VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g98 8/7 api 18-20
  • Eaha te vahi ino i te herehereraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te vahi ino i te herehereraa?
  • A ara mai na! 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ahiri e e taata faaipoipo
  • Te mau hinaaro puai tia ore
  • E no te feia aita i faaipoipo?
  • Eaha te inoraa ia faahinaaro?
    A ara mai na! 1991
  • 1 Te tauturu no te ape i te mau fifi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2018
  • A tapea maite i te viivii ore morare ma te tiai i to outou aau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Nafea ia ape i te mauiui o te peu faahinaaro?
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1998
g98 8/7 api 18-20

Ia au i te Bibilia

Eaha te vahi ino i te herehereraa?

“No te aha tatou e manaˈo ai i te herehereraa ei tafifiraa aore ra ei haavareraa aore ra ei mea ino? E ere! E peu hauti noa te reira! e hauti ïa i reira e faufaahia ˈi na pae toopiti no te mea te faaoaoa ra oe i te tahi atu taata.”—Susan Rabin, faatere no te Haapiiraa no nia i te Herehereraa, Oire no New York.

E RAVE rahi taata e manaˈo ra e mea tano te herehereraa, e mea hara ore, e mea titau-atoa-hia no te faatupu e no te tapea i te auhoaraa i rotopu i te taata. I te mau fenua Tooa o te râ, te vai ra te hoê haapueraa apî o te mau buka, o te mau tumu parau a te vea, e te mau haapiiraa taa ê o te faaite ra i te mau aparaa rima, te huru tiaraa, amoraa mata, tiatonuraa ei tuhaa no te “ite-maitai-raa i te herehereraa.”

Eaha ïa te herehereraa? Ua rau te mau faataaraa e te mau tatararaa. Te faataa ra te hoê titionare i te reira ei haerea “faahinaaroraa faufaa ore aore ra umeraa no te taati i te pae tino.” Te faataa ra te tahi atu titionare i te herehereraa ei huru raveraa “no te faahinaaro e aita hoi e opuaraa mau.” E au ra e te fariihia ra teie manaˈo e te rahiraa, e te taata e herehere ra, te faahinaaro ra ïa oia ma te ore e opua e faaipoipo. E tia ra anei ia faarirohia te herehereraa ei mea ino ore? Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te herehereraa?a

Noa ˈtu e aita te herehereraa i faahiti-mau-hia i roto i te mau Papai, e nehenehe tatou e faataa i te manaˈo o te Atua. Nafea? Na roto i te hiˈopoaraa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i teie tumu parau. E tia ia tatou ia faananea ˈtu i te ‘mataro ia ite i te maitai e te ino.’ (Hebera 5:14) Na mua ˈˈe, e hiˈopoa tatou e e haerea tano anei te herehereraa no te feia faaipoipo.

Ahiri e e taata faaipoipo

E mea tano ia mirimiri nau taata faaipoipo i te vahi moe. (A faaau e te Genese 26:8.) Eita râ e tu e te mau faaueraa tumu a te Atua ia faahinaaro atu i te taata i rapae i te faaipoiporaa. Ua opua Iehova e ia fanaˈo te mau hoa faaipoipo i te hoê auhoaraa piri ma te tiaturi te tahi i te tahi. (Genese 2:24; Ephesia 5:21-33) Ua faariro oia i te faaipoiporaa ei taairaa moˈa e te vai tamau. Te na ô ra te Malaki 2:16 no nia i te Atua e: “Te riri nei hoi au i te taata i faataa ê i tana vahine.”b

E tuea ra anei te herehereraa te hoê hoa faaipoipo i te taata i rapae, e te manaˈo o te Atua no nia i te faaipoiporaa? E ohipa fifi teie no te mea te faaite ra te hoa faaipoipo o te herehere ra i rapae i te faatura ore i te moˈaraa o te faanahoraa a te Atua no nia i te faaipoiporaa. E te faaue atoa ra te Ephesia 5:33 i te mau tane kerisetiano ia ‘[here] i ta ˈna iho vahine, mai te [here] ia ˈna ihora’ e te vahine ia “auraro oia i tana tane.” E faaite ra anei te herehereraa, o te faatupu mai hoi i te pohehae, i te here aore ra i te faatura i to ˈna iho hoa faaipoipo?

Te mea peapea roa ˈtu â, e nehenehe te herehereraa e aratai i te faaturi, te hoê hara o ta Iehova e faautua mau e o ta ˈna e faariro ei haavareraa. (Exodo 20:14; Levitiko 20:10; Malaki 2:14, 15; Mareko 10:17-19) Oia mau, ua riro no Iehova te faaturi ei ati mau no reira e faatia ˈi oia i te feia tei roohia i te faaturi ia faataa. (Mataio 5:32) E nehenehe ra anei tatou e manaˈo e e farii o Iehova i teie arearearaa atâta mai te herehereraa? Eita te Atua e farii i te reira mai te hoê metua here o te ore e farii i ta ˈna tamaiti iti ia hauti e te hoê tipi oi o te fare tutu.

No nia i te faaturi te faaara ra te Bibilia e: “E tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu? E tia anei te taata ia haere na nia i te arahu ama ra, e ore anei to ˈna avae e vera? Oia atoa tei faafatata ˈtu i te vahine na vetahi ê; o tei rave noa ˈtu ia ˈna ra e ore e parauhia i te hara ore.” (Maseli 6:27-29) Noa ˈtu e eita roa te hoa faaipoipo e herehere ra i te taata i rapae e faaturi, e faatupu râ oia i te tahi atu â ohipa atâta—te ôraa ˈtu i tei parauhia “te hoê hinaaro puai tia ore.”

Te mau hinaaro puai tia ore

Ua faatupu vetahi taata i te mau taairaa i rapae i te faaipoiporaa i reira te tupuraa mai te hinaaro no te hoa ê, noa ˈtu e aita e taatiraa i te pae tino. Ua faaara râ o Iesu e: “O te hiˈo noa ˈtu i te vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora [“mafatu,” MN].” (Mataio 5:28) No te aha o Iesu i patoi ai i te hinaaro e vai noa ra i roto i te mafatu?

Teie hoê tumu “no roto mai hoi i te [“mafatu,” MN] . . . te faaturi.” (Mataio 15:19) E mea ino teie huru taairaa noa ˈtu e aita i tae roa i te otia e ua fatata i te faaturi. Nafea ïa? Te faataa ra te hoê buka no nia i teie tumu parau e: “Te tahi noa ˈtu ohipa aore ra taairaa o te haapau i te taime e te puai o to orua oraraa e to oe hoa, e huru taivaraa ïa.” Oia, e haapau te hoê hinaaro puai tia ore i te taime, te ara-maite-raa, e te here e au no to oe hoa. Ia au i te faaueraa a Iesu ia hamani maitai ia vetahi ê mai ta oe e hinaaro ra e ia na reirahia mai, e tia mau i te taata e herehere ra i rapae, ia ui ia ˈna iho e, ‘Mai te aha to ˈu huru ahiri e na reira to ˈu hoa e te taata ê?’—Maseli 5:15-23; Mataio 7:12.

Mai te peu e ua faatupu te hoê taata i te hoê taairaa tano ore mai te reira te huru, eaha te tia ia ˈna ia rave? E au te hoê taata faaipoipo e hinaaro tano ore to ˈna i te hoê taata faahoro pereoo uira o te varea i te taoto a faahoro ai. E tia ia ˈna ia ara no nia i to ˈna huru e ia ohipa papu ma te oioi hou a motu ai to ˈna faaipoiporaa e to ˈna taairaa e te Atua. Ua faahohoˈa o Iesu i te ohipa-uˈana-raa i to ˈna parauraa e, noa ˈtu e e taoˈa rahi te mata e tia ia faarue-ê-hia ïa aore ra te rima e tia ia tâpûhia ïa ahiri e e haamou te reira i te tiaraa o te hoê taata i mua i te Atua.—Mataio 5:29, 30.

E mea maitai ïa ia taotia i te vahi e te rahiraa taime e ite ai oe i te tahi atu. Papu, eiaha roa ia faaea orua anaˈe iho, e ahiri tei te vahi ohiparaa, a taotia i te huru o te aparauraa. E titau-atoa-hia paha ia faaore roa i te farerei i teie taata. I reira râ, e tia ia faaohipahia te hitahita ore etaeta no nia i te mata, te mau manaˈo, te manaˈo putapû, e te haerea. (Genese 39:7-12; Salamo 19:14; Maseli 4:23; Tesalonia 1, 4:4-6) Ua horoa o Ioba, te hoê tane faaipoipo, i te hoê hiˈoraa maitai roa i te na ôraa e: “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata; e eiaha vau e tiatonu i te paretenia:”—Ioba 31:1.

Ma te maramarama maitai, e mea atâta e te tu ore i te mau Papai ia herehere anaˈe te hoê hoa faaipoipo i rapae. Eaha ˈtura ïa te manaˈo o te Bibilia no nia i te herehereraa nau taata faaea hoê noa? E riro anei ei mea tano, hara ore, aore titauhia no te haamau i te mau taairaa e te tane anei aore ra te vahine anei? Aita roa ˈtu ra anei e vahi ino i te na reiraraa?

E no te feia aita i faaipoipo?

Aita e vahi ino ia faahinaaro e piti na taata faaea hoê, ma te manaˈo e faaipoipo e ma te ape raua i te haerea viivii. (Galatia 5:19-21) E nehenehe teie huru anaanatae e itehia i te omuaraa o te haamatauraa i reira e riro paha raua i te manaˈo e faaipoipo. E ere te reira i te mea tano ore mau ahiri e e mau manaˈo maitatai to raua. E ere teie haerea i te herehereraa mau.

Mai te aha ïa te huru ia faahinaaro anaˈe no te arearea noa? E nehenehe e manaˈohia e e ere i te mea ino, no te mea aita raua i faaipoipo. A feruri na râ i te peperaa paha te mau manaˈo hohonu. Ahiri e ua faarirohia ei mea mau te peu herehere i tei opuahia, e nehenehe e hope na roto i te oto rahi e te mauiui o te mafatu. Auê te mau parau o te Maseli 13:12 i te parau mau e: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau; ia tupu râ te mea hinaarohia ra, e au ïa i te raau ora.” Noa tu e e faahua parau na taata toopiti e ua taa ia raua e aita raua taitahi i anaanatae mau te tahi i te tahi—e nehenehe ra anei te tahi e te tahi e papu i te huru o te manaˈo aore ra te manaˈo putapû o te tahi atu? Te pahono ra te Bibilia e: “E haavare rahi to te aau i te mau mea atoa nei, e ua ino roa; o vai te ite?”—Ieremia 17:9; a faaau e te Philipi 2:4.

A feruri atoa i te atiraa i te poreneia, e ta ˈna paha mau faahopearaa mai te maˈi e te hapûraa aita i faaipoipo. Te opani-etaeta-hia ra te poreneia i roto i te mau Papai, e e erehia i te feia e rave ra i te reira i te haamaitai a te Atua. Ua faaara te aposetolo Paulo ma te paari i te mau Kerisetiano e ia ore ratou ia hema, e tia ia ratou ia “pohe, MN” i to ratou “mau melo . . . mai te faaturi” e ia ape i “[“te nounou i,” MN] te hinaaro tia ore,” o te aratai i te poreneia. (Kolosa 3:5, MN; Tesalonia 1, 4:3-5) I roto i te Ephesia 5:3, te aˈo ra oia ia tatou e “eiaha roa ia faahitihia” te poreneia, oia ïa, ia au i te hoê huru, e tupu noa ˈtu ai te hoê hinaaro ino. Aita te herehereraa e au maite ra e teie aˈoraa. E opani atoa te Atua i te mau tauaparauraa tano ore no nia i te taatiraa i te pae tino.

Te faaite ra te mau faaueraa tumu a te Bibilia e e nehenehe te herehereraa e haamauiui roa i te taata e e faatura ore i te Atua, te Tumu o te faaipoiporaa. Te manaˈo o te Bibilia no nia i te herehereraa tano ore, e manaˈo î ïa i te here e te tia, o te paruru hoi i te taata i te mauiui. No reira ïa te feia e here ra i te Atua e haavî ai ia ratou i te herehereraa tano ore e e faaite ai i te peu mâ e te faatura i te tane anei e te vahine anei.—Timoteo 1, 2:9, 10; 5:1, 2.

[Nota i raro i te api]

a Eiaha ia anoihia te herehereraa e te faahoaraa aore ra te auraa i te taata, e aita roa e manaˈo faahinaaro.

b A hiˈo i te tumu parau “Eaha te huru faataaraa e au-ore-hia e te Atua?” o te A ara mai na! o te 8 no Febuare 1994.

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 18]

© The Curtis Publishing Company

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono