Te uiui nei te mau taurearea . . .
Te mau faaanaanataeraa manaˈo
E HOROA mai te mau faaanaanataeraa manaˈo i te oaoa. Ua faataahia ratou mai te “ohipa mea au roa na te hoê taata ia rave i roto i to ˈna taime vata.” I roto i to ratou taime vata, te haere nei vetahi mau taurearea e aˈu, e tue i te popo, aore ra e horohoro. Mea au aˈe paha na te mau taurearea e ere ratou i te feia taaro, e faaroo i te upaupa, e ori haere i te vahi atea, aore ra e parahi noa i te fare no te taio. Area vetahi ra, mea au roa na ratou ia faaaravihi ia ratou aore ra ia haaputu i te tahi mau taoˈa. Te peu faaanaanataeraa manaˈo a Natalie, o te hautiraa ïa i te vivo. Area o Nikki ra, to ˈna tuahine apî aˈe, e haaputu o ˈna i te mau pepe haavare.
Tei ropu te mau faaanaanataeraa manaˈo i te ohipa e te hautiraa, ma te faaore i te haumani i roto i te taime vata. E nehenehe te reira e tauturu ia outou ia tamǎrû ia outou. E ia tano anaˈe te tamǎrûraa, e tupu mai ïa te maitairaa o te feruriraa e o te tino. Ua faaite te taote no Kanada ra o Sir William Osler e: “Eita te taata e oaoa aore ra e ora mai te peu e aita ta ˈna e peu faaanaanatae manaˈo,” e te na ô faahou ra oia e: “Noa ˈtu eaha te huru . . . , te mea faufaa roa ˈˈe, ia noaa ïa te hoê peu faaanaanataeraa manaˈo e ia rave maite atu.” Teie râ, e tia ia outou ia haavî i ta outou peu faaanaanataeraa manaˈo maoti hoi i te riro ei tîtî no teie peu. Nafea?
A tahi, e tia ia outou ia haapapu e ua tuu outou i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe o te oraraa i nia i te parahiraa matamua, mai te haereraa ˈtu i te mau putuputuraa kerisetiano, te haapaoraa i ta outou mau ohipa i te fare, e te raveraa i ta outou ohipa haapiiraa. (Philipi 1:10) I teie nei, e nehenehe ta outou e faataa e ehia rahiraa taime vata ta outou e nehenehe e horoa no te faaanaanatae i to outou manaˈo.
Te mau faaanaanataeraa manaˈo faufaa
E tauturu vetahi mau faaanaanataeraa manaˈo ia outou ia faarahi i te tahi mau aravihi, mai te niraraa, te hamaniraa i te ahu, aore ra te tunuraa i te maa. Oia mau, mea au roa na te mau tamahine teie mau ohipa. Teie râ, e ere i te mea haama no te hoê tamaroa ia tunu i te maa. (A faaau e te Ioane 21:9-12.) Eita paha outou e naeahia i te faito titauhia e te feia ite i te pae no te maa, teie râ, ia tamatamata outou i te tunu i te tahi maa e nehenehe outou e faaaravihi atu â ia outou, mea faufaa roa hoi te reira mai te peu e o outou anaˈe to outou faaearaa. Area te mau tamahine ra, e nehenehe atoa ratou e faufaahia ia haapii ratou i te tataˈi i te pereoo aore ra i te fare.
Te tahi atu ohipa faufaa roa ia rave, o te haapiiraa ïa i te hoê reo. Ei hiˈoraa, te haapii ra te taurearea ra o James i te reo Rusia. Peneiaˈe paha, ia ite outou i te tahi atu reo, e nehenehe outou e haapii i te mau parau mau Bibilia i te hoê mahana i te mau taata i roto i te hoê fenua ěê! Oia mau, mea pinepine te mau ohipa faaanaanatae manaˈo i te riro ei ravea no te tauturu ia vetahi ê.
Ei hiˈoraa, mea au anei na outou ia atuatu i te aua? No te aha outou e ore ai e faarahi atu â i to outou aravihi i te pae no te tanuraa i te raau i roto i te aua a to outou mau tupuna metua aore ra te tahi atu feia ruhiruhia mea fifi roa na ratou ia atuatu i to ratou aua? Mea au anei na outou te mau ohipa tataˈiraa? No te aha ïa outou e ore ai e horoa ˈtu i to outou tauturu i te tahi taata ruhiruhia aore ra i te hoê vahine ivi no te rave i te tahi mau tataˈiraa i roto i to ˈna fare? Mai te peu e mea au na outou ia tunu i te maa e te vai ra ta outou te tahi maa mea aravihi roa outou ia hamani, no te aha ïa outou e ore ai e faaineine i teie maa e a horoa ˈtu ai na te tahi taata e erehia ra? A haamanaˈo i teie mau parau a Iesu, “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.
E nehenehe te hoê ohipa faaanaanatae manaˈo e tauturu ia outou ia haere i mua i te pae varua. Mai te peu e mea au na outou ia hamani i te tahi mau tauihaa i nia i te hoê faito nainai, eita anei te hamaniraa i te hoê araka faito nainai e faahohonu i to outou maramarama no nia i te puai o te faaroo o Noa? (A hiˈo i te tumu parau iti.) E nehenehe atoa te paturaa i te sekene aore ra te hiero i nia i te faito nainai e faarahi i to outou ite no nia i te haamoriraa a te mau tavini a te Atua i mutaa ihora. I te tau bibilia, e hauti na te tiai mamoe apî ra o Davida i te kinura i roto i to ˈna taime vata. I muri iho, ua papai oia i te mau himene nehenehe mau ei arueraa ia Iehova. E nehenehe anei outou e haapii i te hauti i te upaupa? Mai te peu e e, no te aha outou e ore ai e faaohipa i to outou aravihi no te arue i te Atua na roto i te haapiiraa i te tahi o te mau pehepehe o te buka himene Te mau himene arueraa ia Iehova?a Ia hauti outou i te upaupa, a feruri i nia i te mau manaˈo putapû ta te mau parau e faahiti ra. Mea au anei na outou ia haaputu i te taoˈa? A haaputu ïa i te mau taoˈa tei taaihia e te Bibilia. Aore ra a tamata i te faaî i te hoê buka e te mau hohoˈa no nia i te mau fenua o te Bibilia.
A taio i te haamâuˈaraa
Teie râ, noa ˈtu eaha te faufaa o te hoê ohipa faaanaanatae manaˈo, mea maitai ia aniani outou ia outou iho e, Eaha te haamâuˈaraa? (Luka 14:28) E maraa anei ia outou ia aufau i teie faaanaanataeraa manaˈo? E nehenehe outou e fifihia mai te peu e mea au roa na outou ia faaherehere i te taoˈa, te mau titiro anei, te mau taoˈa tahito, e tae noa ˈtu te mau pepe haavare!
A haamanaˈo, e nehenehe ta outou huru faaohiparaa i ta outou mau faufaa e ohipa i nia i to outou tiaturiraa e fanaˈo i te ora mure ore. Ua parau o Iesu e: “E faataua ˈtu outou i te taua no outou i te taoˈa haavare nei [ta outou moni], e ia tuua-ê-hia outou ra, ia fariihia outou e ratou [te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia] i roto i te fare tahuti ore ra.” (Luka 16:9) E pau rahi anei ta outou moni i roto i te hoê faaanaanataeraa manaˈo e inaha aita faahou ta outou moni e toe mai no te “faatura ˈtu ia Iehova i ta [outou] ra mau taoˈa rarahi”? (Maseli 3:9) No te aufau i ta outou peu faaanaanataeraa manaˈo, mea titauhia anei ia rave outou i te ohipa afa taime, e peneiaˈe paha e faaiti mai i te mau ohipa i te pae varua?
A vai aifaito noa!
I te tahi taime, te hinaaro nei te feia e rave tamau nei i te tahi faaanaanataeraa manaˈo e amui atu e te feia mea au atoa na ratou teie ohipa. Te vai ra ïa vetahi mau vahi atâta. A aniani na ia outou iho: Mea maitai anei teie mau amuimuiraa? E nehenehe anei ta ratou huru faaneheneheraa aore ra to ratou haerea, te maitiraa i ta ratou mau arearearaa, aore ra ta ratou mau paraparauraa, e faaino ia outou? E riro anei outou i te pee hau atu â ia ratou maoti hoi i to outou iho utuafare aore ra to outou mau hoa kerisetiano? Inaha hoi, te vaiiho ra anei outou i te mau anaanatae amui ia aratai ia outou i roto i te mau auhoaraa iino? A haamanaˈo na, “e ino te [peu] maitai i te amuiraa iino ra.”—Korinetia 1, 15:33.
Te tahi atu tuhaa te tia ia ara: Eaha te haerea ta ta outou peu faaanaanataeraa manaˈo e faaitoito ra? Te faatupu ra anei te reira i te tahi manaˈo tataˈu ino? Mea atâta anei i te pae no te oraora-maitai-raa? Mai te peu e e, peneiaˈe paha e mea maitai ia haamanaˈo outou i teie mau parau a te aposetolo Paulo: “O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira: area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei.”—Timoteo 1, 4:8; Galatia 5:26.
I te tahi atu pae, ua parau o Solomona e: “E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei.” Oia atoa ïa “e taime to te ata.” Oia mau, e parahiraa to te faaanaanataeraa manaˈo e te hautiraa. Teie râ, a ara ia ore te faaanaanataeraa manaˈo ia huti i to outou manaˈo e ia tae roa outou i te haafaufaa ore i teie mau parau a Solomona: “O te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau, o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 3:1, 4; 12:13.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Tumu parau tarenihia i te api 21]
Ua patu vau i te araka o Noa!
Mea au roa na ˈu ia rave i te tahi ohipa e to ˈu rima. E i te hoê mahana, ua hinaaro vau e haapii hau atu â no nia i te araka o Noa, e ua opua ˈtura vau e hamani i te hoê araka i nia i te hoê faito nainai aˈe.
Ua haamata vau i te tuatapapa maite i te aamu a te Bibilia i roto i te Genese 6:14-16 ma te tauturuhia mai e te mau buka maimiraa i neneihia e te Taiete Watch Tower. Ua ite ihora vau e e ere roa ˈtu te araka mai te tahi pahi moana no teie nei tau. Area râ, e afata rahi noa ïa oia: e 300 i nia i te 50 i nia i te 30 kubiti. Oia hoi e 133,5 metera te roa, e 22,3 metera te aano, e e 13,4 metera te teitei. E 134 metera ïa te roa o te araka—fatata hoê taime e te afa roa ˈˈe i te hoê mahora tueraa popo. Eita râ hoi hau atu i te hoê mirioni huru animala ta te mau aivanaa i ite mai e nehenehe e ô i roto i teie pahi iti rahi. Teie râ, ua haapii au e te tiaturi nei vetahi feia maimi e ua nehenehe noa e 43 “huru” animala faaote û, e 74 “huru” manu, e 10 “huru” animala nee e faatupu i te rahiraa animala huru rau e vai ra i teie mahana.
Ua tauturu atoa ta ˈu mau maimiraa ia ˈu ia taa i te rahi o te ohipa a Noa: te tâpûraa i te mau tumu raau e aita hoi ta ˈna e êê uira, te hutiraa mai i te mau tâpû raau i te vahi paturaa e aita hoi ta ˈna e pereoo tavere, te hiviraa i te mau raau teiaha no te tapoi i te araka e aita hoi ta ˈna e matini hiviraa. Mea ohie roa ïa ta ˈu ohipa ia faaauhia i ta Noa! Ia noaa mai ta ˈu “raau,” ua ofatifati noa mai au i te tahi mau raau iti mârô. Ua hamanihia ta ˈu mau “animala” i te repo araea. No te hohoˈa o te rotoraa o te araka, ua uiui haere ïa vau. Ua feruri au e eita e ore e ua maiti o Noa e to ˈna utuafare ia ora i te tahua nia roa, ia nehenehe ratou e fanaˈo i te rahiraa o te maramarama e te puaiai o te matai. Ua tuu vau i te mau animala i nia i te mau tahua i raro aˈe mai o te araka.
I muri aˈe e rave rahi mau hora ohipa, ua oti ta ˈu araka nainai. Noa ˈtu e ua parau vetahi e mea faahiahia roa oia, e mau hanere taime roa aˈe, aano aˈe, e teitei aˈe te araka mau ia faaauhia i ta ˈu araka nainai. Oia hoi, e titauhia ïa hoê mirioni o ta ˈu mau araka nainai ia aifaitohia te rahi o te araka matamua. Eita ïa e maerehia i te mea e ua faarahi atu â ta ˈu opuaraa i to ˈu hinaaro e maimi hau atu â no nia i te araka mau. E te fanaˈo nei au i te ora no te ite i te ao apî a te Atua e ia ite roa ˈtu i te tia-faahou-raa o te feia pohe, e peneiaˈe e nehenehe au e ani i te tauturu a Noa no te hamani i te hoê hohoˈa araka apî—o ta ˈna hoi e faaafaro i roto i te mau tuhaa iti atoa.—Faatiahia e te tahi taata taio.
[Hohoˈa i te api 22]
Te faaoaoa ra anei ta outou peu faaanaanataeraa manaˈo ia outou iho e ia vetahi ê?
E nehenehe te haaputuraa i te mau hohoˈa o te mau fenua a te Bibilia e tauturu ia outou ia faataa papu i te mau ohipa e faatiahia ra i roto i te mau Papai