ratou mau himene: “E 13 iˈoa o te mau pǔpǔ o te faahiti ra i te melo taatiraa o te tane, e 6 i te melo taatiraa o te vahine, e 4 i te tatea, e 8 i te haamaruaraa tamarii e hoê i te maˈi haape o te melo vahine.”—U.S.News & World Report.

Ua faataa te hoê orometua haapii no te Fare haapiiraa tuatoru no Boston i teie parau no nia i te hoê faaiteiteraa a te taata pata hohoˈa o Mapplethorpe: “Ua haere atu vau e mataitai i te Pu peu aravihi no teie nei tau i Boston. I reira, mai te tahi atu mau vahi, ua tatuhaahia te mau hohoˈa, mai te peu e e nehenehe e na reirahia i te parau. Te mau hohoˈa ‘puai’ . . . e mau hohoˈa faufau aita e faaauraa. Aita vau i ite ahiri e e peu ‘taatiraa taata’ anei teie, teie râ te vai ra te tahi mau hohoˈa e faaite ra i te mau peu o ta ˈu i ore i manaˈo e e nehenehe e tupu, aore ra e mea navenave.” Ua horohia te faufau o teie faaiteiteraa hohoˈa i mua i te tiribuna, e ua faaoti te feia faahoreohia e ua riro te reira ei peu aravihi. E ere râ hoi i te peu aravihi, e ere atoa i te taata e nehenehe e tiaturihia i te pae morare, e tapao râ teie no te hoê inoraa o te mau faufaa mau i rotopu i te feia peu aravihi e te feia mataitai.

Te titau nei tatou i te mau otia. Te titau nei tatou i te mau aratairaa papu. Te titau nei tatou i te mau tapao maitatai ta tatou e tutava i te taeahia. Te titau nei tatou ia hoˈi atu i te pu iho o te mau faufaa mau.

[Parau iti faaôhia i te api 20]

Eita te taata e haafaufau faahou i te peu faufau

[Parau iti faaôhia i te api 21]

Te faariro nei te feia faahoreohia i te ohipa faufau roa ˈˈe ei ohipa aravihi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono