VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/11 api 15-17
  • Mea ino mau anei te pereraa moni?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea ino mau anei te pereraa moni?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pereraa moni—Te mau ati omoe
  • Te hiaai rahi i te pereraa moni
  • Te marei o te mau matini moni
  • Te raveraa i te faaotiraa tano
  • Te feia apî e ô ra i roto te mau taurearea!
    A ara mai na! 1995
  • Te pere moni, na te mau kerisetiano anei?
    A ara mai na! 1994
  • Te pere moni
    A ara mai na! 2015
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/11 api 15-17

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Mea ino mau anei te pereraa moni?

O ANEDEREA ahuru ma piti matahiti e o Julien ahuru matahiti, i teie nei aita ˈtura ta raua nau metua e ite faahou maira ia raua. Tei nia to raua utuafare i te hoê pahi, e ua anaanatae roa na e piti tamaroa i te mau matini pereraa moni e vai ra i nia i te pahi. Ua ite te hoê taata pere i to raua hinaaro e hauti, horoa ˈtura oia e piti na moni auri ia faatere raua iho i te mau matini. Eaha te fifi? Ua opani-etaeta-roa-hia raua e ta raua nau metua eiaha ia haafatata ˈtu i teie mau matini.

Ua faaoti râ o Anederea e o Julien e tamata noa ˈtu te opaniraa. Ua hauti noa raua i te matini noa ˈtu e te manaˈonaˈo noa ra raua i te parau a to raua nau metua—ua tataipitihia ta raua moni! E ua hauti faahou â raua. I taua taime ra, ua maere roa raua i te rahiraa moni i topa mai i rapae au! Ua manaˈo ihora raua: ‘Nafea te reira e riro ai ei fifi atâata mau?’ ‘Mea ohie roa ia monihia tâua! Mea ino mau anei te pereraa moni?’

Mai te mau taurearea e rave rahi i te mau fenua mâtauhia i te pereraa moni, i to Anederea e o Julien, manaˈoraa e ere ïa i te mea ino roa. Mea ohie ia taa i te reira ia hiˈopoa anaˈe oe i to te tahi mau taata paari haerea. Te pere ra e rave rahi taata paari ma te horoa i te mau otoheraa tano no te faatiaraa i ta ratou mau peu. E parau mai ratou, ei hiˈoraa, e mea maitai roa te pereraa moni i teie tau, ma te faahiti i te mau opereraa moni a te loto tei tauturu i te mau opuaraa maitatai roa. (Tera râ, hoê â ïa hape e te parauraa e no te mea ua horoa te hoê paoti hoo raau taero i te moni na te hoê taatiraa turu i te feia veve, e faatiahia ïa te hooraa i te raau taero!) Te faˈi nei te tahi atu mau taata e ohipa hauti noa te pereraa moni, no te faaanaanatae hau rii atu â i te oraraa.

Noa ˈtu e eaha te huru, i Beretane, i Ilerane, e i roto i te tahi atu mau fenua, te pere ra te mau tausani taurearea. E peneiaˈe e anaanatae oe i te manaˈo e noaa ohie noa mai ta oe e rave rahi moni.

Te pereraa moni—Te mau ati omoe

Noa ˈtu te huru tupuraa, te tuu nei te pereraa moni i mua te ui apî te tahi mau ati mau. Te faahiti ra te mau faataaraa parau i te “taata pere moni e au i te taata rave raau taero” e no “te ohipa mehameha mau ta te pereraa moni e afai mai, ia riro anaˈe te hoê noa hauti ei puai umeraa no te taui i te hoê taata ei zombie.” Ia au i The Buzz (e hohoˈa taviri a te afata teata beretane), e nehenehe te pereraa moni i rotopu i te mau tamarii e turai ia ratou ia ore e haere faahou i te haapiiraa, ia haavî uˈana, ia haru taoˈa e ia eiâ, ia hiaai rahi i te pereraa e te taiataraa e, te mea fifi roa ˈtu, te haapoheraa ia ˈna iho aore ra te tamataraa i te haapohe ia ˈna iho.” Na tei ora-mau-hia e te mau tamarii e haapapu e e nehenehe mau te pereraa moni e faatupu mai i te ati.

“Ua haamata vau i te pere i te 11raa o to ˈu matahiti,” ta Adrian ïa i parau. “Ua haere vau na muri iho i to ˈu metua tane fetii e to ˈu taeae i te faatitiauˈaraa uri. I te haamataraa mea manuïa pinepine roa vau.” Eaha tei tupu i nia ia Adrian? “Eita roa ˈtu vau e mǎtaˈu i te faatia aamu noa—ma te haavare—i to ˈu papa ia noaa ta ˈu moni,” te faataa ra oia e, “e na mua ˈˈe e hope ai ta ˈu mau ahururaa matahiti, eita vau e peapea aˈe i te eiâraa i roto i te afata ume o te fare toa o to ˈu papa no ta ˈu peu pereraa moni.”

Te huti ra o Adrian i te ara-maite-raa i nia i te tahi atu haerea au ore roa. “E ohie oe i te riro mai ei taata faatau,” ta ˈna e faataa ra, “no te mea e au ra e te moni e noaa ia oe i te raveraa i te ohipa e mea iti roa ia faaau-anaˈe-hia i ta oe e manaˈo ra e noaa mai i te pereraa.”—Hiˈo atoa Maseli 13:4; Koheleta 2:24.

O Robert (e ere to ˈna iˈoa mau), ua haamata i te pere i te 12raa o to ˈna matahiti. Te tapao ra o ˈna i te tahi atu â fifi atâata: “E nehenehe oe e vare i te mau peu no nia i te manuïaraa.” Te faataa ra oia: “E mau matini pereraa moni ta to ˈu papa i roto i te fare toa. Ua papu roa ia ˈu to ratou huru tereraa e rave râ vau i te tahi mau mea ma te tiaturi i te mau peu no nia i te manuïaraa no te tamata i te taui i tei tupu mai i muri iho, ma te taumi taa ê i te tapu auri aore ra ma te vaiiho maa taime rii te moni i topa mai. E paraparau atoa te tahi mau taata i te mau matini.” Oia mau, e riro mai, ma te opua ore, e rave rahi feia pere ei feia haamori i te atua no te manuïaraa—e ohipa faautuahia te reira e te Atua.—Isaia 65:11.

Te hiaai rahi i te pereraa moni

Te tahi atu ati omoe o te riroraa mai te peu no te pereraa moni ei onoonoraa tamau. “Ua hau atu i te 2000 tamarii i raro aˈe i te 16 matahiti te afaihia ra e ta ratou mau metua i te Taatiraa feia pere moni no te tauturu ia ratou ia tinai i taua hiaai rahi, i te mau matahiti atoa, e teie rahiraa e faahitihia ra . . . i Beretane o te fifi noa teie e itehia nei ua hau atu râ te fifi omoe.” (The Buzz) Mai te aha te huru o to ratou hiaai rahi? Te parau ra te hoê faataaraa: “Ia riro anaˈe ratou i teie hiaai rahi e tia iho â ratou ia pere, noa ˈtu te manuïa aore ra te pau.”

Te haamanaˈo ra o Robert i te hoê vahine e pere ra e 140 dala marite i te mahana hoê. E no te hepohepo rahi o te hoê taurearea ia noaa ta ˈna moni no te haamaha i to ˈna hiaai rahi onoono i te mau matini hotu taipe aore ra mau matini moni, ua tamata roa oia i te taparahi pohe roa i to ˈna mama! O Paddy, tei haamata i te pereraa moni a vai apî roa ˈi, hoê â ïa to ˈna huru haerea ma te ore e nehenehe e haavi i teie peu pereraa moni. “Ua paari au i roto i te hoê utuafare pere moni,” te haamanaˈo ra oia. “E pere vau i te mau mea atoa. I to ˈu paariraa mai e ua faaipoipo, e rave au i te moni no te pereraa maoti i te hoo mai i te maa na ta ˈu vahine e na ta ˈu mau tamarii, e ua tae roa vau i te opua e haapohe ia ˈu iho.”

Te marei o te mau matini moni

E nehenehe te mau huru pereraa moni atoa e faatupu i teie mau faahopearaa ino, tera râ, te ati rahi roa ˈˈe no te ui apî i teie mahana o te matini moni ïa. O teie ïa “tei faariro-noa-hia ei fifi rahi roa ˈˈe no te mau taurearea pere moni,” ta te Journal of Gambling Behavior, Spring 1989, e parau ra. Teie mau matini tei faahohoˈa-maitai-hia i te feia eiâ hoê noa rima, e “mau ravea aravihi umeraa manaˈo,” te parau ra The Buzz. “Ia hau oe i te hauti, e hau atu â ïa to oe hinaaro e hauti.”

Mea tano anei ia pere moni, noa ˈtu te rahi o te hinaaro, i te mea ua haamau-aˈena-hia te huru manuïaraa ia pau iho â oe hau atu i tei noaa ia oe? Te faataa ra Young People Now nafea ia manuïa i te na ôraa e: “Eiaha roa e horoa na te taata vare ohie noa te ravea ia manuïa noa ˈˈe, ia au i te parau matauhia. Eita roa te matini hotu taipe e na reira . . . [Mai te peu] e tuu oe e £10.00 i roto i te matini, i te rahiraa o te taime e tapea ïa e £7.00 e e faahoˈi mai e £3.00.”

E ere ïa i te mea maere ia faˈi anaˈe o Mark Griffiths, taata maimi i te mau faahopearaa o te pereraa moni i nia i te ui apî: “Te ravea hoê roa ia monihia oe i te matini hotu taipe eiaha oe ia hauti ia hoo mai râ oe i te matini moni e o vera ma te hauti.” Mea maitai anei ia faaô ia oe i roto i teie ohipa faufaa ore?

Noa ˈtu te huru, ua hamanihia teie mau matini ma te aravihi ia hiaai hua oe i te hauti hau atu â. Nafea ïa? Ma te faaite mai e toru reni hohoˈa hotu taipe maoti i te reni manuïaraa anaˈe iho! Te faataa ra te Young People Now: “E faaitehia te reni i nia aˈe e i raro aˈe i te mau reni manuïaraa no te faatiaturi i te taata pere e ‘ua fatata roa i te manuïa’ e na te reira e turai ia ratou e tamata faahou â.” E piti na taipe manuïaraa e te toru aita ïa i manuïa no te faaite e ua fatata roa i te manuïa, mea pinepine te taata pere e manaˈo e ua “fatata i te manuïa,” e na te reira e faaitoito ia ˈna e tamata faahou—e faahou, e faahou â.

E ohipa mâtauhia râ te reira i roto i te ohipa pereraa moni. E faanaho te mau fare hamani matini i te mau matini e te mau hauti pereraa moni no te horoa i te manaˈo e aita te taata i pau, ua fatata râ oia i te manuïa! Ua fatata roa oe i te manuïa! No te reira e hinaaro noa oe e hauti no te oaoa rahi ta oe i ite i te piriraa ˈtu i te “manuïaraa.” A amui atoa i te reira te mau mori purapura e te maniania, e e taa rii ia oe te manaˈo o te puai e ume ra i to oe feruriraa e o te faaohipahia ra no te turai ia oe ia hauti—ia tamau i te hauti—e ia tamau i te pau.

Te raveraa i te faaotiraa tano

Te ravea hoê roa eiaha ia hiaai rahi i te pere moni, a tahi, o te ore-roa-raa ïa e pere moni. A maue ê i te mau huru pereraa moni atoa, noa ˈtu te iti te moni e tuuhia ˈtu. Ua haamata e rave rahi feia mâtau i te pere moni i te roaraa o to ratou oraraa ma te pere moni toata. E mai te peu tei mua oe i te maiti e te pereraa moni, a feruri i te aˈoraa a Iesu Mesia i roto i te Mataio 7:17: “E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.”

A feruri i te reira: Eaha mau na ta te pereraa moni e faatupu i roto i te oraraa o te taata? E tauturu ra anei i te taata ia faatupu i te mau hotu o te varua a te Atua mai te oaoa, te hau, e te hitahita ore, aore ra e itehia mai te iria, riri taue noa, e te nounou? (Galatians 5:19-23) A haamanaˈo, e faautua te Atua i te nounou. Ia nounou oe hoê noa taime e au-ore-hia oe e a ˈna. A ui ia oe iho, e mau amuimuiraa maitai anei te feia pere no te ui apî kerisetiano. (Korinetia 1, 15:33) A haamanaˈo e “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Aita anei te pereraa moni e tavini ra i te opuaraa a te Diabolo ra o Satani? No te aha ïa e riro ai oe i te pereraa moni?

I te faaô-matamua-raahia te loto a te hau i Ilerane, ua topa-oioi-hia to ˈna iˈoa te moni aufauhia e te feia maau! Te faataa maitai ra teie mau parau i te pereraa moni. O vai te hinaaro ia faarirohia ei taata maamaa e ma te ravehia mai ta ˈna mau faufaa titauhia no te oraraa ia topa anaˈe oia i roto i te ao nevaneva a te pereraa moni? Auaˈe, ua ite oioi o Anederea e o Julian (tei faahitihia te parau i te omuaraa) e hauti maamaa mau te pereraa moni. Ua ite papu raua i to ˈna mau ati atâata mau e ua maue ê atu i te reira. “Atira noa ˈtu,” ta raua i parau, “te vai nei te mau ohipa maitai aˈe i roto i te oraraa i te haamâuˈaraa i ta oe moni i te pereraa moni.”

[Hohoˈa i te api 16]

E nehenehe oe e riro i te pereraa moni noa ˈtu te iti o te moni ta oe e tuu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono