VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/12 api 12-13
  • No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te oroa Noela

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te oroa Noela
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nohea mai te oroa Noela?
  • Te faakerisetianoraa i te mau Etene?
  • Eaha te manaˈo o Iesu Mesia no nia i te oroa Noela?
  • Te mau aˈa o te Noela no teie nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te Noela—Eaha i tae atoa ˈi i Hitia o te râ?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Eaha no outou te Noela?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • E oroa anei te Noela na te mau Kerisetiano?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
A ara mai na! 1991
g91 8/12 api 12-13

Ia au i te Bibilia . . .

No te aha eita e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te oroa Noela

‘UA OPANIHIA te oroa Noela e te ture! Te taata e faatupu noa ˈtu i teie oroa aore ra e faaea noa ˈtu i te fare ma te mairi i te ohipa i te mahana Noela, e faautuahia ïa o ˈna!’

Noa ˈtu e mea huru ê roa te reira, ua faaotihia teie ture i te senekele 17 ra. Ua opani te feia Puritains i taua oroa ra i te fenua Beretane. Eaha hoi te tumu o taua tiaraa etaeta ra no te patoi i te oroa Noela? E no te aha tau mirioni taata i teie mahana e manaˈo ai e eita e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te oroa Noela?

Nohea mai te oroa Noela?

E maere roa paha outou i te iteraa e e ere na Iesu Mesia i haamau i te oroa Noela e aita atoa o ˈna iho aore ra ta ˈna mau pǐpǐ o te senekele matamua i faatupu i taua oroa ra. Inaha, aita e faahitiraa no nia i te oroa Noela hou e 300 matahiti i muri aˈe te poheraa o te Mesia.

E rave rahi mau taata e ora na i taua tau ra o tei haamori i te mahana, e ua auraro maite ratou i to ˈna ohuraa i te matahiti. E ravehia na te mau oroa rahi i roto i te haamoriraa i te mahana i Europa, i Aiphiti, e i Peresia. Te tumu o taua mau oroa ra o te hoˈiraa mai ïa o te maramarama. E tiaorohia na te mahana, no to ˈna hoi mohimohi i te tau toetoe, ia hoˈi mai mai te mau ‘haereraa i te atea ê.’ I roto i taua mau oroa ra, e ravehia na te mau arearearaa, te mau tamaaraa, te oriraa, te faaneheneheraa i te mau fare e te mau mori e te mau taoˈa unauna, e te mau ô. Aita anei teie mau ohipa e faahaamanaˈo ra ia outou i te tahi mea?

E tiaturi na te feia haamori i te mahana e e mana tahutahu to te hoê tâpû raau tutui-ore-hia, e horoa ˈtu te auahi i te puai no te atua-mahana e e faaora faahou mai ia ˈna, e haamehameha te fare e faaunaunahia e te rauere matie te mau demoni, e tia ia haamorihia te raau houx ei tǎpǔ ia hoˈi mai te mahana, e e afai mai te mau huˈahuˈa raau gui i te manuïa ia tamauhia te reira mai te taoˈa manamana ra. Ua taaihia teie mau taoˈa i teihea huru oroa i teie mahana?

Ua riro o Titema ei avaˈe oroa rahi i Roma etene na mua roa ˈˈe te oroa Noela e ô mai ai i reira. E tupu na te hebedoma Saturnalia (pûpûhia na Saturne, te atua o te faaapu) e te Dies Natalis Solis Invicti (Mahana fanauraa o te Aito Mahana) i taua taime ra. E faariro-atoa-hia na te 25 no titema ei mahana fanauraa o Mithras, te atua peresia o te maramarama.

Te faakerisetianoraa i te mau Etene?

No te tamata i te faataui i te faaroo o teie mau etene, ua ravehia te hoê anoiraa tuea ore e te mau Papai o te mau tiaturiraa kerisetiano e ta te mau Etene, e no reira, ua maiti ihora te ekalesia i te hoê taio mahana no te oroa Noela o te tuea maitai e te oroa faufaa roa ˈˈe a te mau Etene. Eaha ïa no te mau peu a te oroa Noela? Te farii ra te Buka parau paari a te haapaoraa e te morare (beretane) e te rahiraa o te mau peu a te Noela, “e ere ïa i te mau peu kerisetiano mau, e mau peu etene râ o tei anoihia mai aore ra o tei farii-noa-hia e te Ekalesia.” Inaha, ua manaˈohia hoi e na roto i te parairaa i te tahi vaneti i nia i teie mau peu, e faakerisetianohia ïa te feia e rave ra i te reira.

Teie râ, maoti i te faakerisetiano i te faaroo etene, na teie mau peu i faaetene i te faaroo kerisetiano. I roto i te mau matahiti 1600, ua peapea roa te mau Puritains no te huru etene papu maitai o te oroa Noela, e ua opani-roa-hia ˈtura teie oroa i te fenua Beretane e i roto i te tahi mau fenua aihuaraau marite. E faautuahia na te feia o tei faatupu i te oroa Noela aore ra o tei faaea noa i te fare ma te mairi i te ohipa i te mahana Noela. I Beretane Apî (Marite), i te matahiti 1856 anaˈe te faatiaraahia te oroa Noela e te ture.

Teie râ, te vai ra te hoê tumu faufaa roa ˈtu â no nia i te oroa Noela i te huru hiˈoraa a te ekalesia, te feia etene, aore ra te mau Puritains, i teie oroa i mutaa ihora. Teie te tapitapiraa matamua a te mau kerisetiano mau . . .

Eaha te manaˈo o Iesu Mesia no nia i te oroa Noela?

Ahiri e e faatupuhia te hoê oroa no outou, e ere anei i te mea faufaa ia farii outou i te reira? No reira, mea maitai ia aniani tatou e: Te faaite ra anei te Bibilia e eaha te manaˈo o Iesu no nia i teie mau peu o tei anoi-roa-hia e te mau peu etene?

Ua faahapa o Iesu i te mau raatira faaroo o tei faaino i te haamoriraa viivii ore ia noaa mai ta ratou mau pǐpǐ. Ua parau atu oia i taua mau raatira ra e: “Te haaati nei hoi outou i te moana e te fenua ia roaa mai te hoe pipi: e ia noaa mai oia ra, riro atura ïa ia outou ei tamaiti no te po, taipiti hoi tona auraa i te po i to outou iho.”—Mataio 23:15, V.C.J.S.

Eita e tia ia faariro i te taata ei pǐpǐ na roto i te anoiraa i te mau peu etene e te mau tiaturiraa kerisetiano. Ua papai atu o Paulo, te hoê aposetolo a Iesu, i te mau kerisetiano e ora ra i Korinetia e: “Eita e tia ia outou ia inu i te aˈua a [Iehova] ra, e te aˈua a te mau demoni.” (Korinetia 1, 10:21) E i roto i te piti o te rata o ta ˈna i papai atu ia ratou, ua parau faahou o Paulo e: “Eiaha e tahoê atu e te feia faaroo ore no te rave i te ohipa e o ratou. . . . Eaha hoi to te Mesia auraa e te diabolo?”—Korinetia 2, 6:14, 15, Tatararaa a Phillips.

Ia ite atu te hoê metua vahine i ta ˈna aiû i te ohiraa mai i te hoê monamona i roto i te hoê taheraa pape ino, e parau atu oia ia ˈna ia faarue oioi noa i teie monamona. E faufauhia o ˈna i te manaˈoraa e amu—e e tapea noa ˈtu i te reira. Noa ˈtu e mea au roa na vetahi te oroa Noela, ua ohihia mai ïa i roto i te mau vahi faufau. Ua tuea te manaˈo o Iesu e to te peropheta Isaia, o tei faaue atu i te feia haamori mau o to ˈna ra tau e: “A haere, a haere, haere outou i rapae; eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”—Isaia 52:11.

No reira, eita te mau kerisetiano mau i teie mahana e faatupu i te oroa Noela. Noa ˈtu e mea huru ê roa to ratou haerea i mua i te aro o te tahi mau taata, te pee nei ratou i te hiˈoraa o Iesu i nia i te mau peu tahito. I to ˈna aniraahia e: “Eaha ta oe nei mau pǐpǐ i faahapa ˈi i te parau a te feia tahito ra?” ua pahono atu oia e: “Eaha hoi outou iho na i faahapa ˈi i te ture a te Atua i ta outou na tutuu?” E ua parau faahou atu o ˈna e: “Ua na reira outou i te faaore i te ture a te Atua i ta outou na tutuu.”—Mataio 15:2, 3, 6.

I teie mahana, te faaite nei te mau kerisetiano mau i te ati-maite-raa ˈtu e o Iesu na roto i te raveraa i ‘te huru haamoriraa mâ e te viivii ore,’ tei ore i faainohia e te mau peu etene tahito a te taata nei.—Iakobo 1:27.

[Parau iti faaôhia i te api 13]

“Eaha hoi outou iho na i faahapa ˈi i te ture a te Atua i ta outou na tutuu?”—Mataio 15:3

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono