Te taahia ra te reira hau atu â
“EITA vau e parau e e tau au maitai i roto i te oraraa o te vahine,” ta te hoê vahine tei oti te tau faaearaa maˈi avaˈe i faˈi, “te manaˈo nei râ vau e e noaa mai te ite i te reira. Ua haapii au i te faatura i te mau otia o to ˈu tino. Ia hinaaro anaˈe to ˈu tino maa atuaturaa aore ra maa faafaaearaa, e farii vau ma te horoa i te tura e au no ˈna.”
Te faaite ra te hoê uiuiraa manaˈo a te mau vahine tei piahia e te vea ra Canadian Family Physician e “te ite ore i te mea e vai ra i mua” te ohipa ino roa ˈˈe no nia i te tau faaearaa maˈi avaˈe. Teie râ, no te mau vahine tei taa e e tau tauiraa natura te tau faaearaa maˈi avaˈe e “iti mai ïa te ahoaho, te hepohepo, te iria ma te tiaturi hau atu â i to ratou oraraa.”
Eaha te reira
Teie ïa te faataaraa a te Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary: “Te tau o te faaearaa natura o te maˈi avaˈe o te matau i te tupu i rotopu i te mau matahiti 45 e 50.” Ua faataa-papu-atoa-hia te tau faaearaa maˈi avaˈe mai te hoê faaearaa hopea o te maˈi avaˈe.
No te tahi mau vahine, e hope taue noa te maˈi avaˈe; ia oti te maˈi avaˈe eita e tupu faahou mai. No te tahi atu pae, e tupu te maˈi avaˈe i te hoê area e toru hebedoma e tae atu e rave rahi mau avaˈe. Ia naeahia te hoê matahiti e aita te vahine i pohe-faahou-hia, e nehenehe oia e faaoti e ua itehia mai ia ˈna te tau faaearaa maˈi avaˈe i te taime o to ˈna maˈi avaˈe hopea.
Afea e no te aha e tupu ai te reira
E nehenehe te mau mea no ô mai i te mau tupuna, te maˈi, te faateimaharaa, te mau raau, e te tâpûraa e ohipa i nia i te taime tupuraa. I te pae Apatoa no Marite te matahiti au noa a tupu ai te tau faaearaa maˈi avaˈe e huru fatata i te 51 matahiti. Te taime tupuraa no te rahiraa tei ropu ïa i te mau matahiti 40 e tae atu ai i te afaraa o te mau matahiti 50 e mea varavara na mua ˈˈe e aore ra i muri iho. Te faaite ra te numeraraa e e roo-oioi-hia te vahine e puhipuhi ra i te avaava i te tau faaearaa maˈi avaˈe e te mau vahine poria e maoro rii to ratou tau faaearaa maˈi avaˈe.
Mai to ˈna fanauraahia mai ua î ïa te mau ovari o te vahine i te taatoaraa o to ˈna mau huero, e rave rahi hanere tausani te rahiraa. I te mau avaˈe taitahi, e 20 e tae atu i te 1 000 huero ovari te paari mai. E i reira e tuuhia ˈi hoê huero ovari aore ra hau atu â ma te ineine no te faahoturaa. E tahe ïa te toea o te mau huero ovari paari. Ia au i te huru ohiparaa ia paari mai te huero ovari, e maraa e e topa tamau te faito o te mau oromona œstrogène e te progestérone.
Ia tae te hoê vahine i te hopea o te 30raa o to ˈna matahiti, e haamata te rahiraa œstrogène e te progestérone i te iti rii mǎrû noa mai aore ra e mau taue noa, e eita e tuu-faahou-hia te huero ovari i te mau avaˈe taitahi. E ere atura te mau maˈi avaˈe i te mea tamau faahou, e te mea matauhia e roroa mai te area; e taui atoa te huru o te vari, e iti mai aore ra e rahi mai. E ore e tuu-faahou-hia te mau huero ovari, e aita e maˈi avaˈe faahou.
E tupu te maˈi avaˈe hopea ia naeahia te rahiraa o te mau tauiraa o te mau faito oromona amuihia ˈtu i te ohiparaa a te ovari hoê paha ahuru matahiti te maoro. Teie râ, e tamau noa te mau ovari i te hamani i te œstrogène 10 matahiti e tae atu i te 20 matahiti i muri aˈe i te maˈi avaˈe hopea. E hamani atoa nau puna o te tauupu e te mau taoˈa tahi ora meˈi i te œstrogène.
E mau tauiraa faufaa i roto i te oraraa
E fifihia te mau vaehaa o te tino e ohipahia ra e te œstrogène ia iti anaˈe mai te faito o te œstrogène. Te manaˈohia ra e te veavea taue o te faahopearaa ïa o te ohiparaa a te oromona i nia i te tuhaa o te roro o te faatere ra i te veavea o te tino. Aita i taahia te huru tereraa mau, e au râ e te vai ra to te tino ravea ia vai au noa te veavea, e ia topa te faito veavea i raro i reira râ te veavea au noa e ahu taue mai ai, e e veavea taue te tino ma te tahe te hou no te faahaumǎrû i te tino.
I roto i ta ˈna buka, Te area oraraa vai mamû noa—Te tau faaearaa maˈi avaˈe (beretane), te tapao ra o Gail Sheehy e: “Te afaraa o te mau vahine atoa tei veavea taue e haamata ratou i te ahu mai a vai noa ˈi to ratou maˈi avaˈe mau, ma te haamata i te maha ahururaa o te matahiti. Te faaite ra te mau maimiraa e e veavea taue te rahiraa o te mau vahine e piti matahiti te maoro. Hoê i nia i te maha o te mau vahine e pae ïa matahiti te maoro. E 10 i nia i te hanere no te toea ïa o to ratou oraraa.”
I teie taime o te oraraa o te hoê vahine, e rairai mai te iri o te anahua ma te rarirari rii noa ia topa anaˈe te faito o te œstrogène. Teie te tahi atu mau tapao o te huru maˈimaˈi e farereihia ra e te mau vahine ta Gail Sheehy e parau ra, “e rari i te hou i te po, e vai ara noa i te po, aita e ravea no te tapea i te omaha, e oruoru taue te opu, e otuitui te mafatu, e taˈi ma te tumu ore, e iria ohie noa, e mauiui te upoo, e maero noa, e au ra e te nee haere ra te mau manumanu i nia i te iri, [e] te tahi taime e moehia te mau mea.”
E mau tau no te hepohepo rahi
E faatupu ra anei te itiraa te œstrogène i te hepohepo rahi? Ua riro teie uiraa ei tumu parau tauaparau-rahi-hia. E au ra e teie te pahonoraa, e na reira mau no te tahi mau vahine, tei huru-ê-hia aˈena na mua ˈˈe e tupu ai te maˈi avaˈe e tei ore aˈena i varea i te taoto no te mea e rari ratou i te hou i te po. E ohie noa te mau vahine no teie pǔpǔ i te huru ê ia tauiui anaˈe te faito oromona. Ia au i te parau a Gail Sheehy, teie mau vahine “e noaa mai ia ratou te tamǎrûraa rahi ia oti anaˈe te tau faaearaa maˈi avaˈe” e ia aifaito faahou â te rahiraa oromona.
E itehia te mau tapao o te maˈi i ǒ te mau vahine tei roo-taue-hia i te faaearaa maˈi avaˈe ei faahopearaa no te rapaauraa i te hihi radio, te rapaauraa i te raau, aore ra te tâpûraa no te iriti i na ovari toopiti. E nehenehe teie huru raveraa e faatopa taue i te faito oromona ma te haamata ïa i te mau tapao o te huru maˈimaˈi o te tau faaearaa maˈi avaˈe. E nehenehe e horoahia te raau no te mono i te œstrogène o te ore e hamani-faahou-hia ra e te tino no teie huru tupuraa, tei te huru oraora o te tino o te vahine.
Te rahi o te au ore e te mau tapao o te huru maˈimaˈi e farereihia ra mea taa ê roa ïa no tera e tera vahine, e tae roa ˈtu i te mau vahine fetii piri. No te mea e taa ê te faito oromona i roto i tera e tera vahine e e iti mai ma te rau te huru o to ˈna faito. Hau atu â, te vai ra to te mau vahine mau manaˈo hohonu, mau faateimaharaa, mau ravea no te faaruru atu i te fifi, e mau tiairaa o ta ratou e hopoi na muri iho ia ratou a haafatata ˈtu ai ratou i te tau faaearaa maˈi avaˈe.
E pinepine te tau faaearaa maˈi avaˈe i te tuea e te mau tupuraa teimaha o te oraraa o te vahine, mai te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia, te raveraa i te tahi ohipa, te iteraa e ua paari te tamarii e e faarue ratou i te fare, e te tahi atu mau mea o te ropuraa o te oraraa te tia ia faaafarohia. E nehenehe teie mau faateimaharaa e faatupu mai i te mau tapao o te maˈi i te pae tino e te pae o te mau manaˈo hohonu, mai te oreraa e haamanaˈo i te mau mea, te ereraa i te ara-maite-raa, te ahoaho, te iria, e te hepohepo rahi, o te nehenehe e parihia e na te tau faaearaa maˈi avaˈe te hape, ma te tano ore hoi.
E tuhaa no te oraraa
E ere te tau faaearaa maˈi avaˈe i te hopea no te oraraa faufaa o te hoê vahine—te oraraa faafanau anaˈe iho. I muri iho i te maˈi avaˈe hopea o te hoê vahine, e aifaito to ˈna huru, ma te ore e tauiui noa ia au i te ohiparaa a te mau oromona.
I te mea e te haafaufaa ra tatou i te otiraa te maˈi avaˈe no te mea e tauiraa mau tera, e tuhaa noa ïa te reira no te huru tauiraa ia faarue anaˈe te hoê vahine i te taime faafanau o to ˈna oraraa. Ua riro atoa te tau haamataraa maˈi avaˈe, te hapûraa, e te fanauraa i te tamarii ei mau taime tauiraa apeehia e te mau tauiraa o te mau oromona, o te tino, e o te mau manaˈo hohonu. O te tau faaearaa maˈi avaˈe te tauiraa hopea, e ere râ te reira anaˈe iho te taime tauiraa faatupuhia e te mau oromona i roto i te oraraa o te hoê vahine.
No reira, e tuhaa no te oraraa te tau faaearaa maˈi avaˈe. “Peneiaˈe,” ta te hoê raatira tahito nenei i te Journal of the American Medical Women’s Association, i papai “e faaea te taata i te faariro i te tau faaearaa maˈi avaˈe ei ati, aore ra ei ‘tauiraa hoê roa i roto i te oraraa o te hoê vahine,’ e ma te faariro ma te tano hoi i te reira ei ‘te tahi atu â tauiraa.’”
Ma te tamahanahana te parau ra te buka ra Te paariraa te vahine (beretane), e te hopea o te ravea faafanau a te vahine “e ohipa natura ïa o te ore roa e nehenehe e apehia mai te haamataraa tei faataa-papu-hia. Ia naeahia te tau faaearaa maˈi avaˈe e tapao te reira no te hoê tino oraora maitai—e tapao e te ohipa maitai ra te ravea faataimeraa e vai ra i roto i te tino.
Eaha râ te tia ia ravehia ia tupu mǎrû maite noa te tauiraa? E nafea te hoa faaipoipo e te toea o te utuafare e tauturu i roto i teie tauiraa i roto i te oraraa? E tuatapapa te tumu parau i mua nei i te reira mau mea.
[Hohoˈa i te api 22]
E pinepine te tau faaearaa maˈi avaˈe i te tuea e te tahi atu â mau tupuraa teimaha, mai te haapaoraa i te mau metua ruhiruhia