Ua aro te Bibilia i te maˈi hou te ite aivanaa e na reira ˈi
Ia faahiti-anaˈe-hia te Bibilia i teie mahana, e rave rahi mau taata ite ore o te tuu oioi nei ia ˈna i te hiti ma te ore roa ˈtu e tâuˈa noa ˈˈe ia ˈna. Te patoi nei ratou i te iriti i to ratou feruriraa no te ite e ua faahiti oia tau tausani matahiti i teie nei i te mea ta te taata no teie nei tau i haapii i teie roa nei aore ra te tiâ ia ˈna ia haapii. E tano te reira no te mau ohipa o teie nei ao, te faatereraa, te mau fetia, te vahi nohoraa, te aamu natura, te ite o te tino, e to te feruriraa. E tano atoa no te maˈi.
E BUKA ora te Bibilia. Aita ˈtu papai aore ra haapueraa buka o tei horoa i teie tatararaa rahi no nia i te mau tuhaa huru rau o te oraraa. Ua taaihia te oraora-maitai-raa e te ora, e no reira, eita ïa e maerehia ia faataa te Bibilia e rave rahi mau faaueraa tumu o tei taaihia i nia i te oraora-maitai-raa. Te faahiti ra te Bibilia e rave rahi mau maˈi, mai te lepera, te ophali (ô), te maˈi hopue (oruraa na roto i te tahi taheraa i roto i te tino), e te mauiui opu.—Deuteronomi 24:8; 28:27; Luka 14:2; Timoteo 1, 5:23.
Aita te Bibilia i papaihia na mua roa no te haapii ia tatou no nia i te mau maˈi o te tino. Teie râ, mea tano roa te haamaramaramaraa ta ˈna e horoa ra i te pae o te ite aivanaa e mea maitai atoa ia hiˈopoa. Ua putapû roa te manaˈo o te papai salamo no tahito ra i mua i te tino taata nei, e ua papai oia e: “Na oe [Iehova] i hamani i to roto ia ˈu ra; na oe i tapoˈi ia ˈu i roto i te opu o tau metua vahine ra. E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu. To ˈu nei huru, aore ïa i moe ia oe, a hamanihia ˈi au i te vahi moe ra, e a rave nehenehehia ˈi, i te vahi haehaa o te fenua nei. Ua ite to mata ia ˈu i to ˈu vai-oti-ore-raa ra; e ua oti to ˈu mau melo atoa ra i te papaihia i roto i te buka na oe; i te mau mahana atoa te raveraahia, e aore roa te hoê i toe.”—Salamo 139:13-16.
Noa ˈtu e ua paruruhia te aiû iti i roto i te pouri o te opu, te ite ra Iehova ia ˈna i te tupuraa i te rahi e te fauraraa mai te mau ivi. No ˈna “hoê â huru te pouri e te maramarama.” (Irava 12) Aita e nehenehe e huna i te tahi mea ia Iehova. I te pae no te rapaauraa, ua paruruhia te aiû iti i to ˈna metua vahine e te pu fenua e e no reira eita ïa o ˈna e patoihia mai te hoê tino ěê ra. Teie râ, te parau mau e faaitehia ra e teie salamo, e ere ïa no te pae rapaauraa, no te pae varua râ, oia hoi te ite nei Iehova i te mau mea atoa, noa ˈtu e tei roto i te pouri o te opu.
Mai te taime iho o te tôraa, ‘ua oti to tatou mau melo atoa ra i te papaihia i roto i te buka’ o te tabula o te huru taata i roto i te huero i faahotuhia i roto i te opu o te metua vahine. Oia atoa, te taime ‘o te mau mahana atoa te raveraahia,’ tera mahana ia au i te tereraa e tano no ˈna, ua faataahia ïa e te mau hora o te tino e rave rahi tei faanaho-ê-na-hia i roto i te mau tapao o te huru taata.
Aita te papai salamo o Davida i ite i teie mau ohipa atoa i te pae o te ite aivanaa, tera râ, ua ite o Iehova, o tei faaurua ia ˈna no te papai i te salamo, inaha, Na ˈna i poiete i te taata matamua. Te parau nei te feia faahapa rahi e e ere na Davida i papai i teie mau parau, noa ˈtu râ e tia ia ratou ia farii e ua papaihia teie salamo tau senekele na mua ˈtu i te Mesia.
Te tuu ra te Bibilia i te tapao i nia i te parururaa
Ia hiˈopoa-faahou-hia te mau ture a te Atua i horoahia ia Iseraela na roto ia Mose e 15 senekele na mua ˈˈe i te Mesia, te itehia ra e ua tuuhia te tapao matamua o taua Ture ra no nia i te oraora-maitai-raa, i nia i te parururaa. Ei hiˈoraa, i roto i te Deuteronomi 23:13, te na ôhia ra e: “E ei tohi iti hoi ta oe i roto i na mauhaa na oe ra; e ia haere noa ˈtu oe i rapae i to oe ra tere, e ô oe i te apoo, a fariu ai a tapoˈi atu ai i to oe na.” Teie ture no nia i te haapoˈiraa i te tutae, e ravea parururaa aravihi roa ïa i te mau maˈi no roto mai i te mau rao mai te salmonellose, te shigellose, te fiva aau, e te tahi atu mau maˈi hî toto o te haapohe nei i te mau tausani taata i teie mahana i te mau vahi i reira aita teie faaueraa e haapaohia ra.
Te haapapu ra te Levitiko pene 11 i te mea e e nehenehe te maˈi e parare na roto i te mau manumanu, na roto i te mau animala mai te iore ra te huru, e te mea faufaa roa ˈtu â, na roto i te pape viivii. Te haapapu ra teie parau hopea nei, noa ˈtu e aita i papai-roa-hia, i te mea e na te mau manumanu ino e faatupu nei i te maˈi, e te faaite ra te reira e ua na mua ˈtu te Bibilia tau tausani matahiti ia Leeuwenhoek (1683) aore ra ia Pasteur (19raa o te senekele). Hoê â huru no te faaatea-ê-raa i te taata, tei titauhia i roto i te Levitiko pene 13 ia roo-noa-hia ˈtu oia i te lepera.
I roto i te mau opaniraa no nia i te maa i faahitihia i roto i te Levitiko 11:13-20 te vai ra te mau manu amu animala, mai te aeto, te peresa, e te tehemesa, e te mau manu amu tino pohe, mai te oreba e te rehema. I te mea e tei te omuaraa ratou o te anairaa maa, mea rahi roa ïa te mau taoˈa taero i roto i te iˈo o teie mau manu. Te mau animala i raro mai i roto i te anairaa maa, e amu ïa ratou i te mau faito haihai roa o teie mau taoˈa taero, area taua mau manu ra i te omuaraa o te anairaa maa, e haapue ïa ratou i te mau faito taoˈa taero rahi. E faatia na te Ture a Mose ia amu i te tahi mau animala amu raau tupu aita ratou to roto i te hoê anairaa maa o te haapue i te mau taoˈa taero. Te vai ra i roto i te tahi mau iˈo animala opanihia i te mau puu manumanu ino mai te manumanu o te maˈi trichinose.
Te itehia ra i teie nei e 3 500 matahiti i muri aˈe i te opaniraa a te Bibilia no nia i te faaohipa-hape-raa i te toto, tei faahitihia e rave rahi taime i roto i te Ture a Mose, e mea aravihi roa teie ture i te pae rapaauraa. (Genese 9:4; Levitiko 3:17; 7:26; 17:10-16; 19:26; Deuteronomi 12:16; 15:23) Te faahiti-faahou-hia ra te opaniraa i roto i te mau Papai heleni kerisetiano i roto i te Ohipa 15:20, 29 e te 21:25. Te tamata nei te toroa rapaauraa i te faaiti aore ra i te faaore roa i te faaohiparaa i te toto o te feia horoa toto i roto i te ravea tamâraa toto, te mau pâmu mafatu-mahaha, e te tahi atu mau tâpûraa. Ua riro te mau maˈi upaa huru rau, te SIDA, te maˈi o te tirotiro cytomegalovirus, e te tahi atu mau maˈi e rave rahi faatupuhia e te toto ei mau faahaamanaˈoraa riaria i te feia maramarama no teie nei ao o te haapae nei i te mau ture a te Atua.
Mea titauhia te faaetaetaraa tino no te oraora-maitai-raa, e te farii ra te Bibilia i to ˈna mau maitai. E nehenehe te faaetaetaraa tino e toru taime i te hebedoma e 20 minuti i te mau taime atoa, e faaiti i te mau fifi i nia i te mafatu e te tereraa o te toto. E faarahi te reira i te huru HDL o te cholesterol paruru, e haamaitai i to outou itoito, e e haamaitai atoa i te mǎrû o to outou mau uaua e to outou vai-maitai-raa. Noa ˈtu e te farii ra te Bibilia i te faufaa o te faaetaetaeraa tino, te tuu ra oia i te reira i muri aˈe i te faatupuraa faufaa roa ˈtu â o te paeau varua: “O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira: area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei, e maitai tei faaitehia mai no te reira i teie nei ao e te ao a muri atu.”—Timoteo 1, 4:8.
Ua riro te mau ture morare a te Bibilia ei parururaa maitai roa ˈˈe i mua i te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa i te pae tino, eita e ore e ua tupu ê na e rave rahi senekele i teie nei, aitâ râ i itehia mai aore ra aita te feia ite i manaˈo noa ˈˈe e te vai ra teie mau maˈi.—Exodo 20:14; Roma 1:26, 27; Korinetia 1, 6:9, 18; Galatia 5:19.
“Te hoê buka papu roa i te pae no te ite aivanaa”
E taote heleni o Hippocrate no te senekele pae e te senekele maha hou to tatou nei tau, e ua tui to ˈna roo ei “metua no te toroa rapaauraa,” teie râ, te rahiraa o ta te Bibilia e faaite ra no nia i te mau maˈi, ua papaihia ïa e Mose, hoê tausani matahiti na mua ˈtu. No reira, ma te tano roa, ua pia te vea The AMA News i te hoê rata a te hoê taote e na ô ra e: “Te tapae ra te feia maimi maramarama roa ˈˈe i te pae rapaauraa o te rave nei i te ohipa maitai roa ˈˈe, i te faaotiraa e e buka papu roa te Bibilia i te pae no te ite aivanaa. . . . Mea aravihi aˈe e mea papu roa ˈˈe te mau ohipa o te ora, te ite no nia i te maˈi, te ravea rapaauraa, e te raau parururaa tei horoahia i roto i te Bibilia i te mau tatararaa a Hippocrate, mea rahi hoi tei ore i haapapuhia, e vetahi râ, mea hape roa ïa.”
Te na ô ra te taote A. Rendle Short i roto i ta ˈna buka Te Bibilia e te toroa rapaauraa no teie nei tau (beretane), i muri aˈe i to ˈna faahitiraa e mea haihai roa te mau ture i te pae no te vai-mâ-raa i roto i te mau nunaa e haaati ra ia Iseraela tahito, mai te peu noa ˈtu e te vai ra, e: “Mea maere roa ia ite e i roto i te hoê buka mai te Bibilia, tei faahua-parau-hia hoi e aita to ˈna e faufaa i te pae o te ite aivanaa, te vai ra te mau ture no nia i te vai-mâ-raa, e mea maere atoa e te vai ra ta te hoê nunaa no ora noa maira i te faatîtîraa, tei haru-pinepine-hia e te mau enemi e tei hopoi-tîtî-hia i tera e tera taime, i roto i ta ˈna mau buka i te mau ture no nia i te oraora-maitai-raa mai teie te paari e te maramarama.”
Te mau fifi o te feruriraa e ohipa i nia i te tino
Ua ite-papu-hia e tei mua roa te Bibilia i te pae rapaauraa i to ˈna fariiraa i te taairaa i rotopu i te feruriraa e te tino o te tahi mau maˈi na mua roa ˈˈe te reira e fariihia ˈi i roto i te toroa rapaauraa. Hau atu, ua riro te tatararaa a te Bibilia no nia i te ohipa o te feruriraa i nia i te faraa mai te maˈi o te tino ei hiˈoraa no nia i te maramarama. Te na ô ra te Maseli 17:22 e: “E maitai to te aau rearea mai te raau maˈi atoa ra; e mǎrô râ te ivi i te aau taiâ.” A tapao na e aita e faahitihia ra i te parau haavaraa i ǒ nei, te faataa-noa-hia ra te hoê ohipa. Aita e aˈoraa no te parau atu i te hoê taata tei hepohepo ia ora oioi noa, mai te mea e mea ohie roa te reira.
Mea faufaa roa te hoê huru feruriraa maitai; mea hape roa ia haapeapea e mea ino atoa. “E oto tei te aau o te taata ra, e piˈo ïa i raro; hoê roa râ parau maitai ra, oaoa aˈera ïa.” (Maseli 12:25) Mea maitai atoa ia feruri i nia i te pene 18, te irava 14, o te Maseli: “E faaoromai te feruriraa o te taata i to ˈna ra pohe; ia pohe râ te feruriraa ra o vai te faaoromai i te reira?” Te faaite ra teie irava e e itoito aˈe te hoê taata no te faaoromai i te maˈi ia huti mai o ˈna i te puai no roto i te feruriraa.
Teie ta James T. Fisher, taote no te feruriraa, i parau no nia i te faufaa o te Aˈoraa a Iesu i nia i te Mouˈa i te pae no te feruriraa: “Ahiri e e haapoto outou i te taatoaraa o te mau tumu parau rahi tei papaihia aˈenei e te feia maimi e te mau taote aravihi roa ˈˈe i te pae no te feruriraa i nia i te tumu parau o te maitairaa o te feruriraa—ahiri e e amui paatoa outou i te reira, e faanaho maitai, e e tatara outou i te mau parau rii faufaa ore—ahiri e e rave outou i te iˈo e e vaiiho outou i te faanoanoa maa, e ahiri e e vaiiho outou i te mau rohipehe ora aravihi roa ˈˈe ia faataa papu i teie mau tuhaa iti anoi-ore-hia o te ite aivanaa tumu, e noaa mai ïa te hoê haapotoraa papu ore e tei ore i hope o te Aˈoraa i nia i te Mouˈa. E ia faaau-anaˈe-hia raua, tei muri roa ïa taua haapotoraa nei.”—A Few Buttons Missing, api 273.
E nehenehe te feruriraa e hauti i nia i to tatou huru i te pae tino, aita râ te reira e haapapu ra e aita e maˈi mau i te pae tino. No reira, mea faufaa roa na mua roa ˈˈe ia tamata i te haapao i te mau mea e hinaarohia ra e te tino e ia rapaau i te maˈi, e i te hoê â taime ia faaitoito i te hoê huru feruriraa e te hoê manaˈo maitai, o te tauturu hoi i te hoê taata ia faaoromai. Mea faufaa iho â râ te reira mai te peu e aita e ravea rapaauraa papu i roto i teie nei faanahoraa o te mau mea.
I muri aˈe i to Adamu hararaa, ua riro maira te pohe ei tapao tei mau roa i roto i te huru iho o te huitaata atoa nei. (Roma 5:12) No reira, eita e tia ia faahapa i te huru o te hoê taata i te pae varua mai te peu e ua roohia oia i te tahi maˈi. Mea faufaa roa ia haamanaˈo i te reira ia arai anaˈe tatou i te mau fifi o te mau taata o tei paruparu roa i te pae no te feruriraa.
Te tuhaa a te taote
Eaha te haerea o te mau kerisetiano i mua i te mau taote e te ravea rapaauraa o teie nei tau? Ia tuatapapa tatou i te Bibilia, aita tatou e ite ra i te tahi niu i roto i te mau Papai no te faateitei i te mau taote aore ra no te faariro i te mau ravea aravihi a te toroa rapaauraa ei tiaturiraa hoê roa no te fanaˈo i te oraora-maitai-raa. Teie râ, te haapapuhia ra e mea taa ê roa te huru tupuraa. Te faahiti ra o Mareko i ‘te hoê vahine tei pohehia i te tapahi’ e rave rahi matahiti, e e “pohe rahi to ˈna i te mau [taote] rapaau e rave rahi, e ua pau roa ta ˈna taoˈa e aore e ora i noaa, te tupu ra râ to ˈna maˈi i te rahiraa.” (Mareko 5:25-29) Noa ˈtu e te manuïahia nei i te rapaau i teie fifi matauhia i teie mahana, e rave rahi mau maˈi aore e rapaauraa, e te ite-noa-hia nei te mau maˈi apî aita atoa e ravea rapaauraa.
Teie râ, aita te Bibilia e turu ra i te tahi atu manaˈo etaeta o vetahi mau taata o te faariro nei i te mau ravea a te toroa rapaauraa ei mea faufaa iti roa aore ra aita roa ˈtu e faufaa. Te tuu nei vetahi i te taote i raro a faateitei atu ai ia ratou iho aore ra i te tahi ravea e ere i to te pae rapaauraa o te faatiatiahia i taua taime ra. I roto i te Kolosa 4:14, eita e ore e e tano te parau ra taote “herehia” tei faahitihia no Luka no to ˈna mau aravihi i te pae varua maoti hoi i to ˈna ite i te pae rapaauraa. Teie râ, ahiri e aita ta ˈna huru rapaauraa i tia i te morare aore ra i te mau Papai, eita paha ïa o ˈna e fanaˈo i te haamaitairaa taa ê e papai i te tahi tuhaa o te mau Papai Moˈa ma te faauruahia mai e te Atua.
E nehenehe e manaˈo e ua rave o Luka i te huru rapaauraa aravihi roa ˈˈe no to ˈna ra tau, ma te faaohipa i te mau parau e te mau faataaraa i te pae rapaauraa o te haapapu ra i te mana o Hippocrate. Noa ˈtu e aita o Hippocrate i tano i te mau taime atoa, ua tamata oia i te faaô i te maramarama i roto i te toroa rapaauraa, ma te faahapa i te mau tiaturiraa pouri e te mau faahuaraa parau faaroo no nia i te rapaauraa. Oia atoa, e ere ïa te faahiˈoraa ohie roa a Iesu i roto i te Luka 5:31, “E ore te [taote] e [rapaau] i te feia ora, i te feia maˈi râ,” i te mea faufaa roa ahiri e aita i fariihia e e nehenehe te feia tei noaa ia ratou i te ite i te pae rapaauraa e rapaau i te maˈi.
Aita e niu i roto i te mau Papai e faatia ra ia tatou ia opani i te raveraa i te mau raau aro maˈi, te mau raau tupohe manumanu, aore ra te mau raau tamǎrû i te mauiui mai te peu e e titauhia. Te faataa ra te Ieremia 46:11 e te 51:8 i te hoê raau no Gileada o te tamǎrû i te mauiui e o te tupohe atoa i te mau manumanu ino. Aita e opaniraa no roto i te mau Papai aore ra i te mau haapiiraa o te patoi ra i te faaohipa i te mau raau na roto.
Teie râ, aita te mau faito rahi o te mau raau aro maˈi e nehenehe e patoi i te mau maˈi pee e parare tamau nei na roto i te mau rao, te mau naonao, e te mau maoa papaa—te tumu matamua e pohe ai te taata na te ao nei. Ua faaea te feia haapao i te oraora-maitai-raa e ua haamata faahou ratou i te faaohipa i te mau faaueraa ohie roa a te Bibilia no nia i te faataheraa pape ino tano, te parururaa i te mau haapueraa pape, te tupoheraa i te mau manumanu afai maˈi, e te haapao-maitai-raa i te mau tapeapearaa i rotopu i te mau taata e ta te rima e afai atu i roto i te vaha. No teie roa nei, i te mau matahiti 1970, ua faahaamanaˈo-tamau-hia i te mau vahine utuutu maˈi e te mau taote i teie parau na roto i te mau poroi papaihia i nia i te mau vahi horoiraa rima e te mau roi o te feia maˈi: “A horoi i to outou rima”—teie te ravea numera hoê no te arai i te parareraa o te maˈi.
Te hoê poroi faaara
Te feia e horoa noa ˈtu i te tahi rapaauraa—te hoê taote e rapaau ia au i te mau ravea matauhia, te hoê taote taurumi, te hoê taote e rapaau e te raau pape, aore ra te tahi hoa e manaˈo maitai to ˈna tera râ aita o ˈna i papu maitai—te amo ra ïa ratou i te hoê hopoia rahi ia aˈo anaˈe ratou i te hoê taata. E tano iho â te reira mai te peu e e faaino te aˈoraa o ta ratou e horoa aore ra e faaatea ê oia, e ohipa aore ra e faataere oia i te hoê rapaauraa o te manuïa. E rave rahi mau faaararaa i roto i te Bibilia i te feia rapaau e tae noa ˈtu te feia maˈi ia ara i te mau rapaau haavare e te peu tahutahu ia imi noa ˈtu ratou i te tahi ravea. A haamanaˈo i te Maseli 14:15: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.”
E tano anei te mau faaueraa e faahitihia ra i roto i te mau Papai Moˈa no te atuatu i te oraora-maitai-raa i teie mahana? Mai i te tau o te Ture a Mose, ua tuuhia te tapao matamua i nia i te parururaa, oia atoa i teie mahana, ua itehia e mea maitai aˈe te parururaa i te pae no te oraora-maitai-raa maoti hoi i te taeahia i te faito o te rapaauraa. Teie te poroi a te Faanahonahoraa a te ao nei no te Oraora-maitai-raa ei tamataraa i te faatupu i te ravea rapaauraa apî i roto i te mau fenua veve: “Mea hau aˈe ia paruru maoti i te rapaau.”
Ei faahoperaa, e tia i te hoê kerisetiano ia haafaufaa e ia faatura i te oraora-maitai-raa ma te opua maite e faaohipa i to ˈna itoito no te faahanahana i te Atua ma te faahaere i te ohipa oaoa o te Basileia i mua. E i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, teie tei tǎpǔhia mai: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24.
[Hohoˈa i te api 24]
“To ˈu nei huru, aore ïa i moe ia oe, a hamanihia ˈi au i te vahi moe ra”