VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/10 api 20-21
  • Te farereiraa e te dingo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te farereiraa e te dingo
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nohea mai oia?
  • E nehenehe anei e faarata ia ˈna?
  • Te hoê haamǎtaˈuraa no te feia faaapu
  • Te mau faanahoraa moni rahi
  • Animala amu taata?
  • A mataitai i te fenua, a mataitai i te mamoe!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
A ara mai na! 1991
g91 8/10 api 20-21

Te farereiraa e te dingo

Na to matou taata papai i Auteralia

I AUTERALIA, mea maoro i teie nei to te taata aimârôraa no nia i te dingo. E tia anei ia vaiiho i teie animala ia ora i roto i te fenua aihere auteralia? Aore ra e animala haapohe anei oia te tia ia opani e ia taparahi e ia ore roa ˈtu?

E urî oviri te dingo. Mea poto oia, e huruhuru poto e te manina maitai to ˈna, e mea etaeta e mea oeoe maitai to ˈna tariˈa. Ia paari oia, e naeahia oia e 60 tenetimetera i te tapono e fatata e 1,20 metera mai te ihu e tae atu i te hopea o te aero, te hoê aero huruhuru meumeu e naeahia i te toru ahuru tenetimetera. Ia faaauhia raua, mea aano aˈe to ˈna apu upoo e mea roroa aˈe to ˈna niho i te urî rata, teie râ, e nehenehe teie nau huru urî e apitihia. To ˈna iˈoa, te dingo, o te iˈoa ïa i topahia e te mau aborigènes (te feia tumu no Auteralia) no te pae no Sydney, e no te matahiti 1790 mai â, te papai matamua i iteahia mai.

E itehia te dingo na te fenua Auteralia taatoa, eiaha râ i te Hau no te motu no Tasmanie. Mea nehenehe to ˈna huruhuru i roto i te mau peni mauouo rii, rearea maramarama, uouo, ravarava-uteute pao, peni tutae auri, ravarava e huti i nia i te rearea, aore ra ereere. Te mau taura dingo mau, ia paari anaˈe ratou, mea uouo te hopea o to ratou aero, e e avae uouo atoa to ratou, noa ˈtu eaha te peni o to ratou huruhuru.

Nohea mai oia?

E ere te dingo i te animala tumu no teie fenua rahi tei î i te mahana. Te manaˈohia ra e ua afaihia mai oia na nia i te pahi. Afea râ e na vai, aita ïa i ite-papu-hia. Te manaˈo papu roa ˈˈe no te faataa e nohea mai te dingo, oia hoi e no roto mai oia i te luko inidia. Te faaite ra te mau ivi tahito i te hoê auraa piri roa e te urî no te peho no Indus tei noaa mai na roto i te taatiraa o te urî rata e te luko inidia.

Hoê â atoa oia e te luko na roto i ta ˈna huru oˈuoˈu maniania ore e to ˈna tuô: te hoê tuô maoro maoti i te aoaraa. Ia au i te parau a te taata, na te mau ratere no Inidia mai, na nia i te mau pahi e nehenehe e tere na nia i te moana, i afai mai i te dingo, na mua ˈˈe i Timor (Indonésie), e i muri iho, i te pae Apatoa aˈe, i Auteralia.

E nehenehe anei e faarata ia ˈna?

Ua riro te fanauˈa dingo ei taoˈa huruhuru menemene nehenehe mau. I te tau tahito ra, e rave na te mau aborigènes i te mau dingo ei mau animala rata na ratou. Teie râ, ia paari anaˈe te mau fanauˈa, e hoˈi atu iho â ratou i te oraraa oviri.

Ia faahitihia te parau no te faaaravihiraa i te dingo, aita te orometua haapii ra o N. MacIntosh, no te fare haapiiraa tuatoru no Sydney, e haapeapea ra. Te parau ra o ˈna e, noa ˈtu to ratou aravihi rahi, to ratou faaoromai e to ratou here i te mau animala, aita roa ˈtu te feia faaaravihi i te urî na te mutoi, i manuïa i te faaauraro i te dingo.

I te tahi aˈe pae, te parau ra o George Bingham, e rave ra i te ohipa e te mau dingo fatata e piti ahuru matahiti i teie nei, e te mau animala o ta ˈna i rave, mea tiaturi roa ïa ratou e te hauti, e ere roa ˈtu i te mea ino. Teie râ, te farii ra oia e mai te peu e eita e haapaohia to ratou huru natura, e nehenehe ratou e faahuehue e e vavahi i te mau tauihaa, ma te ore râ e riro ei animala taehae. Te farii atoa ra oia e mea puai roa te pii o te natura i roto i teie mau animala e te faaara ra oia e ia vaiihohia te hoê dingo faaratahia ma te tiamâ, e faarue oioi noa oia i to ˈna huru auhoa no te riro ei animala ěê.

Te hoê haamǎtaˈuraa no te feia faaapu

Noa ˈtu e mea au roa na te dingo te mau horomiriraa, e animala oviri e te hahaere noa oia, e oˈuoˈu oia i te animala ma te mâha ore e e nehenehe oia e taparahi i te mau nǎnǎ mamoe aore ra puaatoro. Mea varavara roa oia i te oˈuoˈu e te tahi atu mau dingo. Ia au i to ˈna natura, e animala faaea hoê noa oia, i te tahi râ taime, e oˈuoˈu oia e te tahi apiti, no te haru iho â râ i te hoê animala rarahi mai te kangourou. I reira ra, e haru te hoê o te mau dingo i te aero aore ra te avae o te animala e oˈuoˈuhia ra, area te tahi ra, e ouˈa ˈtu ïa oia i nia i to ˈna arapoa.

Ua rau te huru o te mau ravea a te dingo. Mea pinepine, e apee noa oia e rave rahi hebedoma i te mau mamoe e to ratou tiai; ia faaatea ê anaˈe te hoê animala i te nǎnǎ rahi, e horo atu oia e haru ia ˈna. Aore ra, e rave rahi mahana te maoro, e haamatau mǎrû noa oia i te hoê puaatoro ufa ia ˈna, e ma te ore e faaara, e haru oia i ta ˈna fanauˈa.

Te faatia ra vetahi feia faaamu animala e ua amuhia te afaraa o ta ratou mau fanauˈa mamoe aore ra fanauˈa puaatoro apî e te mau dingo. I roto noa e maha avaˈe, ua pau ta te hoê taata faaamu animala e 900 mamoe i nia e 5 500. Te mea atoa e riri roa ˈi te mau fatu fenua, oia hoi mea pinepine te hoê dingo i te taparahi i te hoê animala no te amu noa i te tahi maa vahi iti.

Te taahia ra ïa e no te aha te dingo e faarirohia ˈi ei hoê o te mau animala no Auteralia o te faaamahamaha ra i te taata. Ia au i te manaˈo o te rahiraa o te feia faaamu animala, e taparahi oia i te animala ma te ino rahi e te aravihi. Area te feia e paruru nei i te natura ra, te haa nei ratou ia paruruhia o ˈna mai te tahi atu mau animala no Auteralia, e te faahiti nei ratou i ta ˈna ohipa faufaa e rave ra—inaha, e tamâ te dingo i te mau tino o te mau animala pohe.

Te mau faanahoraa moni rahi

No te faaiti i te parareraa o te mau dingo, ua faatiahia, i rotopu i te tahi atu mau ravea, te hoê aua i nia hau atu i te 8 000 kilometera e 2,50 metera te teitei. Te parauhia ra e mea roa aˈe teie “aua rahi paruru dingo” i te patu no te fenua Taina. Mea rahi te moni i pau no te patu i teie aua, no te tapea i te mau dingo i te pae apatoerau, i te atea ê i te fenua o te mau mamoe, i te pae apatoa roa. I roto i te tahi atu mau ravea, te mea aravihi aore ra eita, te vai ra te mau herepata aore ra te mau pupuhi e faaohipahia ra e te mau “doggers” tera to ratou toroa, oia hoi te feia oˈuoˈu dingo. Aore ra te mau arainu taero, te taora-roa-hia mai na nia i te manureva. Teie râ hoi, mea pinepine e pohe atoa te tahi atu mau animala oviri.

Animala amu taata?

E tae roa mai i teie mahana, aitâ i faaroohia aˈenei ma te papu maitai e ua haru te mau dingo i te mau taata, te hoê anaˈe animala aore ra te hoê pǔpǔ. Ia ora ratou i pihai iho i te nunaa taata, e animala amu tino pohe ratou e e amu ratou i te mau mea atoa o ta ratou e paheru i roto i te mau farii pehu. I roto i te fenua aihere no Auteralia, e oˈuoˈu ratou e e amu ratou i te mau animala nainai aˈe ia ratou, mai te rapiti, te opossum, te phascolome, te animala mai te iore ra te huru e te mau wallabies iti.

No te faataa e i roto i teihea pǔpǔ a te Bibilia e tuu ai i te dingo, ‘te animala oviri’ aore ra ‘te animala rata,’ aita ïa i taahia. (Genese 1:25) Noa ˈtu râ eaha te huru e noa ˈtu eaha te parau e faahitihia i nia ia ˈna, eita e ore e e ora atoa te dingo no Auteralia, e ta ˈna mau fanauˈa mea mǎrû roa hoi ia horomiri i roto i te Paradaiso, ia faaoaoa te poieteraa animala taatoa i te taata e ia faahanahana oia i te maramarama e te here a to ˈna Poiete.—Isaia 11:6-9.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono