Ua oaoa ratou i Europa Hitia o te râ
I TE tau veavea i mairi aˈenei, e mau ahuru tausani taata o tei haaputuputu i roto i te mau oire rahi no Europa Hitia o te râ. Ua î roa te mau aroâ o te mau oire nehenehe no Budapest, Prague, Zagreb, e no hau atu i te 20 oire ê atu i te taata e ta ratou mau tapao iti ninamu e te uouo. E tapao haapapuraa te reira e e mau hoa ratou no te tiamâraa a te Atua o te haere ra i te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova.
A tahi ra te mau tairururaa i tupu ai ma te tiamâ i roto i te mau repubilita Rusia no Europa, e tae noa ˈtu i te fenua atea no Siberia e te repubilita Rusia no Asia no Kazakhstan. Ia amui-paatoa-hia ratou, hau atu i te 370 000 feia tairuru o tei fanaˈo i te auhoaraa i Tekolovakia, Honegeria, Yugoslavia, Polonia, Rumania, e i te Fenua Rusia.
No te feia o tei ore i tae mai, mea fifi roa paha ia feruri i te oaoa i itehia i te taime a farerei ai e 74 252 feia i te Fenua Rusia no te haamori i te Atua ra o Iehova ma te tiamâ e te mǎtaˈu ore. Inaha, hoê â to ratou oaoa rahi e to te feia e 74 587 i Prague e na 40 601 i Budapest o tei tairuru i roto i te mau tahua taaroraa rahi roa ˈˈe i Tekolovakia e i Honegeria, aore ra o na 14 684 o tei farerei i te oire no Zagreb, i Yugoslavia.
Mea faahiahia roa te reira no te mea tau matahiti noa na mua ˈtu, ua opanihia te ohipa a te mau Ite no Iehova i roto i te rahiraa o te mau fenua no Europa Hitia o te râ. Ua tâpûhia ratou i te pae Tooa o te râ i roto i te Tamaˈi Toetoe. Ua tae roa te ture i te opani ia haaputuputu te mau pǔpǔ nainai no te haamori i te Atua. Eita ïa e maerehia i te mea e ua oaoa roa ratou i to ratou neheneheraa e haaputuputu ma te tiamâ i roto i te mau tairururaa rahi!
Ua parau te hoê Ite no Tekolovakia e 59 matahiti, o tei tapeahia o ˈna anaˈe fatata e 40 matahiti no to ˈna faaroo i te Atua, e: “E rave rahi i rotopu ia matou e ora na i Prague o tei moemoeâ i te hoê tairururaa rahi o te nehenehe e faanahohia i roto i teie tahua taaroraa, aita râ matou i tiaturi e e tupu teie moemoeâ i roto i teie faito faahiahia mau.”
E piti hebedoma na mua ˈˈe i te tairururaa no Prague, i te 9 e tae atu i te 11 no atete, ua papai te hoê vea no te oire, Večerník Praha, e: “Ma te parihia i te orureraa hau e te faahuehueraa i te faanahoraa socialisme, ua tuuhia te mau Ite no Iehova i roto i te mau fare tapearaa a te mau communistes e rave rahi matahiti te maoro.” I muri aˈe i to ˈna faataaraa e e farii te oire i te mau ahuru tausani Ite, ua faaoti te tumu parau i te na ôraa e: “Eita outou e farerei i teie rahiraa taata maitatai e te ataata i Prague i te tahi atu taime maoti râ i te piti o te hebedoma no atete.”
Teie râ, e ani paha outou e: ‘Ua hamani-ino-hia anei te mau Ite no Iehova no te hoê tumu tia? Ua riro anei ratou ei haamǎtaˈuraa no te mau tia mana politita o te mau fenua o ta ratou e ora ra? Nohea mai to te mau hanere tausani feia tei tae atu i te tairururaa i Europa Hitia o te râ i te haereraa mai? I te mea e ua opanihia ratou e ua faataa-ê-hia i te mau taairaa tiamâ e te ao no te pae Tooa o te râ i roto e 40 matahiti aore ra hau atu, mea nafea ïa to ratou naearaa i teie numera rahi?’