VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/10 api 17-19
  • Te haapao ra anei outou i te mau tapao faaara a to outou tino?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapao ra anei outou i te mau tapao faaara a to outou tino?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tapao faaararaa
  • A faaroo i to outou tino
  • Te mau area taime taa ê
  • Te taahia ra te reira hau atu â
    A ara mai na! 1995
  • No te aha to ˈu tino taui ai?
    A ara mai na! 1990
  • Te faaite ra te mau taurearea i te parau apî maitai i Afirika
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te faarururaa i te tau faaearaa maˈi avaˈe
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/10 api 17-19

Te haapao ra anei outou i te mau tapao faaara a to outou tino?

Na to matou taata papai i Irelane

UA FAREREI o Una e ta ˈna tane o Ron i te mau taime mauiui mau e te peapea rahi. Ua haamata te reira i te hoê po toetoe no tenuare, i to Una rooraahia i te mauiui. Ua faataa maira te taote ta Ron i taniuniu atu i te tahi aifaito-ore-raa o te mau oromona no roto mai i te mau vairaa huero e ua faaoti aˈera oia e e tia ia afai ia ˈna i te fare maˈi. A faahoro ai o Ron na nia i te purumu pouri e te atâta na roto i te mouˈa no te haere i te fare maˈi e 80 kilometera i te atea, ua tahe te toto o Una e te mauiui rahi ra oia.

I to raua tapaeraa ˈtu, ua faaarahia maira raua e aita te mau tauihaa a te fare maˈi i navai no te rapaau ia Una, no reira ua titauhia ˈtura e afai ia ˈna i roto i te tahi atu fare maˈi aravihi aˈe e ere i te mea atea roa. I reira, ua tâpûhia o ˈna, ua itoito faahou e ua maitai roa mai oia.

Ua mauruuru roa o Ron e ta ˈna vahine i te mau melo o te pǔpǔ rapaauraa o tei faaora ia Una na roto i to ratou aravihi e to ratou haapao maitai. Ua faaite mai te taote faataoto, o ta raua i haamauruuru e, ua oaoa roa o ˈna i te mea e ua maitai mai oia. I muri iho, ua faahiti aˈera oia i teie mau parau anaanatae roa: “Mea varavara roa ia tupu taue noa mai te mau maˈi o te vahine. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e fa mai te mau tapao faaara na mua roa ˈˈe.” Eaha ïa te auraa o ta ˈna parau?

Te tapao faaararaa

Ua faataa mai o Una e ua roohia oia i te tahi maˈi o te vahine e piti matahiti na mua ˈtu. E pohehia o ˈna i to ˈna maˈi avaˈe mai te peu noa e e rave oia i te hoê ohipa rohirohi, e mea pinepine e tahe mai te toto paari. Te farii ra o ˈna e: “Mea maitai aˈe ahiri e ua haere atu vau e hiˈo i te hoê taote, aita râ vau i haapao, ua manaˈo hoi au e e mau tapao te reira no te faaearaa oioi o te maˈi avaˈe. I muri iho, i te avaˈe tenuare ra, ua faaea to ˈu maˈi avaˈe i muri aˈe e piti mahana, e e toru mahana i muri iho, ua tahe puai mai te toto e te mau pueraa toto paari rarahi. Aita vau i haapeapea rahi roa, tera râ, i te piti o te mahana, ua tia ˈtura ia ˈu ia tarava no to ˈu mauiui rahi. I reirâ, aita mâua i taniuniu i te taote. I taua po ra ïa to ˈu afai-ru-raahia i te fare maˈi.”

E nehenehe anei ta Una e ape i te tae roa i teie faito atâta roa? Te manaˈo ra oia e e. Ahiri noa râ e ua ite oia nafea ia tatara i te mau tapao e ia ohipa oioi. Teie râ hoi, o ta ˈna ïa e parau ra, “mai te mau vahine e rave rahi, ua tamata noa iho â vau i te faaiti, i te ore e tâua, i te mau fifi atoa i taaihia i te maˈi avaˈe.” Inaha hoi, ua riro te mau fifi ta Una i farerei ei mau tapao no te hoê maˈi o te mau vairaa huero te tia ia rapaau-oioi-hia.

I te mau avaˈe atoa, te vai ra to te mau vahine tei taeahia te matahiti no te fanau i te tamarii, i te tahi tapao faaite no nia i to ratou huru taatoa: te tereraa natura o te maˈi avaˈe. Ua riro te tahi afaro-ore-raa rahi ei tapao faaara. I te tahi mau taime, e ravehia te hoê tâpûraa no te tahi fifi o te nehenehe hoi e rapaauhia na roto i te hoê ravea ohie roa, no te mea aita te mau tapao i haapaohia i te taime tano ra.

Teie râ, eaha te tumu mea pinepine teie mau tapao e ore e tâuˈahia aore ra e ore e haafaufaahia? I roto e rave rahi mau utuafare, na te metua vahine e tunu i te maa, e haapao ia rave te taata tataitahi i ta ˈna mau raau e e ara atoa oia i te vai-mâ-raa. Ia na reira oia, i te tahi taime, eita oia e tâuˈa i to ˈna iho oraora-maitai-raa. Mai ia Una ra, peneiaˈe paha mea fifi roa no ˈna ia taa i te auraa o te mau fifi o ta ˈna e farerei ra. Aore ra no te tahi mau fifi i te pae no te moni, e riro paha oia i te haafaufaa roa ˈˈe i ta ˈna mau tamarii aore ra i ta ˈna tane, ma te tiaturi e e ore iho â to ˈna mau maˈi. Aore ra, no to ˈna mǎtaˈu e ia tapeahia oia i te fare maˈi, mea au aˈe na ˈna ia faaoromai noa, aore ra, no ta ˈna ohipa, eita ta ˈna e nehenehe aore ra eita ta ˈna e hinaaro e rave i te taime no te haapao i to ˈna oraora-maitai-raa.

Ia au i te mau taote, mea pinepine te hoê vahine i te faaoromai o ˈna anaˈe iho i to ˈna mau mauiui. Peneiaˈe paha aita ta ˈna tane e haapao ra i te mau mea o te parauhia ra “te mau fifi o te vahine.” Teie râ, e tia i te hoê tane here mau ia aniani no nia i teie mau fifi, no te ara i te maitairaa o ta ˈna vahine. “E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora.” O te faaueraa ïa ta te Bibilia e horoa ra i te mau tane. (Ephesia 5:28, 33) No reira, eaha ïa te tuhaa ta te mau tane e te mau metua e nehenehe e rave ia ore ta ratou vahine aore ra ta ratou tamahine ia farerei faufaa ore noa i te mau huru tupuraa atâta mau?

A faaroo i to outou tino

A ara ia tupu mai te tahi mau ohipa matau-ore-hia tei riro hoi ei mau tapao faaara. Ei hiˈoraa, ia tupu noa ˈtu te tahi taheraa toto aore ra te tahi atu huru taheraa afaro ore, mea mauiui aore ra eita, e tia ia haere atu e hiˈo i te taote.a Hoê â huru no te mau rohirohi matau-ore-hia, te mau taheraa toto rahi e te mau fifi i te pae no te omaharaa. Peneiaˈe paha o te hoê puu te tumu, e mea ohie aˈe ia rapaau mai te peu e e ite-oioi-hia mai.

Ua riro atoa te mauiui tua e hoˈi pinepine mai, te teiaha i nia i te papa aore ra te tapea-ore-raa i te omaha ia rave-anaˈe-hia te tahi tutavaraa puai, ei mau tapao ê atu te tia ia ara. E nehenehe hoi te reira e faaite i te hoê hapa te nehenehe e faaafarohia na roto i te tahi ohipa faaetaetaraa tino ia ravehia i te omuaraa ra iho, noa ˈtu e e titau te reira i te hoê tâpûraa i muri aˈe.b

Taa ê atu i te araraa i teie mau tapao, mea maitai ia haere tamau te mau vahine tei hau atu i te 25 matahiti e hiˈo i te taote, no te hiˈopoa i te mau titi e te mau melo o te opu e te papa. E nehenehe teie hiˈopoaraa e ravehia i te mau piti matahiti atoa aore ra i te mau taime atoa e titauhia ia au i te mau ohipa i tupu i mutaa ihora aore ra te huru o te fetii o te vahine maˈi.

Te mau area taime taa ê

E toru area taime i roto i te oraraa o te vahine i reira e tia i te feia e here ra ia ˈna ia aupuru maitai ia ˈna: ia tupu mai te maˈi avaˈe, te taime fanauraa e te ménopause (faaearaa te maˈi avaˈe). I roto i taua mau area taime atoa ra, e nehenehe te mau huru tupuraa e fa mai ta te mau aˈoraa aore ra te mau ravea rapaauraa e horoa-oioi-hia e ape ia taea-roa-hia i nia i te hoê faito atâta.

IA TUPU MAI TE MAˈI AVAˈE: E tia ia faataa ˈtu i te mau tamahine apî i te tereraa o to ratou tino e eaha te ohipa e tupu ia pohehia ratou i te maˈi avaˈe. No reira, e tia i te mau metua, e te mau metua vahine iho â râ, ia tauaparau ma te huna ore e te papu maitai no nia i teie tumu parau e ta ratou mau tamahine. Eiaha ïa e ia fifi noa ˈtu oia, ia haamarirau te tamahine i te ani e eaha te fifi aore ra ia manaˈo oia e mea tano iho â mai te peu e mea fifi roa to ˈna maˈi avaˈe aore ra ia mauiui ino mau oia i taua taime o te avaˈe ra. Mai te peu e eita ta to ˈna mau metua e nehenehe e tauturu ia ˈna, peneiaˈe paha e nehenehe te hoê hoa paari aˈe e faaitoito atu ia ˈna ia pee i te hoê ravea rapaauraa e tano.

Nafea te hoê vahine apî e nehenehe ai e ite ahiri e mea afaro anei to ˈna maˈi avaˈe aore ra eita? I nia i te hoê noâ vahine, e nehenehe te mau tauiraa rahi e tupu. Mea pinepine te mau afaro-ore-raa o te maˈi avaˈe i te tupu i roto i na avaˈe e ono e tae atu i te ahuru ma piti (e i te tahi taime, e piti matahiti) i muri aˈe i te tupuraa te maˈi avaˈe; mea pinepine, o te mau tauiraa oromona haihai ïa te tumu. Mai te peu e i muri iho, e tupu te mau tauiraa i te tahi mau taime i roto i te roaraa o te tupuraa o te maˈi avaˈe aore ra i roto i te huru o te taheraa toto, eiaha ïa e haapeapea. Teie râ, e nehenehe te mau tauiraa ino roa ˈtu â e riro ei tapao faaara e e titau te reira i te hiˈopoaraa a te taote.

Te maa, tera te tahi atu tuhaa te tia ia faaara ˈtu i te mau tamahine apî. No te mea e amu ratou i te maa monamona roa ia amu teie râ aita roa ˈtu e faufaa i te pae no te faaamuraa i te tino, aore ra ia haapeapea ratou ia poria roa ratou, e rave rahi mau tamahine o te erehia ra i te mau taoˈa e rave rahi, mai te calcium e te auri iho â râ. Mea pinepine te mau vahine apî aitâ to ratou mau tereraa o te vairaa huero i papu maitai atura, i te roohia i te mau taheraa toto puai aˈe i tei matauhia, e faarahi hoi te reira i to ratou hinaaro i te auri. No reira, mea faufaa roa ia amu ratou i te maa aifaito maitai e ia ore ratou ia amu rahi roa i te mau maa i hamanihia e te mau fare hamaniraa taoˈa. I te tahi taime, e faaitoitohia ia rave atoa i te tahi faito auri.

TE TAIME FANAURAA: Te faaue nei te feia haafanau i te mau vahine hapû ia rave oioi i te hoê hiˈopoaraa na mua ˈˈe i te fanauraa, ia itea mai na roto i te mau tamataraa toto mai te peu e e titauhia ia rave i te tahi faito auri aore ra acide folique. I te mea e ua ite oia e e nehenehe te toto e tahe ohie noa, e tia i te vahine hapû ia ara hau atu â i te mau tapao faaara.

Ia tahe noa ˈtu te toto haihai roa i roto i te hapûraa, e tia haere atu e hiˈo i te taote. Eiaha atoa ia tâuˈa ore i te mau mauiui o te mape, te toto i roto i te omaha e te mauiui ia omaha anaˈe. Inaha, e tia ia faaite oioi atu i te taote haafanau i te mau tapao aore ra te mau afaro-ore-raa atoa. Mai te peu e e ere te paeau moni o te utuafare i te mea faahiahia roa, e hopoia taa ê na te tane te atuaturaa i te oraora-maitai-raa e te ora o ta ˈna vahine, tei “riro hoi raua ei hoê” e ia ara ia ore to ˈna ora ia haamǎtaˈuhia.—Mataio 19:5, 6; Ephesia 5:25.

TE MÉNOPAUSE: E parau teie i te pae rapaauraa o te faataa ra i te faaearaa taatoa e te matauhia o te maˈi avaˈe. E tuhaa natura teie, tei parau-atoa-hia climatère aore ra faito matahiti atâta, i roto i te oraraa o te hoê vahine. Ua faarahihia te auraa o teie parau no te faataa i te mau avaˈe, e tae noa ˈtu te mau matahiti, na mua ˈˈe e i muri aˈe i taua ohipa a te natura ra. I nia e rave rahi mau vahine, e tupu atoa mai te tahi mau fifi i te pae tino e noa ˈtu e mea au ore roa (taheraa toto afaro ore, ahuraa), e ore iho â i muri aˈe. Ia tupu noa ˈtu te taheraa toto i te avaˈe, mea maoro aore ra mea rahi roa, aore ra ia tupu faahou mai te maˈi avaˈe e ono avaˈe aore ra hau atu i muri aˈe i te maˈi avaˈe hopea, e tia ia haere atu e hiˈo i te taote.

Oia mau, eita e nehenehe e ite atea i te mau huru tupuraa ru atoa. Te roohia nei tatou paatoa i ‘te tau e te mau huru tupuraa manaˈo-ore-hia.’ (Koheleta 9:11) Teie râ, a haamanaˈo i te parau ta te taote faataoto i faahiti atu ia Una: “Mea varavara roa ia tupu taue noa mai te mau maˈi o te vahine.” Mai te peu e ua haapii-maitai-hia ratou i te pae no te rapaauraa e ua taa ia ratou i te mau huru tereraa e ohipa ra i roto i to ratou tino, e nehenehe te mau vahine e paruru ia ratou ia tupu ru noa ˈtu te hoê maˈi o te vahine. Mea maitai aˈe ia paruru ia ˈna maoti i te farerei i te hoê huru tupuraa atâta no te mea aita te mau tapao faaararaa i haapaohia. No reira, e tia i te mau vahine, ma te tauturu a to ratou tane, ia faaroo i to ratou tino.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te tahi mau huru tupuraa, eiaha râ i te mau taime atoa, e nehenehe te mau taheraa toto e te tahi atu mau taheraa tamau ore, e riro ei tapao no te mariri ai taata o te auvaha vairaa tamarii, mariri ai taata o te nehenehe e ora, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, mai te peu e e rapaauhia ma te ore e haamaoro.

b Prolapsus utéro-vaginal, aore ra te maruaraa te vairaa tamarii e te mau melo o te vahine.

[Hohoˈa i te api 19]

E nehenehe te hoê tane haapao maitai e tauturu i ta ˈna vahine ia faaroo i te mau faaararaa a to ˈna tino

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono