Te huiraatira o te ao nei—Eaha to mua ia ˈna?
MAU FARE haapaoraa ore, te oraraa reporepo, te maa e te pape mâ varavara, te maˈi, te navai-ore-raa te maa—o teie mau mea ïa e e rave rau â mau fifi te tupu mau nei i te mahana taitahi o te oraraa o te rahiraa o te huiraatira o te ao nei. Mai ta tatou i ite iho nei, te rahiraa o te mau taata tera to ratou huru oraraa, ua nehenehe ratou e faaruru i te reira e e tamau i te oraraa i te mau mahana taitahi.
Eaha ïa te parau no a muri aˈe? E tamau noa anei râ te taata i te faaoromai i teie mau fifi o te oraraa e a muri noa ˈtu? No te faarahi i te fifi, eaha ïa te parau no nia i te haamouraa ta te feia aivanaa paruru i te natura e te tahi atu mau taata e tohu nei no te mea te maraa tamau ra te huiraatira? Te parau nei ratou e te faaino nei tatou i to tatou nohoraa ma te haaviivii i te reva, te pape, e te repo fenua titauhia no to tatou ora. E faarahi atoa ratou i te parau no te mahanahanaraa te fenua—na roto i te mau mahu mai te mahu carbonique, te méthane, te chlorofluorocarbones (taoˈa no te faatoetoe e no te tinai i te mahanahana, te uira, e te maniania), no reira te reva e veavea ˈi e e taui roa ˈi te huru o te mataˈi, e e mau faahopearaa ati mau to mua. No teie mau mea anei e mou ai te huru o te oraraa i mâtauhia e tatou? E hiˈopoa maite anaˈe tatou i te tahi o te mau uiraa rarahi.
Ua rahi roa anei te taata?
A tahi, e maraa noa anei te huiraatira o te ao nei e a muri noa ˈtu? E haapapuraa anei e vai ra e e naeahia ehia rahiraa taata? Ua ite-maitai-hia e te maraa noa ra te huiraatira noa ˈtu te mau tutavaraa no te faataime i te fanauraa. Te maraaraa i te matahiti hoê ua fatata ïa e 90 mirioni taata (e tuea ïa i te tahi atu Mexico). E au ra e aita e vai nei te tiaturiraa e iti mai te reira. Ma te hiˈo atea, te farii ra te rahiraa o te feia tuatapapa i te numera o te huiraatira e e naeahia iho â te hoê otia. Teie te uiraa i to ratou manaˈoraa, eaha te otia e anafea.
Ia au i te mau faaotiraa a te Hau Amui i te pae no te Moni tauturu i te huiraatira, e taiohia paha 14 miria taata hou te otia e naeahia ˈi. Te manaˈo nei râ te tahi atu pae e naeahia te numera rahi i ropu i te 10 miria e te 11 miria taata. Noa ˈtu te huru o te tupuraa, teie te mau uiraa faufaa roa: ua rahi roa anei te taata i reira? E nehenehe ra anei te fenua e farii tataipiti aore ra tataitoru te rahiraa taata e vai ra i teie nei?
Ia au i te hoê hiˈoraa na nia i te numera noa, ia 14 miria taata i te ao taatoa e naeahia ïa e 104 taata i te kilometera tuea hoê. Mai ta tatou i ite aˈenei, i Hong Kong e taiohia ïa e 5 592 taata i te kilometera tuea hoê. I Holane, e numerahia e 430 taata i te kilometera tuea hoê, i Tapone e 327 ïa taata i te kilometera tuea hoê, e e mau fenua teie e fanaˈo ra i te huru oraraa maitai aˈe. Mea maramarama maitai, noa ˈtu e e tae roa te huiraatira o te ao nei i taua otia ra i tohuhia, e ere te numera o te taata te fifi.
E ravai anei te maa?
Eaha ïa te parau no nia i te maa e hinaarohia ra? E nehenehe ra anei te fenua e faahotu mai i te maa navai no te faaamu 10 miria aore ra 14 miria taata? Ua ite-maitai-hia, aita i ravai i teie nei te maa hotu o te ao nei no te faaamu i teie rahiraa taata. Parau mau, e faaroo pinepine tatou i te parau no te oˈe, te navai-ore-raa te maa, e te pohe poiâ. Teie ra anei te auraa e aita tatou e faahotu nei i te maa navai maitai no te faaamu i te taata i teie nei, ma te ore ïa e faahiti ia tataipiti aore ra taitoru hau atu i teie nei?
E uiraa fifi mau teie ia pahonohia ˈtu no te mea tei te huru ïa o te auraa o te parau “navai.” Aore te mau hanere mirioni taata o te mau fenua veve roa ˈˈe o te ao e ravai ra i te maa noa ˈtu to ˈna iti no te tamaa ma te au, e i te hoê â taime, ua roohia ïa te feia e ora ra i roto i te mau fenua ona e te maono i te maˈi i te amu-hua-raa i te maa maitai roa—e maˈi patia, e mariri aitaata, te maˈi mafatu e te vai atu â. Mea nafea e fifihia ˈi te huru o te maa? I te hoê noa ïa numeraraa, e titauhia e 5 kilo sitona no te hoê kilo iˈo puaatoro tano no te faraipani. Ei faahopearaa, e pau i te hoê taata i nia i te maha e amu ra i te iˈo puaatoro te afaraa ïa o te sitona ta te ao e faahotu ra.
No nia i te rahiraa taatoa o te maa hotu, a tapao na i ta te buka Faraoa no to te ao e parau ra: “Ahiri e tufahia te maa hotu o te ao no te mau taata atoa o te ao nei, ma te faaiti i te haamauˈaraa, e ravai ïa no te taata taitahi. Eita paha e ravai roa, e ravai râ.” Ua tuuhia teie parau i te matahiti 1975, ua hau ïa i te 15 matahiti i teie nei. Mai te aha ïa te huru i teie nei mahana? Ia au i te Piha maimiraa a te ao no te pae o te maa, “i na piti ahuru matahiti i mahemo, ua maraa te rahiraa maa o te ao, hau aˈe i tei anihia. No reira, i teie nei mau matahiti, ua topa mau te tino moni hoo o te mau maa i nia i te mau matete o te mau nunaa.” Te faaite nei te tahi â mau maimiraa e ua topa te moni hoo no te maa mai te raiti, te to papaa, te huero soja, e te tahi atu mau pipi i te afaraa e hau atu i roto i taua area ra.
Eaha mau te auraa o te reira, teie ïa, te fifi o te maa e ere ïa tei te rahiraa o te maa e faahotuhia ra, tei te rahiraa maa râ e amuhia ra e tei te mau peu ia tamaa anaˈe. Ua itehia mai na roto i te mau maimiraa apî te ravea no te faahotu mai i te raiti, te sitona e te tahi atu mau huero apî ia tataipiti te hoturaa i to teie nei. Tera râ, te rahiraa o te mau maimiraa no nia i taua tuhaa ra tei nia ïa i te mau auhune moni rahi mai te avaava, te tomati no te haamaha i te hiaai o te feia ona maoti i te faaî i te opu o te feia veve.
Eaha te parau no nia i te natura e haaati ra ia tatou?
Te haamata ra te feia e anaanatae maitai ra i teie tumu parau, i te taa maitai, e te maraaraa te huiraatira o te hoê noa teie o te mau tumu e haafifi ra i te oraraa maitai o te huiraatira no a muri aˈe. Ei hiˈoraa, i roto i ta raua buka Te maraa-oioi-raa te huiraatira, te horoa ra o Paul raua o Anne Ehrlich i te manaˈo e te faahopearaa a te ohipa a te taata i nia i te natura e haaati ra ia tatou e nehenehe ïa e faataahia mai teie te huru: Faahopearaa = huiraatira × oraraa ona × te faahopearaa a te mau ravea aivanaa apî i te mau mahana taitahi i nia i te natura.
Ia au i teie niu, teie ïa te manaˈo o na taata papai, e ua î roa ïa te mau fenua mai te Fenua Marite i te taata, eiaha na nia i te numera o te taata, no te mea râ, to ratou oraraa ona tei te huru o te pau rahi o te mau maitai o te natura e te ino-rahi-raa te natura i ta ratou mau ravea e mau mauhaa ite aivanaa.
E au ra e te turu ra te tahi â mau maimiraa i te reira. Te faahiti ra te vea The New York Times i te taata haapao i te pae faanavairaa faufaa o Daniel Hamermesh, i te na ôraa e ‘te mahanahanaraa te fenua i te mau mahu ua tuea ïa i te rahiraa o te ohipa i te pae faanavairaa faufaa hau aˈe i te numera o te taata. E tuu te taata Marite oraraa au noa i te mahu carbonique 19 taime hau aˈe i te taata Inidia oraraa au noa. E e nehenehe mau e faaotihia, ei hiˈoraa, e e haamou vave te fenua Paratira puai i te pae faanavairaa faufaa e te iti te huiraatira i ta ˈna mau ururaau heeuri i te fenua Paratira navai ore e te maraa-oioi-raa te huiraatira.’
Ma te horoa fatata i te hoê â manaˈo, te tapao ra o Alan Durning no te Piha maimiraa i te pae hiˈopoaraa i te ao: “Ua haamau te miria taata ona roa ˈˈe o te ao nei i te hoê huru oraraa nounou taoˈa e te haamauˈa rahi i te taoˈa no reira i roohia ˈi to tatou palaneta i te ati. Te huru oraraa o teie mau taata ona—taata faahoro pereoo, amu iˈo puaatoro, inu pape soda, hoo i te taoˈa te tia ia faaruehia i muri iho—ua riro ïa ratou ei ati no te natura o te ore roa e tia ia faaauhia i te tahi noa ˈˈe fifi peneiaˈe râ te fifi i te maraaraa te huiraatira.” Te tapao ra oia e teie “paeraa ona roa ˈˈe” o te huiraatira o ratou teie e tuu nei e iva i nia i te ahuru o te mau chlorofluorocarbone e ua hau i te afaraa o te mau mahu tamahanahana o te faaino nei i te natura.
Te uiraa mau
Ia au i tei tauaparauhia iho nei, e au ra e, aita te manaˈo e tano ra ia pari-anaˈe-hia te maraaraa te huiraatira ei tumu hoê o te mau ati e vai ra i mua i te huitaata nei. Te fifi e vai ra i mua ia tatou e ere ïa te ereraa i te vahi nohoraa aore ra aita te fenua e faahotu nei i te maa ravai ia tamaa maitai te taata taitahi aore ra e pau vave noa te mau maitai o te natura. E mau tapao noa teie e faaite nei i te ati. Teie iho â ïa te fifi, te rahi noa ˈtura te feia e hiaai hua nei i te faarahi roa i ta ratou mau taoˈa materia ma te ore e feruri e eaha te tupu mai i muri iho. No teie hiaai maha ore ia hau atu â, e pau rahi te itehia ra i te pae no te natura, no reira e mauˈa vave ïa te mau maitai o te fenua. E nehenehe atoa e parauhia, te fifi mau e ere tei te numera tei te huru râ o te huitaata.
Teie te huru faataaraa a te taata papai o Alan Durning: “I nia i te fenua, i roto i te pape e te reva i reira te mau mea e ora ˈi ma te ino ohie noa hoi, te hopea hoê roa o te huitaata, tei to tatou ïa huru i te taotiaraa ia tatou iho, niuhia i nia i te hoê manaˈo morale fariihia e te rahiraa i te faaitiraa i te haapau e te iteraa i te haafaufaa i te mau mea e ere i te materia.” Mea maitai teie huru hiˈoraa, e tia râ ia uihia ˈtu, e farii ra anei te mau taata i te mau vahi atoa ma te aau tae i te taotia ia ratou, i te faaiti i te haapau, e te imi i te mau faufaa e ere i te materia? Mea fifi roa ïa. Ia au i te huru oraraa o teie tau oia hoi te faatia-noa-raa i te mau mea atoa e te titau i te mau mea e navenave ai, e ohipa ê roa ïa te tupu mai. I teie nei mahana te ora ra te rahiraa o te taata na nia i teie parau: “E amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.”—Korinetia 1, 15:32.
Noa ˈtu e e ara mai te tahi mau taata i mua i teie mau tupuraa e e haamata ratou i te taui i to ratou huru oraraa, eita tatou e nehenehe e faahoˈi oioi noa i te mau mea i to ratou vairaa. Ua riro te mau rahiraa pǔpǔ paruru i te natura e te mau huru oraraa apî i pûpûhia ˈtu i teie mau roaraa matahiti ei haapapuraa i te reira. Ua manuïa vetahi a riro ai ei parau apî rahi i roto i te mau vea, ua ohipa mau râ anei ratou i nia i te huru haerea o tei parauhia te totaiete i mâtauhia? Mea iti roa. Eaha te fifi? Ua haamauhia te amuiraa taatoa o te mau mea—te tapihooraa taoˈa, te mau peu tumu, e te mau ohipa politita—no te tururaa i te manaˈo e hamani i te mau taoˈa hoo e tahito oioi noa e te tia ia faaruehia i muri iho. I roto i teie huru tupuraa, eita e itehia te hoê tauiraa ma te ore e faaapî roa i te niu iho o te mau mea atoa. E e titau te reira ia haapii-faahou-hia te taatoaraa.
E oraraa maitai aˈe anei to mua?
E nehenehe e faaauhia teie tupuraa i te hoê utuafare e ora ra i roto i te hoê fare nahonaho maitai i te mau tauihaa atoa ta te hoê taata i horoa ei ô. Ia maitai roa to ratou faaearaa, ua faatiahia ratou ia fanaˈo i te mau mea atoa e vai i roto i te fare. Eaha te tupu mai ia haamata teie utuafare e vavahi i te tauihaa, e faaino i te tahua, e tuparari i te mau haamaramarama, e haafifi i te taheraa pape ino i rapae au, e huti faarahi i te puai uira hau aˈe i tei hamanihia, ma te haapoto noa, ma te opua mau e vavahi roa i te fare? E hiˈo noa anei te fatu fare ma te ore e ohipa noa ˈˈe. Eita ïa. Ma te feaa ore e ohipa o ˈna no te tiahi i te feia tarahu e vavihi ra i to ˈna fare i rapae au e i muri iho e tatai o ˈna no te faaapî faahou. Eita te hoê noa ˈˈe taata e parau e e ere teie ohipa i te mea tano.
Eaha ïa te tia ia parauhia no nia i te utuafare o te mau taata? E ere ra anei tatou mai te feia tarahu fare e ora ra i roto i te hoê fare nahonaho roa i te mau tauihaa atoa i pûpûhia mai e to tatou Poiete, te Atua ra o Iehova? Oia mau, mai ta te taata papai salamo e na ô ra: “No Iehova te fenua e te î atoa i nia iho; te mau fenua o te ao nei, e te feia atoa e parahi i reira.” (Salamo 24:1; 50:12) Aita te Atua i horoa noa i te mau mea atoa titauhia no te oraraa—te mahana, te mataˈi, te pape, e te maa—ua horoa faarahi ra oia i te reira e ua rau te huru ia oaoa tatou i te oraraa. Mai te feia tarahu fare ra, eaha ïa te huru haerea o te huitaata? Ma te peapea mau, e ere i te mea maitai roa. Te faaino mau nei tatou i teie fare nehenehe roa i reira tatou e ora ˈi. Eaha ïa ta te fatu fare, o te Atua ra o Iehova e rave?
‘E haamou oia i te feia e faaino nei i te fenua’—tera ïa ta te Atua e rave! (Apokalupo 11:18) E nafea o ˈna i te ohiparaa? Te pahono nei te Bibilia: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.
Eaha ta tatou e nehenehe e tiai i raro aˈe i te Basileia o te Atua o te vai e a muri noa ˈtu? I roto i te mau parau a te peropheta ra o Isaia, te faaite-atea-hia maira te mau mea e tupu a muri aˈe:
“E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata, e vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa; e ore ratou e faafanau i te tamarii pohe noa: e tamarii hoi ratou na tei haamaitaihia mai e Iehova: ratou, e ta ratou atoa ra mau tamarii.”—Isaia 65:21-23.
Auê ïa oraraa faahiahia mau no te huitaata no a muri aˈe! I roto i taua ao apî a te Atua, aore roa te huitaata e roo-faahou-hia i te mau fifi mai te fare, te maa, te pape, te maˈi, e te haapao ore. I te pae hopea, e nehenehe te huitaata faaroo, i raro aˈe i te aratairaa a te Atua, e faaî i te fenua e e haavî, ma te ore e haafifi-faahou-hia e te maraa-oioi-raa te huiraatira.—Genese 1:28.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
No te aha e mea moni rahi te maa?
Noa ˈtu e topa te moni hoo mau o te maa, ta tatou ra i ite te maraa noa ra te moni hoo o te maa. No te aha? Te hoê tumu ohie mau o te oraraa ïa i roto i te oire. No te faaamu i te rahiraa taata o te mau oire rarahi o te ao nei, e tia ia afaihia te maa na te vahi atea roa. I te fenua Marite, ei hiˈoraa, “te maa e amuhia ra e afaihia ïa na nia e 2 100 km te atea mai te vahi faaapu e tae atu ai i roto i te mereti,” o te parau ïa a te hoê maimiraa no nia i te Hiˈopoaraa i te ao. E tia i te feia hoo i te aufau eiaha te maa noa, oia atoa râ te mau haamauˈaraa ite-ore-hia no nia i te faaineineraa, te tuuraa i roto i te mau afata e te afairaa ˈtu te reira.
[Tapura i te api 10]
(Hiˈo i te papai)
E tapea te reva e haaati ra i te fenua i te veavea o te mahana. Eita râ te veavea tuuhia e te taata—hopoihia e te hihi infrarouge—e mâˈi ohie noa, no reira ïa e mahanahana rahi ai te fenua
Mahu tamahanahana i te fenua
Te hihi mahana e mâˈi
Te hihi infrarouge e ore e mâˈi
[Hohoˈa i te api 12]
E titauhia e 5 kilo sitona no te hoê kilo iˈo puaatoro tano no te faraipani. No reira ïa, e pau i te hoê taata i nia i te maha e amu ra i te iˈo puaatoro te afaraa ïa o te sitona ta te ao e faahotu ra