Te Apooraa a te mau Ekalesia o te ao nei—Autahoêraa aore ra huenaneraa?
Na te taata papai a A ara mai na! i Auteraria
UA HAAMATA te tairururaa i te 7 no febuare 1991, i nia i te mahora faahiahia mau o te Fare haapiiraa tuatoru rahi no Auteralia i Canberra, Auteralia, te oire pu o te nunaa. Ua taiohia tau 4 000 feia e ere i te ekalesiatiko e tau 316 raatira faaroo no roto mai i te hoê hanere fenua o tei tae mai. Ua faatupuhia na rururaa na mua ˈtu e ono a te Apooraa a te mau Ekalesia o te ao nei i roto e rave rau mau fenua i roto i tau 35 matahiti, mai te matahiti 1948 mai â i Amsterdam, i Holane.
Eaha mau na te Apooraa a te mau Ekalesia o te ao nei? E ere i te hoê Ekalesia rarahi. E autahoêraa râ o te mau ekalesia, te hoê vahi tairururaa no te tauaparau no nia i te mau manaˈo. Ua vauvauhia mai te oreroraa parau fariiraa o te hituraa o te tairururaa e te faatere hau matamua no Auteralia, o Robert J. Hawke—noa ˈtu e ua riro oia ei taata faaroo papu ore. Te tumu parau i maitihia no teie tairururaa e piti hebedoma, ua faahitihia ïa mai te hoê pure ra te huru: “A haere mai e te Varua Moˈa—A faaapî i te Poieteraa taatoa!”
Teie râ, ua faaatea ê te tauiraa manaˈo-ore-hia o te mau ohipa o te ao nei i te huru e te mau titauraa a te mau tia, i te faaapîraa na roto i te varua maitai no te faahiti i te politita e te tiaraa morare o te tamaˈi o te Ooa no Peresia. Ua turai teie fariu-oioi-raa o te aparauraa i te pae varua ia Sir Paul Reeves, te hoê arii epikopo no te Ekalesia no Beretane e te tavana rahi tahito no Niu Zelani, ia faahiti i to ˈna maere rahi: “Te tatamaˈi nei matou, i roto i teie mau huru tairururaa, no nia i te mana, aita roa ˈtu hoi e tuearaa e te Varua Moˈa.” Ua tamata te arii epikopo no Canberra i te faaiti i te faufaa o te feiiraa i te na ôraa e: “Te autahoêraa, e ô ïa no ǒ mai i te Varua Moˈa. Te taa-ê-raa au mau, e ô ïa no ǒ mai i te hoê â Varua Moˈa.”
Ua faaite atoa o David Gill, papai parau rahi a te Apooraa a te mau Ekalesia o te ao nei, i to ˈna peapea i te mea e te haamǎtaˈu-atoa-hia ra te tiaraa o te Apooraa, ma te tapao e te rahi noa ˈtura te turu a te faanahonahoraa i te mau pǔpǔ e haa ra no te tahi tumu o te imi ra i te hoê ravea no te faateitei i ta ratou mau titauraa taa ê.
Te faatoroaraa i te mau vahine—Te rahi noa ˈtura te amahamaharaa
Ua opua-atoa-hia e tauaparau no nia i te tiaraa o te vahine i roto i te ekalesia no teie nei tau, aita râ te mau vahine i oaoa. Te manaˈo nei te rahiraa o ratou e na te tane e faatere ra i te Ekalesia. Ua faataa poto noa mai o Lois Wilson no Canada e: “Ua ino roa te mau huru raveraa a te Apooraa a te mau Ekalesia o te ao nei i te pae morare, e aita vau e manaˈo ra e tera ta Iesu i opua.” Eaha te tumu o teie inoino? Te na ô ra te vea ra Canberra Times e: “Aita te mau vahine i mauruuru e ua amuamu ratou i to ratou pae no te mea ua haamǎtaˈuhia ratou ia ore ratou ia farii i te faatoroaraa i te pu rahi a te Apooraa. Ua parauhia ˈtu te hoê vahine e e hurihia oia i rapae i ta ˈna Ekalesia no te tamata i te faataui i to ˈna manaˈo ia ore oia ia farii i te toroa.”
Eaha ˈtura no te tumu parau i te pae varua?
Ua haapeapea vetahi i te mea e aita te tairururaa i haapuai maitai i te parau i nia i te huru o ta ˈna ohipa i te pae bibilia aore ra i te pae no te faaroo. Eita ïa e maerehia inaha te rahiraa o te mau tumu parau i opuahia e tuatapapa, e mau ohipa ïa i te pae politita. Oia hoi, i roto i te mau tabula i neneihia no nia i te tairururaa, ua itea mai i te taata taio te hoê noa faahororaa haihai roa i roto i te Bibilia.
Ua parau te vea faaroo ra National Outlook e “ua faahohoˈa” o David Gill “i te manaˈo o te tahi atu feia o tei tae atu i te mau haaputuputuraa a te Apooraa aita i maoro aˈenei, e ia au i ta te hoê taata i parau iho nei, ua haere atu ratou ma te tiaturiraa rahi ua hoˈi mai râ ma te manaˈo faufaa ore e aita hoê aˈe mea i noaa mai.”
I te tahi atu pae, i to te feia e poia ra e e poiha ra i te pae varua haereraa ˈtu ia Iesu Mesia ra, aita ratou i hoˈi atu ma te “manaˈo faufaa ore e aita hoê aˈe mea i noaa mai.” Ua hoˈi atu ratou ma te tamǎrûhia: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.”—Mataio 11:28-30.