Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea ia ape i te mauiui o te peu faahinaaro?
“EAHA hoi oe? Aita anei oe e ite ra i to ˈu mauiui?” Ma te mauiui e te ahoaho, te ani ra o Michelle e mea nafea to Eduard neheneheraa e na reira ia ˈna. I muri aˈe i to ˈna faaiteraa i to ˈna here no ˈna, nafea o ˈna e nehenehe ai e parau i teie nei e eita o ˈna e hinaaro faahou ia ˈna? Te pahono ra o Eduard e aita o ˈna i hinaaro e haamauiui ia ˈna, teie râ, eita o Michelle e farii i to ˈna tatarahapa. I to ˈna manaˈoraa, ua riro o Eduard ei tamaroa faahinaaro haere noa o tei haamauiui ia ˈna.
Te peu faahinaaro, o te raveraa ïa mai te mea ra e te here ra tatou i te hoê taata ma te ore râ e hinaaro e haapapu roa ˈtu i te mau ohipa. E nehenehe teie haerea e faaino, noa ˈtu e e ravehia e te tahi mau taurearea haere haapiiraa e hinaaro noa ra e huti i te ara-maite-raa i nia ia ratou aore ra e faatiatia ia ratou iho. E ia hauti te mau taurearea paari tei naeahia i te matahiti e nehenehe ai ratou e faaipoipo e te mau manaˈo hohonu o vetahi ê, e nehenehe te reira e faatupu i te inoino rahi e te mauiui o te mafatu.
Te vai ra vetahi mau taurearea faahinaaro haere o te haamauiui nei ia vetahi ma te opua maite, e ma te haavarevare atoa hoi, a faaino atu ai i tera taata hapa ore i muri aˈe i te tahi. Teie râ, mea anaanatae roa ia ite e e rave rahi feia haamauiui o te ohipa nei no to ratou taa ore, eiaha râ ma te hinaaro haavarevare. Mea pinepine, aita vetahi mau taurearea tane e mau taurearea vahine e taa ra e nafea to ratou haerea ia ohipa i nia i te mau manaˈo o vetahi ê. Aore ra, e nehenehe ratou e vare i to ratou ‘mafatu haavare’ e e tapo i to ratou mata i mua i te haerea faahinaaro.—Ieremia 17:9.
E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Eduard raua o Michelle. I te omuaraa o to raua taairaa, ua faataa maitai atu o Eduard ia Michelle e noa ˈtu e mea here roa o ˈna ia ˈna ei hoa, aita o ˈna e hinaaro e haapapu roa i te taairaa i rotopu ia raua. Teie râ, ua haere o ˈna i te tahi mau vahi e ua rave atoa i te tahi mau ohipa na muri ia ˈna, ua taniuniu atu o ˈna ia ˈna, e ua horoa atoa ˈtu i te tahi mau ô. Ua tapea roa atoa o ˈna i to ˈna rima. Ua manaˈo ra o Eduard e i te mea e aita o ˈna i rave i te hoê faaotiraa, aita ïa ta ˈna e hopoia. No reira, aita o ˈna i ite faahou e nafea râ i to Michelle faaiteraa ˈtu i te hohonuraa o to ˈna here no ˈna.
Inaha, mea papu maitai e ua vare o Eduard i to ˈna iho mafatu. Nafea outou ia ape i te rave i taua atoa ra hape? E te vai ra anei te tahi ravea no te ape i te haamauiuihia e te hoê taata faahinaaro?
E haamauiui te peu faahinaaro i te taata faahinaaro iho
A tahi, ia papu maitai ia outou e ia rave outou i nia i te hoê taata mai te mea ra e te hinaaro ra outou e faaipoipo, aita râ outou e opua mau ra e na reira, te haavare ra ïa outou, aita ˈtu parau. Te hauti ra te taata faahinaaro i te hoê hautiraa ino e piti titauraa. Te titau ra oia ia ore te tahi atu mau taata ia huna i to ratou mau manaˈo ia ˈna, area o ˈna ra, te pee ra ïa o ˈna i te mau ture taa ê. Ua riro o ˈna mai te taata hoo taoˈa o te tau bibilia ‘e piti ta ˈna faito’—hoê mea tia, area te tahi ra, no te eiâ ïa i te feia e hoo mai i ta ˈna taoˈa. Mea “faufau” teie e piti huru raveraa i mua i te aro o Iehova. (Maseli 12:22; 20:23) E nehenehe atoa te reira e faaino i to ratou roo i mua ia vetahi ê.
Te faaara ra te vahine papai ra o Kathy Mc Coy i roto i te hoê tumu parau a te vea Seventeen e e nehenehe te peu faahinaaro e “faaino i to outou aravihi no te tufa, e e nehenehe atoa e haafifi i te mau taairaa piri roa. I muri aˈe i te hoê taime, e nehenehe te peu faahinaaro ma te ore e faatupu i te taairaa hohonu, e haaparuparu.”
Nafea ia ape i te riroraa ei taata faahinaaro
E tia ïa ia outou ia hiˈopoa i te mau manaˈo e turai ra ia outou ia hinaaro anaˈe outou e faaite i to outou anaanatae i te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine. Te hinaaro mau ra anei outou e faaipoipo? Ahiri aita, eaha ïa te tumu outou e anaanatae rahi ai i taua taata nei? E ahiri e te feruri ra outou i te faaipoiporaa, e tia noâ ia outou ia haapao maite ia outou iho ia ore outou e huna i te tahi mea, ia faaite outou i te parau mau, e te parau tia i roto i ta outou mau haerea. Te faataa ra te Bibilia i te taairaa mâ i rotopu i te hoê taurearea tiai mamoe e te hoê potii apî. Aita e ohipa haavarevare aore ra e ofatiraa i to raua tiaturi i ǒ nei; ua faaite raua i te parau mau e te hohonuraa o to raua manaˈo te tahi e te tahi.—Sire a Solomona 2:16.
E faatupu te peeraa i teie mau ture i te mau hotu maitatai i teie atoa mahana. Ua faaipoipo o Juan raua o Anaeli hau atu i te piti matahiti i teie nei. Te na ô ra o Juan e: “Hoê mea faufaa roa o tei faaitoito ia mâua ia oaoa. Ma te haapoto noa, TE FAAITERAA I TE PARAU MAU.” Ua tauturu te faaiteraa i te parau mau i te tahi e te tahi ia raua ia haamau i te hoê niu papu i reira te here mau e nehenehe ai e tupu i te rahi. Te na ô ra o Leo Buscaglia i roto i ta ˈna buka Te hereraa te tahi e te tahi—Te fifi o te mau taairaa i rotopu i te taata (beretane) e: “Mea atâta roa ia patu i te hoê taairaa i nia i te haavare, noa ˈtu te mau haavare haihai. . . . O te parau mau anaˈe te nehenehe e horoa mai i te tiaturi e titauhia no te faatupu i te mau taairaa e vai tamau.” Mea maoro i teie nei to te Bibilia faatuearaa i te parau mau e te here i te na ôraa e: “Ia tapea maite râ i te parau mau ma te aroha, ia tupu [tatou] . . . i te mau mea atoa nei.”—Ephesia 4:15; a faaau e te Maseli 3:3.
Oia mau, e nehenehe atoa te hoê taata o te tamata ra i te faaite i te parau mau e te haapao maitai e faatupu i te hoê taairaa o te ore e manuïa. Te mea te tia ia rave, o te tauaparauraa ïa no nia i teie ohipa, e mai te peu e e titauhia, e tâpû i teie taairaa.a Ua haamatau o Erik ia Ingrid hau atu i te hoê matahiti e i reira noa to ˈna iteraa e eita raua e nehenehe e faaipoipo. Maoti i te faaite tahaa i to ˈna mau manaˈo, ua tamata oia i te faaiti rii mǎrû noa i to raua mau taairaa. I te pae hopea, i to ˈna iteraa i te parau mau, ua mihi o Ingrid e: “I roto i taua taime atoa ra, ua tiai noa vau ia faaite mai oia i ta ˈna faaotiraa, e i te pae hopea, ua tairi mai oia ia ˈu e teie nei parau!” Mea hape roa ia haataere noa i te hoê taairaa here o te ore e manuïa no to outou aroha i to outou hoa. E e nehenehe outou e faarirohia ei taata faahinaaro haere noa i roto i teie ohipa.
Mea pinepine râ, e nehenehe te haamataraa i te taairaa here hape e te mau taa-ore-raa e apehia i te omuaraa ra iho na roto i te faaohiparaa i teie aˈoraa a te Bibilia: “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:24) Mai ta te vahine papai ra o Kathy McCoy i faaite: “A ara e a haapao i te mau manaˈo ta outou e faatupu i roto ia vetahi ê.” Oia mau, a faaohipa i te Ture Auro i roto i ta outou mau taairaa e ‘a tamau noa i te rave i nia ia vetahi ê i ta outou e hinaaro ra ia ratou ia rave i nia ia outou.’ (Mataio 7:12) A haamanaˈo na e e manaˈo hohonu atoa to vetahi ê. Eiaha e turai ia vetahi ê ia faatupu i te mau manaˈo hape maoti i te faahaparaa ia ratou i te mea e aita ratou i taa i to outou huru.
Eiaha outou ia mauiui i te peu a te hoê taata faahinaaro!
Teie râ, nafea outou ia ape i te mauiui? A tahi, eiaha e horuhoru oioi noa ia faaite anaˈe mai te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine i te tahi tapao aroha. Eiaha e manaˈo e ia ata mai te hoê taurearea ia outou, te faahinaaro maira ïa o ˈna ia outou.
Te hape atoa nei vetahi mau taurearea ia faatupu oioi noa ratou i te mau manaˈo o te here. Ua anaanatae atu o Jonathan ia Deborah noa ˈtu e ua matauhia o ˈna mai te hoê tamahine faahinaaro haere. Aita i maoro roa, ua momoˈahia raua. E i muri iho, ma te hitimahuta e te tumu ore, ua tâpû o Deborah i to raua taairaa. No te faaite e mea paari o ˈna, ua tamata o Jonathan i te haamâmu i to ˈna mauiui, i te na ôraa e: “Aita vau e tâuˈa faahou ra ia ˈna. E arearea faahou â vau mai i mutaa ihora!” I muri iho râ, ua tapea o ˈna i to ˈna upoo e ua taˈi ihora. E o Deborah? Ua momoˈa faahou o ˈna e piti taime i muri iho, e ua tâpû â oia teie e piti taime mai ta ˈna i rave na mua ˈˈe.
Mea papu e na Deborah te hape rahi, teie râ, e nehenehe atoa e faahapa ia Jonathan. A tahi, ua matau-atoa-hia o Jonathan mai te hoê taurearea faahinaaro haere noa i te tamahine. Ua tano roa ïa teie parau no ˈna: ‘E ooti oe i ta oe i ueue.’ (Galatia 6:7) Eiaha e rave i taua hape ra. I te mea e e ume te taata faahinaaro i te tahi feia faahinaaro, e riro ïa outou i te ape i te mauiui ahiri e e faatura noa outou i te mau tamaroa aore ra te mau tamahine.
Ua ere-atoa-hia o Jonathan i te paari e te maramarama. Te faataa ra te Maseli 14:15 e “te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” Oia hoi te auraa, a hiˈo i te vahi ta outou e ouˈa ˈtura. Hou outou e faatupu ai i te here no te hoê taata, a aniani i te feia paari e nehenehe e tiaturihia ahiri e e roo maitai to taua taata ra aore ra eita. (A faaau e te Ohipa 16:2.) Ahiri e ua na reira o Jonathan, peneiaˈe e e ite oia e ua matauhia o Deborah mai te hoê tamahine o te haapao noa ia ˈna iho i roto i ta ˈna mau taairaa e to ˈna mau hoa.
I te pae hopea, a ite i te taa-ê-raa i rotopu i te here e te here morohi noa. E tamahine huru tauiui haere noa o Deborah, o te fariu ohie noa i to ˈna manaˈo i nia i te tahi atu taurearea. E tia hoi te reira ia faaara ia Jonathan e e anaanatae morohi noa to ˈna. E ere te here mau i te mea tauiui haere noa.—A faaau e te Sire a Solomona 8:6.
Te tamǎrûraa i te mauiui
Eita paha e nehenehe e ape i te tahi mau mauiui aore ra mau pepe rii i nia i te eˈa e naeahia ˈi te here mau. Teie râ, ia haamauiuihia outou e te hoê taata faahinaaro, eiaha e haapohe ia outou. Aita o Michelle (tei faahitihia i te omuaraa) i hinaaro e riro ei tamahine manaˈo inoino aore ra e hinaaro ra e tahoo ma te miimii. Maoti i te tapea noa i to ˈna inoino ia Eduard, ua tamau noâ oia i to ˈna oraraa e ua fanaˈo oia e rave rahi mau hopoia i roto i te taviniraa kerisetiano. Aita i maoro aˈenei, ua momoˈahia o ˈna e te hoê taurearea maitai roa.
E tae roa ˈtu i te taime e faaipoipo ai outou, a tapea i to outou faatura ia outou iho. Eita e titauhia ia faahinaaro outou aore ra ia haamatau outou i te tahi tamaroa aore ra te tahi tamahine faahinaaro no te haapii i to ˈna huru aore ra no te ite i te here mau. A ape i te mau taurearea nevaneva aore ra faaoru. A faaite i te maitai, te parau mau, e te miimii ore na roto i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa. Ia na reira outou, e nehenehe ïa outou e ape i te mauiui o te peu faahinaaro.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te tumu parau “E faaea anei mâua i to mâua haamatauraa?” i roto i te A ara mai na! no te 22 no tiurai 1988 (vea farani).
[Hohoˈa i te api 15]
E nehenehe te peu faahinaaro e faatupu i te mau manaˈo hape e te mauiui o te mafatu